Ministerul Sănătăţii a aprobat creşterea numărului de persoane testate

Ministerul Sănătăţii a aprobat creşterea numărului de persoane testate

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat astăzi propunerea Comisiei pentru managementul clinic și epidemiologic al COVID-19 privind modificarea algoritmului de testare pentru COVID-19, precum și a definiției de caz.

Având în vedere că, în prezent, România a trecut într-o altă fază epidemiologică, specialiștii epidemiologi, cei de boli infecțioase, terapie intensivă și medicină de urgență din cadrul Comisiei MS au stabilit includerea în prioritățile de testare pentru COVID-19 a unor categorii de pacienți cu risc mare de forme severe și deces.

“Până în acest moment am luat o serie de măsuri restrictive cu scopul de a limita transmiterea infecției și de a reduce numărul de forme severe și decese. Sunt măsuri pe care le menținem în continuare, mă refer aici la distanțare socială, izolare, carantină etc. Dar, având în vedere evoluția numărului de decese este necesar să aplicăm, suplimentar, și măsuri de detecție a infecției la categorii de bolnavi care pot să dezvolte forme severe de îmbolnăvire, în scopul de a interveni cu tratament medical cât mai precoce”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Astfel, s-a aprobat testarea, suplimentar, pentru:

– Pacienți înainte de procedura de transplant (asimptomatici) și donatorii de organe, țesuturi și celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant — 2 teste la 24 de ore interval.

– Pacienți asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital — 2 teste la 24 de ore interval.

– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie — de 2 ori pe luna.

– Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive.

– Hemodializați simptomatici.

– Hemodializați asimptomatici contacți cu caz confirmat, 2 testări, la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacienților

– Gravidele asimptomatice care se afla în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat.

– Personalul de îngrijire din cămine de bătrâni — de 2 ori pe luna.

De asemenea, s-a hotărât că, unitățile sanitare pot stabili protocoale de testare prin tehnici de RT-PCR, suplimentar, pentru personalul sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Guvern: Lista beneficiarilor de şomaj tehnic a fost completată cu noi categorii afectate de criza de coronavirus

Guvern: Lista beneficiarilor de şomaj tehnic a fost completată cu noi categorii afectate de criza de coronavirus

Lista beneficiarilor de şomaj tehnic a fost completată cu noi categorii afectate de criza de coronavirus, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, într-o declaraţie de presă susţinută miercuri la finalul şedinţei de guvern.

"Au fost făcute azi, prin ordonanţă de urgenţă, câteva completări la Ordonanţa 30, ca urmare a sesizărilor primite din partea unor categorii sociale şi profesionale. Astfel, au fost incluse în categoria persoanelor care pot beneficia de indemnizaţia de şomaj tehnic cei care desfăşoară şi au activităţi în relaţia cu organizaţiile cooperatiste meşteşugăreşti. De asemenea, cei care desfăşoară şi au relaţii contractuale cu structurile sportive şi avocaţii, cei care au realizat în ultima lună un venit de până la un salariu mediu brut pe economie şi care nu depăşeşte nivelul acesta pe anul 2019, respectiv cei care în această perioadă au o restrângere a activităţii la nivelul amintit pot beneficia de această indemnizaţie de şomaj tehnic", a precizat Dancă.

El a menţionat că în acest act normativ au fost adăugate noi prevederi conform cărora indemnizaţiile sunt exceptate de la executare silită prin poprire, pe perioada stării de urgenţă şi 60 de zile după încetarea stării de urgenţă.

Ministerul Fondurilor Europene clarifică acordarea stimulentelor pentru medici

Ministerul Fondurilor Europene clarifică acordarea stimulentelor pentru medici

Stimulentul acordat medicilor, personalului medico-sanitar şi paramedical, inclusiv personalului auxiliar implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19 va fi plătit iniţial din fondul de salarii al unităţii sanitare angajatoare şi va fi decontat ulterior din fonduri europene, se arată într-un document transmis de ministrul Marcel Boloş managerilor unităţilor spitaliceşti.

Stimulentul de 2.500 lei brut/lună/persoană nu se supune rigorilor impozitării privind impozitul pe venit de 10% nu şi va fi cuprins în baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv contribuţiei asiguratorii pentru muncă reglementată la titlul V "Contribuţii sociale obligatorii", din Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform ministrului Marcel Boloş, pentru a putea fi decontat din fonduri europene, stimulentul de risc medical trebuie să îndeplinească unele condiţii, precum:

- Să fie plătit de unitatea sanitară angajatoare din fonduri de salarii odată cu acordarea drepturilor salariale, înainte să fie decontat din fonduri europene;

- Personalul care beneficiază de aceste drepturi să fie numit prin decizie a conducătorului unităţii sanitare angajatoare, din care să reiasă că este implicat direct în transportul, evaluarea, echiparea, diagnosticarea, tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19;

- Unitatea angajatoare să facă parte din reţeaua sanitară COVID, stabilită conform reglementărilor legale în vigoare.

- Stimulentul de risc medical se acordă o singură dată, la acordarea drepturilor salariale în perioada declarării stării de urgenţă, începând cu drepturile salariale aferente lunii aprilie 2020 şi are un cuantum fix de 2.500 lei brut/lună/persoană, indiferent de nivelul venitului realizat de personalul medical.

- Dacă perioada de urgenţă se prelungeşte, personalul medical vizat va beneficia de drepturile legale privind stimulentul medical pe întreaga perioadă a stării de urgenţă.

Plata se va face prin transferuri din bugetul fondului naţional unic de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat, de la titlul VI "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite.

În cazul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, stimulentul de risc medical se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, de la titlul I "Cheltuieli de personal".

Pentru unităţile sanitare din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, sumele necesare acordării stimulentului se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, de la titlul VI "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", prin bugetele ordonatorilor principali de credite.

Documentul integral poate fi consultat aici: http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/04/209819db49755cbf61c9e0f637666350.pdf.

Acordarea stimulentului de risc medical face parte din pachetul de măsuri cu finanţare europeană luate de Guvernul României pentru a combate pandemia COVID-19, sinteza regăsindu-se aici: http://mfe.gov.ro/pachet-de-masuri-fara-precedent-din-fonduri-europene-deblocate-de-guvernul-romaniei/

Direcţia de Comunicare

MFP / Rectificare bugetară: Bugetul general consolidat ar putea înregistra în acest an un deficit de 6,7% din PIB-ul revizuit

MFP / Rectificare bugetară: Bugetul general consolidat ar putea înregistra în acest an un deficit de 6,7% din PIB-ul revizuit

Bugetul general consolidat ar putea înregistra în acest an un deficit de 6,7% din Produsul Intern Brut revizuit după declanșarea crizei coronavirus, care a condus la un efort suplimentar la nivel bugetar de aproximativ 3% din PIB față de proiecția inițială.

Rectificarea bugetară propusă Guvernului și aprobată în ședința de joi se bazează pe noua estimare a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză care indică o contracție de 1,9% a economiei României în 2020. În condițiile unui deflator PIB de 4,1%, valoarea nominală a produsului intern brut estimat coboară de 1.082,1 miliarde lei, față de 1.129,2 miliarde lei cât s-a avut în vedere la bugetul inițial.

Deficitul bugetului general consolidat crește în sumă absolută de la 40,54 miliarde lei la 72,5 miliarde lei, respectiv cu 32 miliarde lei, pe fondul unei diminuări cu 19,5 miliarde de lei a veniturilor totale și a unei majorări de 12,5 miliarde lei a cheltuielilor totale.

Influența negativă a veniturilor din economia internă, cauzată în mare parte de facilitățile fiscale acordate, este estimată la 23 de miliarde lei, dar o parte va fi compensată prin intrări suplimentare de 3,9 miliarde lei venituri din fonduri europene pentru decontarea sumelor utilizate în măsurile de combatere a coronavirusului COVID-19.

Cea mai amplă scădere este așteaptată la încasările din contribuții de Asigurări Sociale (8,36 miliarde lei), ca urmare a măsurilor privind șomajul tehnic și a reducerii sau opririi activității în unele sectoare.

Reducerea și închiderea unor activități va impacta și pe încasările din TVA (- 5,6 miliarde lei), accize (- 2,7 miliarde lei) sau impozit pe profit (- 2,3 miliarde lei).

Influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel:

Ministerul Muncii și Protecției Sociale: +8.103,9 milioane lei, din care, în principal: +1.889,4 milioane lei pentru indemnizații în urma suspendării activității conform OUG nr.30/2020 și +6.042,4 milioane lei transferul de echilibrare către Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ministerul Sănătății: +3.796,4 milioane lei, astfel:

+ 740,0 milioane lei, în principal pentru programe de sănătate, achiziții în regim de urgență de echipamente/materiale sanitare, transferuri de capital pentru susținerea măsurilor destinate combaterii pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2.

+ 250 milioane lei, suplimentarea cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă

+ 2.791,4 milioane lei, suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +3.215,0 milioane lei, din care în principal pentru: + 3.000,0 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 200 milioane lei pentru schema de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID – 19.

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: +1.000 milioane lei pentru derularea Programului Național de Dezvoltare Locală

Ministerul Afacerilor Interne: +586,2 milioane lei per sold, s-a suplimentat pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2 cu +680 milioane lei, astfel:

+200 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2, potrivit prevederilor OUG nr. 1/2020 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

+480 milioane lei pentru stocuri de urgență medicală, în baza prevederilor OUG nr. 11/2020; dotarea structurilor Poliției de Frontieră Române, Poliției Române, Jandarmeriei Române și IGSU, care participă la acțiuni de limitare a răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.;

Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor: +135,0 milioane lei reprezentând subvenții acordate operatorilor economici din coordonarea acestuia.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +100 milioane lei pentru asigurarea sumelor necesare garanțiilor de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderile din sectorul agricol.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la domiciliu: +34,7 milioane lei pentru achiziția de către direcțiile județene sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor de echipamente de protecție și materiale de dezinfecție necesare desfășurării activității în condiții de siguranță.

Serviciul de Telecomunicații Speciale: +27,5 milioane lei pentru achiziția de echipamente, inclusiv licențe și aplicații informatice pentru creșterea capacității STS de asigurare a solicitărilor de servicii de comunicații și tehnologia informației primite de la autoritățile și instituțiile statului implicate în combaterea pandemiei de coronavirus și limitarea răspândirii acesteia, precum și pentru proiectarea de către STS de sisteme de comunicații și aplicații necesare Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și autorităților locale, pentru a comunica în timp real și permanent cu persoanele carantinate sau izolate.

Serviciul Român de Informații: +13,2 milioane lei pentru susținerea activității unităților sanitare din rețeaua proprie, igienizarea spațiilor de lucru, asigurarea materialelor de protecție pentru personalul care își desfășoară activitatea pe aeroporturi și de transport al corespondenței clasificate.

Ministerul Afacerilor Externe: +6,5 milioane lei în special pentru acoperirea cheltuielilor transportului în România a cetățenilor români aflați în carantină pe teritoriul altor state.

Academia Romana: +5,6 milioane lei per sold, din care 20,9 milioane lei pentru Spitalul Universitar de Urgență Elias și Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu - achiziționare echipamente protecție, curățenie, dezinfectanți, aparate UV, aparatură medicală și echipamente comunicații în urgență.

Ministerul Apărării Naționale: realocări de la cheltuieli de capital la bunuri și servicii și Transferuri între unități ale administrației publice pentru achiziționare echipamente protecție, curățenie, dezinfectanți, aparate UV, aparatură medicală și echipamente comunicații în urgență.

Măsuri întreprinse de MFP în vederea sprijinirii mediului de afaceri

Măsuri întreprinse de MFP în vederea sprijinirii mediului de afaceri

În contextul instituirii stãrii de urgențã pe teritoriul României prin Decretul președintelui României nr. 195/2020, Ministerul Finanțelor Publice, împreunã cu Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã, a întreprins o serie de mãsuri în vederea sprijinirii mediului de afaceri, dar și pentru susținerea conformãrii voluntare.

În temeiul Ordonanței de urgențã a Guvernului nr. 29/2020, precum și al Ordonanței de urgențã a Guvernului nr. 33/2020 și al Ordonanței de urgențã aprobatã în ședința de Guvern din data de 9.04.2020:

  1. Nu se calculeazã și nu se datoreazã dobânzi și penalitãți de întârziere conform Codului de procedurã fiscalã, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrãrii în vigoare a Ordonanței de urgențã Guvernului nr. 29/2020 și neachitate pânã la încetarea acestor mãsuri.
  2. Nu sunt considerate obligații fiscale restante, potrivit legii, obligațiile fiscale scadente începând cu data intrãrii în vigoare a Ordonanței de urgențã Guvernului nr. 29/2020 și neachitate pânã la încetarea acestor mãsuri.
  3. Se suspendã sau nu încep mãsurile de executare silitã, prin somație, poprire și valorificarea bunurilor la licitație, a creanțelor bugetare, cu excepția executãrilor silite care se aplicã pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotãrâri judecãtorești pronunțate în materie penalã.
  4. Nu se calculeazã și nu se datoreazã dobânzi și penalitãți, conform Codului de procedurã fiscalã, pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare neachitate pânã la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stãrii de urgențã. În acest caz, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eșalonare, cu respectarea perioadei de eșalonare aprobate. Noul grafic de eșalonare se comunicã debitorului prin decizia organului fiscal.
  5. Se suspendã condițiile de menținere a valabilitãții eșalonãrilor la platã acordate potrivit legii. Aceste condiții se considerã îndeplinite dacã debitorii achitã obligațiile aferente în termen de 30 de zile de la încetarea perioadei de aplicare a acestor mãsuri fiscale.
  6. Pentru obligațiile care reprezintã condiție de menținere a valabilitãții înlesnirilor la platã, contribuabilii pot solicita modificarea eșalonãrii la platã, cu condiția ca cererea sã fie depusã pânã la expirarea termenului menționat la pct. 5, prevederile art. 195 din Codul de procedurã fiscalã aplicându-se în mod corespunzãtor.
  7. Obligațiile bugetare care reprezintã condiție de menținere a valabilitãții înlesnirilor la platã, inclusiv cele cuprinse în ratele din graficele de eșalonare, nu sunt considerate obligații fiscale restante.
  8. Extinderea rambursãrii TVA cu control ulterior.
  9. Termenele de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale și de a cere executarea silitã, precum și cel al contribuabilului/plãtitorului de a cere restituirea creanțelor fiscale, prevãzute de Codul de procedurã fiscalã, se suspendã sau nu încep sã curgã pânã la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stãrii de urgențã.

Mãsurile fiscale mai sus menționate se aplicã pe perioada stãrii de urgențã și 30 de zile de la încetarea acesteia.

  1. Se acordã o bonificație calculatã asupra impozitului pe profit datorat, dacã contribuabilii plãtitori de impozit pe profit plãtesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, pânã la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv. Bonificația este de 5% pentru contribuabilii mari și 10% pentru contribuabilii mijlocii si ceilalți contribuabili.

Categoriile de contribuabili beneficiari ai bonificațiilor prezentate anterior sunt urmãtoarele:

  1. a) contribuabilii plãtitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și platã prevãzut de art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificãrile și completãrile ulterioare;
  2. b) contribuabilii care intrã sub incidența Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitãți, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020, determinat pentru activitãțile desfãșurate, altele decât cele corespunzãtoare codurilor CAEN prevãzute de lege;
  3. c) contribuabilii care intrã sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificãrile și completãrile ulterioare, respectiv contribuabilii care inițial au optat  pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, iar ulterior au optat ca anul fiscal sã corespundã exercițiului financiar. Aceastã categorie de contribuabili beneficiazã de bonificație dacã plãtesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipatã trimestrialã pânã la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie - 25 iunie 2020.
  4. Se acordã o bonificație de 10% calculatã asupra impozitului datorat pentru trimestrul I al anului 2020, pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent acestui trimestru, pânã la data de 25 aprilie 2020, inclusiv.
  5. Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activitãți, potrivit Legii nr.170/2016 privind impozitul specific unor activitãți, pentru anul 2020, nu datoreazã impozit specific pentru perioada în care aceștia întrerup activitatea total sau parțial pe perioada stãrii de urgențã decretate.
  6. Pentru depunerea situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2019, respectiv a raportãrilor contabile anuale încheiate la 31 decembrie 2019, termenele prevãzute la art. 36 alin. (1) și (3), respectiv art. 37 din Legea contabilitãții nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile și completãrile ulterioare, se prorogã pânã la data de 31 iulie 2020 inclusiv.
  7. Deducerea sumelor reprezentând sponsorizãri cãtre instituții publice și alte organe ale autoritãții publice din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în limita prevãzutã de actul normativ, se efectueazã în baza contractului de sponsorizare, fãrã a exista obligația înscrierii entitãților beneficiare respective în Registrul entitãților/unitãților de cult pentru care se acordã deduceri fiscale.  
  8. Nu se face plata efectivã la organele vamale de cãtre persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform Codului fiscal, care importã, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgențã și în urmãtoarele 30 de zile calendaristice de la data încetãrii stãrii de urgențã, medicamente, echipamente de protecție, alte dispozitive sau echipamente medicale și materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea și combaterea COVID-19, prevãzute în anexa care face parte integrantã din ordonanța de urgențã.
  9. Modificarea modului de calcul a plãților anticipate pentru contribuabilii plãtitori de impozit pe profit care aplicã sistemul anual de platã a impozitului pe profit cu plãți anticipate, în sensul stabilirii nivelului acestora la valoarea stabilitã pe baza calculului trimestrial curent ,fațã de 1/4 din impozitul anului precedent(actualizat cu indicele prețurilor de consum estimat cu ocazia elaborãrii bugetului inițial al anului pentru care se efectueazã plãți anticipate), pentru a corela sarcina fiscalã cu încasãrile reduse determinate de închiderea activitãților total sau parțial prin afectarea mediului economic de mãsurile de combatere a epidemiei Covid -19.

De asemenea,  Ministerul Finanțelor Publice și ANAF au adoptat și alte mãsuri în vederea sprijinirii mediului de afaceri, cum ar fi:

  1. Implementarea obligațiilor de platã în platforma ghiseul.ro pentru facilitatea îndeplinirii obligațiilor de platã ale contribuabililor;
  2. Introducerea de noi documente pe baza cãrora contribuabilii persoane fizice sã se poatã identifica electronic în SPV  (alte acte administrative începând cu 1.04.2020);
  3. Asigurarea cadrului legal împreunã cu MFP în vederea depunerii electronice și a altor formulare specifice evitãrii dublei impuneri și acorduri fiscale internaționale (OMFP 1830/2020);
  4. Soluționarea la distanțã a solicitãrilor contribuabililor de cãtre 900 de inspectori, care au acces la bazele de date necesare desfãșurãrii unor activitãți specifice (ex. certificate de atestare fiscalã, rambursari TVA, alte categorii de solicitãri);
  5. Aprobarea, pe perioada stãrii de urgențã, a susținerii contestației în fața organelor de soluționare a contestațiilor și prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare la  distanțã/telefon,  direcția de specialitate menținând  legãtura  permanent  cu  contribuabilii  pentru  gãsirea celor  mai  bune  soluții;
  6. Asigurarea de la distanțã a serviciului de asistențã a contribuabililor  în domeniul fiscal și IT în vederea îndeplinirii obligațiilor fiscale (SPV, Call - Center și Formularul de Contact) pentru asigurarea conformãrii fiscale;
  7. Direcția Generalã a Vãmilor și Direcția Generalã Antifraudã Fiscalã lucreazã în prima linie pentru a pune în aplicare ordonanțele militare din perspectiva atribuțiilor ANAF;
  8. Desfãșurarea de campanii în rândul contribuabililor care au solicitat rambursarea de TVA, pentru a fi pregãtite  cu  rapiditate compensãrile și  restituirile  de  taxe,  necesare  în  derularea  procedurii  de rambursare;
  9. Continuarea procesului de reorganizare a ANAF pentru ca analiza de risc sã fie principalul mecanism de aplicare a procedurilor de administrare fiscalã;
  10. Constituirea Grupului de analizã fiscalã pentru comunicarea rapidã cu reprezentanții mediului de afaceri și ai mediului academic, în care se discutã și se propun mãsuri economice și fiscale care sã vinã, în continuare, în sprijinul contribuabililor.
Free Joomla templates by Ltheme