Luni, 4 aprilie 2022, la sediul Primăriei Municipiului Călărași, s-a semnat contractul de furnizare, instalare şi punere în funcţiune a sistemului de bike-sharing (biciclete inteligente+staţii+sistem de funcţionare), în cadrul proiectului „Sporirea gradului de mobilitate al populaţiei prin introducerea unui sistem integrat de mobilitate urbană alternativă, cu staţii inteligente automatizate de biciclete în municipiul Călăraşi”, finanțat prin Programul Operational Regional (POR) 2014-2020, Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiții 4e: Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare, Obiectivul Specific 4.1 - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

Valoarea totală a proiectului este de 5.693.912,02 lei (TVA inclus). Cofinanţarea asigurată de Municipiul Călăraşi este de 2% (113.878,24 lei). Durata contractului (furnizare, montaj şi punere în funcţiune echipamente) este de 12 luni de la data semnării dar nu mai târziu de 4 aprilie 2023.

Pentru toate cele 19 staţii de biciclete sunt prevăzute tot atâtea staţii de andocare, simple sau duble, cu încărcare unidirecţională. Astfel, sistemul proiectat va fi independent energetic şi va folosi soluţii care nu necesită lucrări de infrastructură, decât amenajarea platformelor pentru care Furnizorul de echipamente are obligaţia punerii la dispoziţie a proiectului de amenajare a acestora, costurile pentru amenajarea acestora rămânând în sarcina beneficiarului - Municipiul Călăraşi.

Proiectul va acoperi reţeaua urbană continuă de piste de biciclete (care va uni punctele terminale ale căii principale rutiere a municipiului - str. Prel Bucureşti şi Bucureşti – cu pistele realizate independent de alte investiţii în infrastructură) asigurând conexiuni cu zone de agrement şi puncte de interes turistic şi de importanţă locală ale municipiului Călăraşi.

LOCALIZARE

Zonele propuse pentru amplasarea staţiilor inteligente automatizate de biciclete, sunt:

• Staţia nr.1 în zona Gară;
• Staţia nr. 2 în zona 1 Decembrie 1918 (zona Colegiul Economic);
• Staţia nr. 3 în zona Sloboziei (zona Inspectorat Şcolar Judeţean);
• Staţia nr. 4 în zona Liceul Mihai Eminescu;
• Staţia nr. 5 în zona Parcul Sfânta Anastasia;
• Staţia nr. 6 în zona Bucureşti 1(zona PREFAB);
• Staţia nr. 7 în zona Bucureşti 2 (zona ISU);
• Staţia nr. 8 în zona Siderca;
• Staţia nr. 9 în zona Bucureşti 3 (zona Biserica Mircea Vodă);
• Staţia nr. 10 în zona Bucureşti 4 (Colegiul Național Barbu Știrbei şi Direcţia Agricolă);
• Staţia nr. 11 în zona Grădina Zoologică;
• Staţia nr. 12 în zona Stadionul Ion Comşa;
• Staţia nr. 13 în zona Spitalul Judeţean;
• Staţia nr. 14 în zona Muşeţelului (zona Cimitir Mircea Vodă);
• Staţia nr. 15 în zona Nicolae Titulescu (zona Biserica lui Hristos);
• Staţia nr. 16 în zona Republicii 2 (zona Școala Gimnazială Nicolae Titulescu);
• Staţia nr. 17 în zona Tribunalului;
• Staţia nr. 18 în zona Păcii (zona Biserica Măgureni);
• Staţia nr. 19 în zona Şcoala Gheorghe Florea – nr.7);

Componenţa soluţiei proiectate de mobilitate urbană alternativă:

- Terminale inteligente de închiriere a bicicletelor;

- Staţii inteligente de predare şi preluare a bicicletelor;

- Biciclete inteligente prevăzute cu computer de bord;

- Triciclete inteligente pentru seniori şi persoane cu dizabilităţi prevăzute cu computer de bord;

- Centru de operare cu sistem integrat software şi hardware de gestiune şi comunicaţii:

o Modul de comunicaţii pentru integrarea elementelor din teren.

o Modul de management operaţional, mentenanţă şi service.

- Sistem de logistică şi distribuţie.

- Kit echipamente mentenanţă.

Conform noilor cerinţe, cele mai solicitate şi utilizate tipuri de biciclete sunt cele inteligente care pot fi accesate prin intermediul dispozitivelor mobile (smartphone).

Staţiile de închiriere a bicicletelor au în componenţă terminalul inteligent, staţia analogică / inteligenta de andocare şi bicicleta inteligentă sau clasică.

Bicicleta inteligentă trebuie să fie ergonomică, unisex, construită dintr-un aliaj uşor (de preferinţă aluminiu) pentru uşurinţa în utilizare, să fie prevăzută cu sistem de protecţie împotriva furtului, să fie prevăzute cu sistem de frânare performantă pentru ambele roţi, sistem de iluminat, angrenaj cu mai multe viteze de deplasare.

Echipamentele ce compun computerul de bord al bicicletei trebuie să permită monitorizarea permanentă GPS, modul de comunicaţii mobile GPRS şi Wifi precum şi modul de comunicaţii cu terminalele şi staţiile de preluare şi predare, sistem integrat de facilitare a închirierii directe cu ajutorul telefonului mobil (NFC - Near Field Communication).

Tricicleta special adaptată pentru soluţii de bike sharing dedicată persoanelor în vârstă dispune de aceeaşi configuraţie tehnologică, dar cu stabilitate sporită datorată celor două roţi din spate.

Tricicleta pentru persoanele cu dizabilităţi care dispune de stabilitate şi siguranţă sporită, cu scaun confortabil, suport pentru picioare, sistem de frânare şi propulsie adaptată.

Staţiile de andocare inteligente permit bicicletelor să fie parcate în perfectă siguranţă şi oferă un confort ridicat pentru închiriere şi returnare. Predarea şi preluarea bicicletelor în staţii trebuie să se realizeze în cel mai facil mod şi în cel mai scurt timp.

Terminalul de închiriere trebuie să fie elementul central şi integrator al unei staţii de închiriere, şi va trebui să aibă un design plăcut, să se încadreze în arhitectura urbană, să fie prevăzut cu ecran tactil, soluţie de plată cu card bancar, cititor de card "contact less", sistem de iluminat, sistem de siguranţă şi protecţie antivandalizare, să fie prevăzut cu modul de comunicaţii mobile şi cu un sistem de comunicaşii cu staţiile de biciclete. Trebuie să fie independent energetic, prevăzut cu baterii şi sistem de panouri fotovoltaice (dar să fie pregătit şi pentru branşarea la reţeaua electrică). De asemenea se vor avea în vedere soluţii integratoare cu sistemul de taxare a transportului public.

Sistemul integrat software şi hardware de gestiune şi comunicaţii trebuie să aibă un grad mare de automatizare pentru a putea facilita eficienţa în utilizare precum şi eficienţa economică. Soluţia software şi hardware trebuie să fie un centru de date, comandă şi control „la cheie”, care să asigure gestiunea, în timp real, a tuturor activităţilor de închiriere, monitorizare si distributie in teren a elementelor mobile, inclusiv mentenanţă şi service.

Staţia virtuală reprezintă varianta de rezervă pentru a putea preda bicicleta atunci când staţia de andocare nu mai pune la dispoziţie niciun loc liber.

Modulul de comunicaţii pentru integrarea elementelor din teren va fi un element integrator al sistemului de gestiune şi va avea capacitatea de interconectare a tuturor elementelor din teren.

LOGISTICA

Pentru o gestiune optimă a soluţiei de bike sharing, sistemul va avea un modul de distribuţie unitară a bicicletelor în staţiile de andocare prin preluarea şi distribuţia acestora cu autospeciale de distribuţie în orele de noapte când activitatea este redusă.

Sistemul de management integrat al activităţilor de operare şi mentenanţă va acţiona ca un sistem securizat, bazat pe baze de date sigure, care poate fi accesat de la distanţă.

Sistemul integrat de ticketing care este necesar pentru a atinge rapiditatea şi uşurinţa în schimbarea modalităţii de transport va fi integrat în sistemul de ticketing al transportului public.

Profesorul Constantin Tudor va lansa joi, 14 aprilie, chiar în ziua în care va împlini vârsta de 70 de ani Albumul fotodocumentar “Călărașiul Ieri și Azi”, realizat împreună cu șeful Muzeului Municipal Călărași, Florin Rădulescu. Cartea care cuprinde nu mai puțin de 500 de imagini fotografice reprezintă istoria ilustrată a municipiului nostru pe o perioadă de peste un secol.

Domnule profesor, din capul locului felicitări pentru acest ultim demers editorial. Împreună cu dl Florin Rădulescu, „sufletul” Muzeului municipal Călăraşi, veți lansa în curând Albumul fotodocumentar „Călăraşiul Ieri şi Azi” care conţine peste 500 de imagini fotografice însoţite de adnotări care să faciliteze, după cum susţineţi, parcurgerea unei adevărate pagini de istorie locală pe o perioadă de peste un secol. Ce înseamnă pentru dvs., un mare iubitor de istorie, acest volum?

Constantin Tudor: Imediat după pensionare, mi-am deschis un Blog intitulat PAGINI DE ISTORIE LOCALĂ unde până în momentul de față am publicate peste 125 de articole care surprind aspecte din trecutul istoric al municipiului și județului Călărași, multe dintre aceste articole fiind însoțite de imagini care reproduc fie documente, fie fotografii de epocă. De asemenea, pe pagina mea de Facebook am publicat alte sute de fotografii din trecutul Călărașiului, însoțite de scurte adnotări și comentarii istorice. Atât pentru materialele publicate pe blog, cât și pentru postările mele de pe Facebook am primit mii de mesaje de mulțumire din partea celor care îmi lecturaseră postările. Mai mult, unii cititori îmi sugerau chiar să adun într-o carte imaginile fotografice publicate în mediul virtual, idee care îmi surâdea și mie. Rămânea însă problema banilor necesari realizării acestui proiect. Dar cum există un Dumnezeu, la începutul acestui an avea să se rezolve și această problemă. În fapt, prietenul meu mai tânăr, Florin Rădulescu, custodele Muzeului Municipal, mi-a propus să realizez un Album fotodocumentar despre Călărași pe care îl va finanța un călărășean stabilit în SUA, anume Alain Ionescu, care și virase suma de bani necesară în contul Asociației “Volna” din Călărași. O asemenea propunere nu se putea refuza și pe loc, în Biblioteca Muzeului Municipal, împreună cu Florin, pe care l-am luat partener în demersul meu, am proiectat conținutul Albumului și am stabilit ca până pe 15 martie să intrăm în tipografie cu Albumul. Eu am elaborat textele și adnotările explicative și am asigurat tehnoredactarea, Florin punându-mi la dispoziție fotografiile din Colecția personală și din colecțiile Muzeului Municipal, fiind, în același timp, sfătuitorul meu în ceea ce privește aranjarea fotografiilor în pagină și aspectul general al Albumului. Am reușit să atragem în demersul nostru și patru tineri artiști fotografi călărășeni care ne-au oferit spre publicare imagini de azi ale Călărașiului. Îi amintesc aici, mulțumindu-le în același timp, pe Cosmin Șuțu, Alexandru Botezatu, Virgil Ene și Florin Ioniță. Aceleași mulțumiri le datorez prietenului Nicolae Țiripan, fostul meu coleg de la Arhivele Naționale, care cu multă amabilitate mi-a pus la dispoziție fotografii cu valoare istorică din Colecția personală. Nu pot să nu-i mulțumesc și lui Valentin Parnic, directorul Muzeului Dunării de Jos, care mi-a oferit, în format digital, aproape 1000 de fotografii din perioada 1946-1985. Am reușit astfel să realizăm o adevărată Carte de istorie ilustrată a Călărașiului pe o perioadă de peste un secol.

Care ar fi perioada care v-a surprins foarte mult parcurgând sutele de fotografii avute la dispoziţie?

Constantin Tudor: Mai întâi o mică precizare. Am avut la dispoziție peste 4000 de fotografii aflate în Colecția mea digitală. Am făcut această precizare ca să înțelegeți ce dificil a fost pentru mine să selectez în jur de 500, pe care, după discuțiile firești cu partenerul meu, să decidem includerea lor în Album. Și ca să răspund punctual la întrebarea ta, perioada care m-a surprins ca abundență de imagini a fost cea a Regimului comunist, despre care aveam informații că este săracă în imagini fotografice. Numai că, în ultimii 2-3 ani atât Muzeul Municipal, cât și Muzeul Dunării de Jos au reușit să adune în colecțiile lor mii de imagini fotografice din perioada anilor 1945-1989. Merită amintite aici Colecțiile personale Nicolae Scăunaș, Aurel Elefterescu și Dumitru Simionescu, care însumate reprezintă aproape 5000 de cadre de negative, transpuse în fotografii în format digital de Muzeul Municipal.

Lansaţi acest album pe 14 aprilie, de ziua dvs. de naştere. La Mulţi ani sănătoşi şi fericiţi în continuare! Care ar fi reperele cele mai importante dintr-o viaţă de 70 de ani?

Constantin Tudor: Se zice că temelia unei vieți împlinite se bazează pe triada „să faci un copil, să zidești o casă și să sădești un pom”. Dacă ar fi să mă refer numai la aceste aspecte aș putea să spun că sunt un om ale cărui deziderate minime au fost împlinite. Numai că Dumnezeu a fost mult mai generos cu mine și mi-a scos în cale o femeie deosebită, care îmi este prieten adevărat de peste 52 de ani și soție de 49 de ani și care mi-a dăruit doi copii deosebiți. În cei aproape 50 de ani de activitate înscriși în dosarul meu de pensie, am învățat și am muncit pe rupte, cum se spune, chiar dacă pentru unii a fi director la Arhivele Naționale, prefect de județ și inspector școlar general nu înseamnă cine știe ce efort. Îi asigur că se înșeală. Gândiți-vă doar ce a însemnat să constitui fondul arhivistic al noului județ Călărași. La 1 februarie 1981 când am fost numit director al Filialei Călărași nu aveam nimic, nici sediu, nici salariați și nici fond documentar. Am cărat, cu ajutorul soldaților de le Pompieri, sute de mii de dosare de la Slobozia și de la București, aducând la Călărași fondurile documentare ale tuturor localităților care intrau în componența nou înființatului județ. Și este doar un exemplu. Poate că este bine de știut, acum când au fost reluate lucrările de reabilitare la Palatul Prefecturii, că primele 2 milioane de dolari de la Banca Mondială, sumă de bani cu care au fost demarate lucrările în anul 2005, au fost atribuite Prefecturii ca urmare a eforturilor depuse de mine. De asemenea mă mândresc cu un doctorat obținut după toate regulile academice în urmă cu 23 de ani, avându-l ca îndrumător pe regretatul academician Dan Berindei, teza mea abordând atunci (în anul 1999) în premieră națională după 1945 problema administrației românești în Cadrilater (1913-1940). La vremea când m-am înscris la doctorat aveam 14 cărți publicate și zeci de articole și studii de specialitate, iar astăzi se fac unii doctori fără să fi publicat un rând!

Nu sunteţi doar un pasionat de istorie. Aţi făcut, aţi scris istorie de-a lungul anilor fie în calitate de consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură, prefect, parlamentar, inspector general şcolar şi lista poate continua. Încotro credeţi că se îndreaptă oraşul Călăraşi, despre care spuneţi în această carte – document că ar fi un dar al Braţului Borcea?

Constantin Tudor: Știu că mulți dintre concitadinii mei sunt nerăbdători și ar dori ca orașul nostru de suflet să-și schimbe înfățișarea în bine cât mai urgent. Însă ca unul care cunosc bine evoluția istorică și edilitar-urbanistică a acestui oraș în cei 170 de ani de viață urbană vă pot spune că orașul nostru a pornit practic de la zero în anul 1852, când ca oraș liber i se întocmea primul Plan urbanistic și începea construcția primelor clădiri, conturându-se astfel prima trama stradală care pentru zona centrală a orașului se menține identică și astăzi. E bine de știut că primele lucrări de pietruire a străzilor s-au realizat după 1890, iar străzi de pământ în zona centrală s-au menținut până în anii ’60! Începutul dezvoltării industriale a Călărașiului a adus și prima mare nenorocire urbanistică, în sensul că pentru a face loc noilor blocuri care să asigure locuințe pentru detașamentul muncitoresc care se forma la Călărași a început marea demolare a vechiului Centru civic care dăduse o notă aparte Călărașiului în perioada interbelică. Odată cu începerea lucrărilor de construcție a Combinatului Siderurgic populația orașului crește accelerat, ajungând la aproape 100.000 de locuitori în anul 1989! Imaginați-vă că acestor oameni le trebuiau locuințe. Se construiește mult și prost, în mai puțin de 10 ani Călărașiul ajungând să aibă în blocuri peste 20.000 de apartamente. Firesc apar și străzi noi, cele mai multe dintre ele betonate. De la mai puțin de 35 de km de străzi în 1948, Călărașiul s-a trezit în anul 1990 cu peste 250 de km de străzi care trebuie întreținute. Dacă mai adăugăm și nebunia din ultimii ani în ceea ce privește lipsa spațiilor de parcare înțelegem cu ce probleme se confruntă astăzi administrația locală, care are la dispoziție un buget modest. După părerea mea, singura șansă a Călărașiului o reprezintă fondurile europene și din acest punct de vedere lucrurile cred că s-au mișcat bine în ultimii ani. Va trebui însă să știm exact cum putem pune în valoare aspectul urbanistic foarte eterogen al Călărașiului de astăzi, îmbinând tradiționalul, atât cât a mai rămas, cu elementele novatoare specifice vremurilor în care trăim.

Ce mesaj transmiteţi generaţiilor care vin din urmă?

Constantin Tudor: Să iubească orașul în care s-au născut, cu luminile și umbrele lui și să aibă grijă de curățenia spațiilor publice, așa cum știu să aibă grijă de propria locuință! Să nu uite că un pom plantat de municipalitate și rupt de te miri cine, sub privirile nepăsătoare ale trecătorilor, poate însemna mâine oxigenul de care avem nevoie fără să apelăm la dozatoarele de pe străzi!

Mulțumesc. Succes și multă sănătate în continuare!

Luni, 4 aprilie 2022, la sediul Primăriei Municipiului Călărași, s-a semnat contractul de proiectare şi execuție lucrări în cadrul proiectului „Reducerea emisiilor de carbon în Municipiul Călărași prin modernizarea infrastructurii căilor de rulare a transportului public local”, finanțat prin Programul Operational Regional (POR) 2014-2020, Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiții 4e: Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare, Obiectivul Specific 4.1 - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

„Suntem martorii unui eveniment foarte important pentru municipiul nostru. Semnăm astăzi contractul de proiectare şi execuţie lucrări pentru strada Bucureşti, respectiv Prel. Bucureşti. Prin intermediul acestui proiect, finanţat din fonduri europene, vom reface cea mai importantă arteră a oraşului care înseamnă, în primul rând, modernizarea infrastructurii rutiere, respectiv pietonale. În plus, vom realiza şi o serie de lucrări complementare în valoare de peste 15 milioane lei, cu resurse proprii. E vorba de o reţea de iluminat care va cuprinde între 800 şi 1200 de stâlpi. Asta înseamnă metal, al cărui preţ, după cum probabil ştiţi, a crescut foarte mult. O altă lucrare complementară vizează introducerea în subteran a cablurilor electrice, lucrare ce va fi susţinută tot de la bugetul propriu. Tot din resurse proprii vom reabilita şi pietonalul cuprins între B-dul N. Titulescu şi B-dul Cuza Vodă. Iată de ce am spus în dese rânduri că avem nevoie de împrumuturi. Cu aceşti bani, vă asigur, vom moderniza municipiul Călăraşi!” a spus primarul Marius Dulce care a continuat „Acest proiect de anvergură ar putea deveni atractiv pentru orice investitor care atunci când va vedea o infrastructură modernizată, ce-i va permite să se mişte mai repede, cu certitudine va dori să investească în Călăraşi. Durata de realizare a lucrărilor aşa cum rezultă din contract este de 16 luni. Suntem alături de toţi cei care vor contribui la realizarea acestui proiect, asigurându-i de tot sprijinul nostru. Le urez mult succes tuturor!”

Valoarea totală a proiectului este de 42.848.218,00 lei (TVA inclus) din care cofinanţarea asigurată de Municipiul Călăraşi (2%) de 868.394,39 lei. Durata de execuţie: 19 luni din care 3 luni proiectare şi 16 luni execuţie lucrări.

Proiectul propune:

- reabilitarea infrastructurii rutiere pe Prelungirea Bucureşti şi str.Bucureşti din municipiul Călăraşi, cu delimitarea fizică a benzilor de transport public, reabilitarea trotuarelor, crearea de piste pentru biciclişti;

- amenajarea spaţiilor verzi;

- dotarea cu mobilier urban (staţii de autobuz inteligente);

- pregătirea infrastructurii de comunicaţii pentru sistemele inteligente de transport a căror implementare este avută în vedere prin alte proiecte integrate.

Se vor realiza lucrări de reabilitare a infrastructurii rutiere după cum urmează:

1. Str. Prelungirea Bucureşti

• Intersecţia cu Varianta Nord şi Prel.Bucureşti va fi reconfigurată, prin realizarea unei intersecţii giratorii cu 3 ramuri, sensurile de circulaţie la intrare/iesiere din intersecţie fiind delimitate cu insule separatoare;
• În urma lucrărilor de reabilitare a infrastructurii rutiere, Prelungirea Bucureşti va avea următoarele elemente geometrice:

- Patru benzi de circulaţie din care 2 dedicate exclusiv transportului public urban, amplasate pe zona laterală a străzii

Două benzi pentru traficul general delimitate prin separatori de circulaţie;

- Spaţii verzi (zona mediană, stânga şi dreapta);

- Trotuare stânga şi dreapta;

- Încadrarea carosabilului se va face cu borduri prefabricate pozate pe fundaţii din beton de ciment, montate decalat faţă de carosabil. În dreptul trecerilor de pietoni acestea se vor monta îngropat, pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi.

1. Strada Bucureşti

• realizarea, pe zona cuprinsă între intersecţia cu strada Cuza Vodă şi respectiv zona intersecţiei cu strada Păcii, a unor benzi dedicate exclusiv mijloacelor de transport public amplasate pe partea marginală a străzii;

Delimitarea benzilor de transport public de benzile de transport general se va face prin intermediul unor separatori de circulaţie ce se vor prinde în îmbrăcămintea asfaltică a străzii.

• La intersecţia cu str. Cuza Vodă se va introduce o insulă separatoare între banda dedicată mijloacelor de transport public şi banda de transport general. Tot în această intersecţie, pe partea stângă a str. Bucureşti, trotuarul va fi extins către carosabil.
• Pe zona cuprinsă între intersecţiile str. Bucuresti cu străzile Dorobanţi şi respectiv Aurora, pe partea stângă a străzii, se vor amenaja spaţii de parcare pentru riverani şi se vor crea 300 locuri de parcare, dintre care 13 destinate persoanelor cu dizabilităţi;
• Pe tronsonul cuprins între intersecţia la nivel cu calea ferată şi Varianta Nord se va desfiinţa scuarul central pentru lărgirea părţii carosabile, cu asigurarea circulaţiei pe 4 benzi. Intersecţia cu Varianta Nord (str.Rocadei) se va reconfigura prin realizarea unui sens giratoriu cu 3 ramuri, sensurile de circulaţie la intrare/ieşire din intersecţie fiind delimitate cu insule separatoare;
• Trotuarele pietonale se vor reabilita pe întreaga lungime a străzii studiate cu excepţia tronsonului cuprins între intersecţiile cu străzile Cuza Vodă şi Eroilor (stânga+dreapta), acestea fiind în garanţie la momentul întocmirii documentaţiei;
• Din zona intersecţiei cu str. Doina şi până la sfârşitul proiectului (blocuri IMC), pe zona adiacentă, se vor realiza piste dedicate bicicliştilor, prevăzute cu îmbrăcăminte asfaltică de culoare diferită faţă de cea a trotuarelor, delimitate prin marcaj de zonele pietonale şi încadrate cu borduri la marginea dinspre zonele verzi. Încadrarea carosabilului se va face cu borduri prefabricate pozate pe fundaţii din beton de ciment, montate decalat faţă de carosabil cu excepţia tronsonului cuprins între km 3+693 – 3+781 (dreapta) unde, la solicitarea Beneficiarului, carosabilul se va încadra cu borduri de granit. În dreptul trecerilor de pietoni acestea se vor monta îngropat, pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi.

AMENAJĂRI PEISAGERE

Două mari categorii de lucrări:

- Sistematizarea terenului prin curăţarea zonelor verzi (în suprafaţă totală de 18,568.90 mp)

- Toaletarea vegetaţiei existente;

DOTĂRI ŞI MOBILIER URBAN

Proiectul prevede:

- Şase staţii de transport public inteligente pe str. Prelungirea Bucureşti

- 11 staţii de transport public inteligente pe str. Bucureşti, toate dotate cu panouri fotovoltaice şi elemente de mobilier urban

- Bolarzi antiparcare: 2.438 buc,

- Bănci (38 buc).

Staţiile vin în completarea celor 19 din proiectul prin care se achziţionează autobuze.

INFRASTRUCTURA DE COMUNICAŢII

Investiţia prevede realizarea canalizaţiei necesare infrastructurii de comunicaţii a sistemelor inteligente de transport ce vor fi implementate în aria de intervenţie şi va asigura condiţii de dezvoltare, întreţinere şi exploatare raţională a acestei reţele.

REZUMAT PRIVIND CARACTERISTICILE TEHNICE ŞI PARAMETRII SPECIFICI

O Carosabil modernizat, total: aprox 100.000 mp;

O Trotuare modernizate, total: aprox 50.000 mp;

O Racorduri cu toate străzile adiacente;

O Sens giratoriu cu 3 ramuri la intersecţia Varianta Nord cu Prel.Bucureşti - sensurile de circulaţie la intrare/ieşire din intersecţie fiind delimitate cu insule separatoare.

REZUMAT DE LUCRĂRI CE SE VOR REALIZA PE CELE DOUĂ COMPONENTE

- Strada Prelungirea Bucuresti, cu o lungime de 2.575 m;

- Suprafaţă carosabil modernizat de 46.039,00 mp;

- Trotuare modernizate prin proiect în suprafaţă de 26.960,00 mp;

- Două benzi dedicate transportului public pe întreaga lungime de 2.575 m.

Strada Bucureşti:

- Suprafaţă carosabil modernizat în suprafaţă de 49.842,00 mp;

- Trotuare modernizate prin proiect în suprafaţă de 18.928,00 mp;

- Piste de biciclete pe o lungime de 3.925 m;

- Două benzi dedicate transportului public pe o lungime de 1.325 m;

- Bandă dedicată transportului public pe o lungime de 2.600 m (suprafaţa modernizată cuprinde carosabilul, trotuarele, piste de biciclete, spaţiile verzi şi racordurile cu străzile laterale.

Tronsonul IV al străzii Bucureşti (zona intersecţiei cu strada Păcii şi limita administrativă a municipiului Călăraşi – lungime de 800 m) nu este inclus cu intervenţii în cadrul prezentului proiect deoarece lăţimea carosabilului nu permite realizarea benzii dedicate circulaţiei vehiculelor de transport public, întrucât:

O circulaţia se desfăşoară pe câte o bandă pe fiecare sens de circulaţie;

O nu există o altă strada paralelă, care să permită schimbarea regimului de circulaţie în sens unic.

Contractul de finanţare, primul pe Axa 4.1 a POR 2014-2020 din Regiunea Sud Muntenia, a fost semnat pe data de 2 decembrie 2019.

Colectarea selectivă a gunoiului menajer provoacă mari bătăi de cap autorităţilor locale. Primarul Marius Dulce a declarat recent că una din soluţii pentru diminuarea cheltuielilor generate de această problemă ar fi, în zona de blocuri, cea mai vulnerabilă în momentul de faţă, constituirea asociaţiilor de proprietari.

„Problema colectării selective intervine la blocuri. Faptul că nu avem asociaţii de proprietari, că nu avem cu cine purta un dialog ca să controlăm această zonă a reciclabilului, se întâmplă ce se întâmplă. Deşi sunt cetăţenii care spun că au aruncat selectiv gunoiul se trezesc 1, 2, 3 care aruncă gunoiul menajer iar peratorii care vin să ridice gunoiul spun că este infestat şi nu mai pot să-l ridice decât la comun. Şi atunci, s-a stricat tot circuitul. Cetăţenii să înţeleagă că trebuie să creăm aceste asociaţii ca să ne ajutăm reciproc şi să colectăm selectiv pentru că scopul este acela de a diminua cheltuielile cu deşeurile care cresc de la zi la zi. Nu se vor opri aici. Cu siguranţă UE va impune alte reguli de mediu şi în consecinţă vom plăti din ce în ce mai mult.”, a susţinut, într-o conferinţă de presă desfăşurată recent, primarul Marius Dulce care a mai adăugat că s-au făcut paşi şi în această direcţie odată cu distribuirea sacilor galbeni cetăţenilor care locuiesc la blocuri. „Compania care strânge gunoiul nu face decât să profite de legislaţia în vigoare care ne obligă pe noi, cetăţenii, să plătim iar Primăria să colecteze banii de la populaţie. Am avut discuţii cu dl director Stănescu de la ADI Ecomanagement Salubris în care i-am spus să demarăm campanii de conştientizare. Din ce am înţeles au început să distribuie saci galbeni celor care locuiesc la blocuri ca să începem să colectăm separat. Dar dacă nu ne respectăm noi ca cetăţeni şi acolo unde vedem că e un deşeu selectat să nu mai aruncăm deşeuri menajere, să fiţi convinşi că n-am făcut nimic.”, a continuat Dulce.

În opinia sa, atingerea obiectivelor asumate s-ar putea realiza şi prin colectarea separată a deşeurilor biodegradabile. „Trebuie să intrăm şi în zona în care să colectăm separat biodegradabilul pentru că avem această posibilitate şi astfel să încercăm să ne îndeplinim parametrii care ne sunt impuşi. Ca să nu mai plătim în plus.

Am început în 3, 4 zone campanii cu operatorul în care să colectăm biodegradabilul. În felul acesta să putem să creştem cantitatea de gunoi selectat. E vorba de zona de case, de cartierul Mircea Vodă, Piaţa Centrală. La blocuri va fi destul de dificil să colectăm acest biodegradabil. Am zis să începem cu zona de case achiziţionând acele tomberoane maro pentru strângerea biodegradabilului. Mai departe, să impunem operatorului ca în momentul în care nu e biodegradabil curat în tomberon să nu-l mai ridice. Să ne străduim să educăm şi populaţia pentru că e în beneficiul tuturor.”, a mai afirmat primarul Marius Dulce.