POIM: Contracte de 124 milioane lei pentru 9 spitale şi 2 centrele sociale, în contextul crizei sanitare. Printre acestea și Spitalul din Oltenița, cu suma de 12 milioane lei

POIM: Contracte de 124 milioane lei pentru 9 spitale şi 2 centrele sociale, în contextul crizei sanitare. Printre acestea și Spitalul din Oltenița, cu suma de 12 milioane lei

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, a semnat recent alte 11 contracte de finanţare, în valoare totală de 124 milioane lei, pentru a sprijini spitalele şi centrele sociale în combaterea pandemiei SARS-CoV-2. Pe această listă figurează și Spitalul Municipal Oltenița care va fi sprijinit cu suma de 12 milioane de lei.

Cel mai mare contract de finanţare, cu o valoare de 30,89 milioane lei, a fost semnat cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin. Prin intermediul proiectului finanţat în cadrul POIM, spitalul va achiziţiona aparatură şi dispozitive/echipamente medicale pentru tratarea bolnavilor şi va putea preveni răspândirea virusul SARS-CoV-2.

Un proiect în valoare de 25,74 milioane lei, implementat de UAT Târgu Cărbuneşti din Gorj, va asigura fondurile spitalul din acest oraş. Astfel, unitatea sanitară va fi dotată cu echipamente medicale şi de protecţie, dezinfectanţi.

Tot pentru asigurarea unui răspuns prompt şi eficient al sistemului medical public la criza actuală a fost semnat şi contractul de finanţare care va sprijini activitatea Spitalului Orăşenesc Rupea din Braşov, în valoare de 15,14 milioane lei.

Alte 2 contracte, în valoare de aproximativ 12 milioane lei fiecare, vor sprijini activitatea Spitalului Municipal Olteniţa din judeţul Călăraşi, respectiv a Spitalului Orăşenesc Hued din judeţul Cluj. Proiectele vor asigura finanţarea echipamentelor medicale şi de protecţie necesare pentru tratamentul bolnavilor, dar şi pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

O sumă de 10,98 milioane lei, asigurată prin intermediul altul proiect finanţat în cadrul POIM, va permite consolidarea capacităţii Spitalului Municipal Săcele, judeţul Braşov, de a gestiona actuala criză sanitară.

Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Niculae Stăncioiu din judeţul Cluj, beneficiază de fonduri în valoare de 8,96 milioane lei. Finanţarea va permite dotarea Institutului cu echipamentele de care are nevoie pentru a preveni răspândirea virusului şi tratamentul bolnavilor.

Un alt proiect POIM, în valoare de 2,70 milioane lei, implementat de UAT Oraşul Siret din Judeţul Suceava va asigura creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare la nivelul spitalului din localitate, prin dotarea cu echipamente/ dispozitive şi aparatura medicală necesare pentru tratamentul pacienţilor.

Pentru dotarea Spitalului Orăşenesc Beclean din judeţul Bistriţa Năsăud, MIPE va asigura tot prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare o finanţare de 829.900 lei.

Proiectele finanţate asigură fonduri pentru achiziţia de echipamente medicale şi de protecţie necesare pentru a avea un răspuns prompt al sistemului medical la actuala criză sanitară. Sunt finanţate achiziţii de echipamente medicale şi de protecţie, precum şi dezinfectanţi care să permită prevenirea răspândirii virusului.

În acelaşi timp, alte două contracte semnate recent asigură finanţări pentru centrele sociale. Concret, centrele sociale din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Judeţul Timiş au la dispoziţie 4,23 milioane lei, asigurate printr-un alt proiect finanţat în cadrul POIM, pentru cumpărarea de echipamente speciale de protecţie şi prevenţie pentru a preveni limitarea răspândirii virusului SRAS-CoV-2. Concomitent, UAT Municipiul Braşov este beneficiarul unui proiect în valoare de 692.835 lei, care va asigura echipamentele şi materialele necesare pentru a limita răspândirea virusului în centrele sociale rezidenţiale din oraş.

Direcţia de Comunicare

Cr. Marin: CAMS Călărași dispune de 25 de paturi, toate ocupate în acest moment

Cr. Marin: CAMS Călărași dispune de 25 de paturi, toate ocupate în acest moment

Cristian Marin, din octombrie anul trecut director al Centrului de Asistență Medico Socială Călărași, a declarat joi că în acest moment activitatea în cadrul centrului se desfășoară în parametri normali, toate cele 25 de paturi fiind ocupate de persoane cu vârsta cuprinsă între 50 și 96 de ani. “Centrul dispune de 25 de paturi, la acest moment, toate fiind ocupate. Vreau să vă spun că avem în mare parte beneficiari persoane vârstnice, cu vârsta cuprinsă între 50 şi 96 de ani. În luna decembrie 2020, toţi beneficiarii Centrului au fost infectaţi cu noul coronavirus şi din fericire toţi au trecut cu bine peste această boală. Pe această cale vreau să le mulţumesc colegilor că au depus eforturi desosebite pentru ca beneficiarii să fie înfrohiţi. Parte din personalul medical a fost carantinat în Centru timp de 14 zile. Vă informez că am reuşit să finalizez lucrările de igienizare, să schimbăm circuitele astfel încât personalul TESA să nu mai ia contact cu cel medical şi cu beneficiarii.” , a declarat, la sediul PSD Călărași, Cristian Marin care a mai precizat că imediat după aprobarea bugetului Județului vor demara lucrările privind alimentarea cu gaze a Centrului de la Vîlcelele, urmând ca ulterior să fie pus în funcțiune. “O altă componentă a Centrului de Asistenţă Medico – Socială Călăraşi o reprezintă Centrul de la Vîlcelele. Acolo, aşteptăm aprobarea bugetului pe 2021 pentru a demara lucrările de investiţii privind alimentarea cu gaze. Acolo e necesară instalarea a două recipiente pentru gaz butan iar după asta Centrul va putea fi dat în folosinţă.”, a conchis șeful CAMS Călărași.

Gh. Drăgănică: Resursele financiare sunt limitate dar printr-o acțiune consecventă de externalizare a serviciilor și reducere a unor cheltuieli se vor asigura banii necesari achitării salariilor

Gh. Drăgănică: Resursele financiare sunt limitate dar printr-o acțiune consecventă de externalizare a serviciilor și reducere a unor cheltuieli se vor asigura banii necesari achitării salariilor

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi (DGASPC) a fost înființată în subordinea Consiliului Județean Călărași prin Hotărârea nr. 106/ 27 octombrie 2004, prin comasarea Direcției Generale Județene pentru Protecția Drepturilor Copilului Călărași și Direcția Județeană de Asistență Socială Călărași şi preluarea Centrului de Îngrijire şi Asistenţă din localitatea Ciocăneşti şi a Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropshiatrică din localitatea Plătăreşti, prin preluarea în mod corespunzător a atribuţiilor şi funcţiilor acestora.

În funcția de director executiv din ianuarie 2019, dr. Gheorghe Drăgănică a prezentat, în interviul de mai jos pe care vă invit să-l parcurgeți, o “radiografie” a activității Direcției în 2020, prezentând în mod succint și obiectivele pentru acest an.

Domnule director, DGASPC Călăraşi a fost anul trecut în centrul atenţiei opiniei publice pentru că politicienii s-au grăbit s-o transforme în subiect de răfuială în campania electorală. Şi mă refer cu precădere la plata drepturilor salariile care s-a făcut cu întârziere. Cum a fost, până la urmă, soluţionată această problemă destul de spinoasă şi în ce măsură pentru acest an ar putea reapărea în spaţiul public.

Gheorghe Drăgănică: Anul trecut, asa cum am afirmat in conferinta de presa de la momentul respectiv, a fost vorba de o inactiune a celui care indeplinea la acel moment functia de presedinte al CJ Călărași, care din motive subiective tergiversa convocarea unei sedinte a CJC pentru aprobarea rectificarii bugetare necesare acordarii integrale a salariilor angajatilor DGASPC Călărași.

Necesarul de credite bugetare pentru anul 2020 în suma totala de 77.123 mii lei fusese prezentat inca de la inceputul anului Consiliului Judetean Calarasi, din care cheltuieli de personal in suma de 58.703 mii lei (sumă ce includea norma de hrana si tichete de vacanta).

Mentionez ca de la bugetul de stat s-a alocat suma de 11.363 mii lei, diferenta fiind asigurata de catre ordonatorul principal de credite, in speta de catre CJC.

Dată fiind situatia bugetului insuficient pentru achitarea salariilor angajatilor DGASPC in semestrul II al anului 2020, s-au purtat discutii la CJC inca de la inceputul lunii iulie 2020 impreuna cu conducerea institutiei noastre, solutia identificata fiind cea a rectificarii bugetare pana in luna septembrie, insa pentru aceasta era nevoie de convocarea sedintei CJC care s-a concretizat mult mai tarziu sau prin asumarea de catre Presedintelui Consiliului Judetean in functie prin dispozitie pe care nu a dorit sa si-o asume la momentul respectiv.

Dupa izbucnirea conflictului creat pentru neplata salariilor, pentru rezolvare s-au virat creditele disponibile din trimestrul IV in trimestrul III, s-au utilizat economiile bugetare si banii pentru concedii medicale incasati de la CAS Calarasi.

Abia in 22.09.2020 s-a aprobat prin dispozitia presedintelui CJC majorarea bugetului cu suma de 1.068.000 lei pentru plata salariilor, in baza rectificarii acordate de catre Ministerul Muncii de la bugetul de stat, achitandu-se pana la 90% din salariile nete, ulterior fiind achitata si diferenta, desi suma respectivă figura in bugetul CJC inca de la rectificarea din august 2020.

Anul acesta resursele financiare sunt limitate, dar printr-o actiune concertata si consecventa de externalizare a serviciilor si reducere a unor cheltuieli, prin restructurarea serviciilor rezidentiale destinate protectiei adultilor cu dizabilitati si reducerea de personal, factori determinanti in alocarea de catre Ministerul Muncii a sumelor necesare functionarii sistemului de asistenta sociala, se vor asigura banii necesari achitarii salariilor personalului angajat la DGASPC Călărași.

Care ar fi priorităţile dvs. pentru acest an, în contextul eficientizării activităţii şi al încadrării în buget? Din câte ştim ar fi demarat în acest sens un plan de restructurare, de reorganizare a instituţiei, primele centru vizate fiind cele de la Olteniţa şi Plătăreşti.

Gheorghe Drăgănică: In acest an, urmare a reducerii resurselor financiare alocate sistemului de asistenta sociala si a necesitatii respectarii prevederilor legale specifice domeniului protectiei drepturilor copilului si protectiei drepturilor persoanelor cu dizabilitati, a coordonatelor metodologice trasate de autoritatea centrala de profil, s-a impus o reanalizare a sistemului de protectie sociala la nivelul institutiei si reorganizarea / restructurarea acestuia astfel incat intreaga activitate sa se centreze pe nevoi reale, cu accent pe eficientizare si optimizare, centrate pe beneficiari si calitate in acordarea serviciilor furnizate acestora.

Astfel, in luna februarie s-a reorganizat serviciul rezidential care functioneaza in municipiul Oltenita in sensul ca s-a desfiintat Complexul de Servicii Comunitare pentru copilul cu handicap sever si s-a infiintat Centrul pentru Abilitare si Reabilitare pentru persoane adulte cu dizabilitati Oltenita, dat fiind numarul mare de adulti cu dizabilitati aflati cu masura de protectie in sistemul de protectie sociala si nevoia diversificarii serviciilor destinate acestei categorii de beneficiari. In acest proces s-a respectat nomenclatorul de servicii sociale in vigoare si s-a regandit structura organizatorica, corelandu-se tipologia de beneficiari cu categoria profesionala necesara, numarul de angajati raportandu-se la numarul de beneficiari si la nevoile specifice. In acest context, schema de personal s-a redus cu 16 posturi astfel incat in prezent sunt aprobate la CAbR Oltenita un numar de 50 de posturi.

Totodata, avand in vedere necesitatea restructurarii serviciilor rezidentiale destinate adultilor cu dizabilitati cu capacitate mai mare de 50 de locuri conform prevederilor OUG. nr.69/2018 s-a impus regandirea sistemului de protectie a adultilor si identificarea de urgenta a unor solutii de diminuare a capacitatii acestora conditionati fiind de reducerea finantarii cu 25% in fiecare an pana la finalizarea procesului de restructurare, urmând ca, începând cu 1 ianuarie 2022, finanţarea să se asigure exclusiv din bugetul judeţului,

In acest context, analizand situatia CRRN Plataresti, care se afla in proces de restructurare de multi ani urmare a conditiilor oferite beneficiarilor la limita inferioara a asigurarii nevoilor de baza, a nerespectarii standardelor de calitate in ceea ce priveste gazduirea beneficiarilor, aspect neconform prin raportare la numarul mare de beneficiari din CRRN Plataresti si la suprafata alocata per beneficiar in spatiile de cazare, situatia juridica a cladirii care nu se afla in patrimoniul DGASPC Calarasi, costurile mari de asigurare a utilitatilor si imposibilitatea realizarii investitiilor necesare reabilitarii/recompartimentarii cladirii, au determinat luarea deciziei de inchidere a acestui serviciu rezidential si identificarea altor solutii pentru beneficiari.

Astfel, demersurile noastre s-au centrat pe distribuirea beneficiarilor in alte servicii subordonate care detineau locuri disponibile, s-au contractat servicii la furnizori privati licentiati conform legii, s-au notificat DGASPC- urile mun. Bucuresti in vederea preluarii beneficiarilor care provin de pe raza lor administrativ - teritoriala si apartinatorii in vederea identificarii unor solutii adecvate de ingrijire si protectie pentru acestia.

In acest sens, se poate estima ca pana la sfarsitul lunii martie sa se inchida CRRN Plataresti, personalul fiind supus procesului de restructurare si reconversie profesionala cu respectarea legislatiei muncii.

Pentru realizarea acestui obiectiv s-a solicitat analizarea si aprobarea in cadrul Colegiului Director si ulterior, s-a aprobat aceasta propunere in cadrul Consiliului Judetean Calarasi

Referitor la CIA Ciocanesti se urmareste reorganizarea serviciului, urmand ca si capacitatea acestuia sa fie diminuata la 50 de locuri date fiind prevederile OUG. nr.69/2018; astfel, se va proceda la reevaluarea beneficiarilor si redistribuirea lor in cadrul altor servicii subordonate si din comunitate, sau la reintegrarea in familie, dupa caz.

In vederea prevenirii institutionalizarii persoanelor adulte cu dizabilitati si a identificarii unor alternative de tip familial pentru ingrijirea acestora, DGASPC Calarasi dispune de un numar de 20 de posturi de asistenti personali profesionisti care se vor bugeta, urmand sa demareze un proces de recrutare si selectie a persoanelor solicitante care vor prelua din CIA Ciocanesti adulti cu dizabilitati ce pot fi ingrijiti in familie, cu respectarea conditiilor prevazute de legislatia specifica.

Pentru reducerea cheltuielilor si eficientizarea activitatii s-a procedat la externalizarea serviciilor de asigurare a hranei in centrele subordonate, urmand sa se demareze procedura achizitiei si pentru servicii de spalatorie si paza.

In sistemul de protectie a copilului de asemenea, s-a reanalizat situatia serviciilor subordonate, punandu-se accent pe dezvoltarea alternativelor de tip familial, extinderea retelei de asistenti maternali profesionisti si prioritizarea adoptiei nationale ca solutii adecvate pentru promovarea si respectarea interesului superior al copilului.

In vederea reorganizarii unui serviciu subordonat destinat protectiei copilului cu dizabilitati severe s-a elaborat un plan de inchidere si s-a accesat linia de finantare prin POR urmarindu-se infiintarea unor casute de tip familial in care sa fie gazduiti acesti copii si a unui centru de zi care sa ofere servicii de recuperare si reabilitare.

De asemenea, se vor reanaliza schemele de personal aferente tuturor serviciilor tinand cont de prevederile HG. nr.426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale si costurile efective aferente acestor servicii.

Se intelege ca in contextul actual este nevoie de o regandire a sistemului existent in termeni de eficienta si eficacitate, cu centrare pe beneficiar si calitate in toate serviciile pe care le furnizam.

Un lider politic local semnala recent faptul că la nivelul DGASPC Călăraşi, în toamna anului trecut, s-a procedat la angajarea a circa 200 de persoane, adică numărul salariaţilor ar fi crescut de la 799 la 1000. Care e realitatea?

Gheorghe Drăgănică: Referitor la angajarea a 200 de persoane in toamna anului trecut, precizez ca este o informatie nedocumentata care nu are corespondent in realitate; ceea ce afirma respectivul lider politic este o afirmatie tendentioasa si fara suport real in conditiile in care acest lider nu a verificat informatiile si nu a solicitat niciun fel de date din partea institutiei noastre.

Sustin cele afirmate cu date concrete argumentand ca la sfarsitul lunii septembrie 2020 la nivelul DGASPC Calarasi se aflau in evidenta un numar de 805 angajati , iar la sfarsitul lunii februarie 2021 institutia avea un numar de 824 angajati.

Despre activitatea din centre ce ne puteţi spune? Unde aţi întâmpinat cele mai mari probleme anul trecut?

Gheorghe Drăgănică: Anul trecut, dupa cum bine stiti, la CRRN Plataresti au fost mai multe probleme, de altfel mediatizate, datorate lipsei de implicare a personalului in remedierea deficientelor constatate in cadrul centrului pe linie administrativa, nereguli care s-au indreptat imediat in urma masurilor trasate de conducerea directiei.

De asemenea, s-au constatat probleme in ce priveste situatia copiilor din sistem rezidential care nu revin la timp din invoire sau a celor care parasesc centrul rezidential fara permisiune, insa sitiatia este gestionata aproximativ bine in colaborare cu organele de politie.

E de remarcat totusi, ca anul trecut, datorita situatiei pandemice existente, la nivelul tuturor serviciilor subordonate, tot personalul s-a implicat cu responsabilitate reusind sa depaseasca cu bine situatia de carantina instituita, beneficiarii fiind monitorizati cu deosebita grija, astfel incat nu s-au inregistrat afectari majore ale starii de sanatate ale acestora.

DGASPC este, poate, cel mai mare consumator de resurse financiare din bugetul Judeţului. Ce sume estimaţi să primiţi anul acesta pentru funcţionare, respectiv pentru investiţii?

Gheorghe Drăgănică: Sume estimate sa primim pentru 2021: 60.000 mii lei, pentru funcționare, respectiv 500 de mii de lei, pentru investiții.

Precizez ca, la acest moment, cu bugetul alocat, se poate asigura functionarea fara probleme a institutiei pana in luna septembrie 2021, in conditiile in care Ministerul Muncii a alocat suma de 33.242 mii lei, iar Consiliul Judetean a alocat suma de 12.110 mii lei.

In vederea alocarii integrale a bugetului estimat pentru anul 2021, astept rectificarea necesara incepand cu luna iulie a acestui an, fundamentand si solicitand din timp creditele respective ordonatorului principal de credite.

Mulțumesc.

SJUC | B. Mihai: Suntem în mijlocul unei crize fără precedent!

SJUC | B. Mihai: Suntem în mijlocul unei crize fără precedent!

Bogdan Mihai, managerul interimar al Spitalului Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian” Călărași a tras un semnal de alarmă privind “explozia” de noi cazuri de Covid-19, susținând că “suntem în mijlocul unei crize fără precedent!”

"Valul 3, din aprecierile tuturor specialiştilor, a depăşit tot ceea ce înseamnă previziuni. Suntem la acest moment într-o curbă ascendentă, capacitatea paturilor ATI este mereu forţată de numărul de pacienţi. Singurele măsuri pe care ni le permitem acum sunt nişte măsuri pe care trebuie să le luăm din mers. Nu ne permitem să oprim sistemul să funcţioneze ca să construim un sistem ideal aşa cum ne-am dori dintr-un simplu motiv: nu s-a construit nicăieri. Nu putem începe noi, acum, la Călăraşi să facem ceva ce nu există, perfecţiunea. Nu avem cum!”, a mai declarat șeful SJU Călărași.

Potrivit datelor furnizate de DSP Călărași, în ultimele 7 zile, în municipiul Călărași, numărul cazurilor de COVID-19 a crescut de la 186 (22 martie) la 245 (29 martie) iar rata incidenței cumulative la 1000 de locuitori, de la 2,50 la 3,29!

SJUC | B. Mihai: Programările pentru RMN și CT se vor face printr-un call center

SJUC | B. Mihai: Programările pentru RMN și CT se vor face printr-un call center

Managerul Spitalului Județean de Urgență Călărași, Bogdan Mihai a declarat joi că programările pentru RMN și CT se vor realiza prin intermediul unui call center evitându-se astfel interacțiunea cadrelor medicale cu pacienții. “Într-adevăr, aparatul (n.r. RMN), l-am reparat mai repede, într-o săptămână. Implementăm acum o nouă procedură care va da o transparenţă mult mai mare față de tot ce înseamnă activitatea medicală în sensul că, deja am făcut primii paşi, programările la RMN şi la CT se vor face printr-un call center. Nu va mai exista interacţiunea unui cadru medical care să intermedieze o programare, că el cunoaşte pe cineva şi că... Nu, totul se va face ca la o clinică privată, ultra transparent.”, a spus Mihai care a continuat “De asemenea, implementăm şi o procedură în ceea ce priveşte rezultatele investigaţiilor, adic[ acestea să fie furnizate într-un timp util. În perioada următoare o să facem public un număr de telefon la care se va suna doar pentru programări RMN, CT şi analize. Vrem să ducem cumva ambulatoriul într-o zonă pe care o vedem de fiecare dată când mergem undeva în mediul privat, ultra transparent: ai venit, te-ai programat. Cadrele medicale angrenate în proceduri vor fi prestatori de servicii medicale. Nu vor fi intermediari, nu îşi vor da cu părerea asupra oportunităţii de a efectua un RMN într-o perioadă de timp sau nu. Totul va fi ultra transparent.”

În ceea ce privește repararea RMN-ului, șeful SJUC a precizat că valoarea lucrării ar fi estimată la circa 200 de mii de lei. “În cee ace privește repararea RMN-ul, acum urmează să avem ultima discuţie cu firma care a asigurat mentenanţa. Cumva ei înclină să meargă pe o zonă în care manopera să fie gratuită şi noi ar trebui să asigurăm doar heliul. Nu avem încă devizul, suntem într-o discuţie la finalul căreia vom şti exact cât trebuie să plătim. Estimarea, dacă am plăti heliul, ar fi undeva în jurul a 200 mii lei.”, a continuat managerul spitalului.

| Program pilot privind auditarea electronică a prezenței

În altă ordine de idei, Bogdan Mihai a mai susținut că la nivelul unității spitalicești pe care o conduce a promovat un program pilot privind auditarea electronică a prezenței angajaților la locul de muncă. “Alt lucru pe care l-am făcut, am început deja un program pilot care este legat de o auditare electronică a prezenţei. Am montat dispozitive astfel încât să fie o chestie ultra transparentă, să ştie fiecare cine, când, cum vine la program. Sunt lucruri pe care le facem intern pentru a creşte responsabilitatea oamenilor. Există o preocupare constantă şi vreau de asemenea să vă spun că trebuie să înţelegem că în spital lucrurile se îmbunătăţesc pe zi ce trece. Nu că înainte ar fi fost proaste sau slabe, dar întotdeauna este loc de mai bine şi asta facem constant.”, a conchis managerul SJUC.

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.