Guvernul a adoptat în ședința de astăzi, 11 ianuarie, hotărârea inițiată de Ministerul Educației, act normativ care instituie Programul Național „Masă sănătoasă” (PNMS).

Programul se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și implică acordarea cu titlu gratuit, zilnic, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată.

Programul Național „Masă sănătoasă” are ca scop sprijinirea participării la educație a tuturor copiilor prin oferirea unei alimentații sănătoase care să susțină învățarea, prin crearea motivației pentru studiu, menținerea echilibrului socio-emoțional și întărirea stării de bine a elevului și adoptarea igienei muncii intelectuale la vârste și în contexte diferite.

În vederea asigurării continuității intervenției acordate prin Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, cele 450 de unități de învățământ preuniversitar beneficiare, aprobate prin HG nr. 999/2023, sunt incluse, de drept, în Programul Național „Masă sănătoasă” pentru anul calendaristic în curs.

Unitățile administrativ teritoriale cu unități de învățământ preuniversitar cuprinse în Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar (aceste unități de învățământ fiind incluse de drept în lista aferentă anului 2024) pot începe procedurile de implementare a Programului Național „Masă Sănătoasă” pentru acest an.

Finanțarea PNMS se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București. Sumele prevăzute pot fi suplimentate din veniturile proprii ale bugetelor locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau din alte surse de finanțare, legal prevăzute, în următoarele situații:

a) stabilirea prin hotărâre a consiliului local a unei valori zilnice mai mari decât cea prevăzută în HG;

b) creșterea, în perioada aplicării Programului național “Masă sănătoasă”, a numărului de preșcolari/elevi beneficiari din unitățile de învățământ.

Bugetul alocat pentru Programul Național „Masă sănătoasă” în anul 2024 este 1.139.400 mii lei, în beneficiul preșcolarilor și elevilor din maximum 1.000 de unități de învățământ preuniversitar de stat, așa cum este prevăzut în Ordonanța de urgență nr. 115/2023.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că, în cel mai scurt timp, părinţii vor putea ridica tichetele educaţionale în valoare de 500 de lei cu care vor putea cumpăra rechizite şi haine pentru şcoală.

"Avem proiecte importante în domeniul Educaţiei. Înţeleg că procedura privind tichetele educaţionale de 500 de lei a fost finalizată atât la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cât şi la Ministerul Educaţiei. Astfel, în cel mai scurt timp, cardurile vor putea fi ridicate de părinţi şi folosite pentru cumpărarea de rechizite şi îmbrăcăminte pentru şcoală", a spus premierul la începutul şedinţei de Guvern.

Tichetele sociale pentru Sprijin Educational, oferite pe suport electronic sunt destinate prescolarilor si elevilor din familiile defavorizate.

Valoarea totala a ajutoarelor este asigurata de Ministerul Proiectelor si Investitiilor Europene (MIPE), din Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), cofinantat din Fondul de Ajutor European.

Număr de beneficiari: 245.018 de copii în situații de deprivare materială sau risc de sărăcie.

Valorea totală a proiectului: aproximativ 122,5 milioane lei

El a adăugat că în şedinţa de Guvern de joi va fi aprobat cadrul necesar pentru continuarea programului naţional "Masă sănătoasă în şcoli" şi în acest an.

Ministerul Afacerilor Externe salută adoptarea la 30 decembrie 2023 a Deciziei privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, un obiectiv pe care MAE l-a susţinut şi promovat activ prin demersuri politico-diplomatice constante derulate pe tot parcursul procesului de aderare a României la Schengen şi intensificate în ultima perioadă.

Această evoluţie pozitivă consolidează parcursul de integrare al României în cadrul Uniunii Europene şi al spaţiului de liberă circulaţie, generând avantaje directe pentru cetăţenii români atât din ţară, cât şi din străinătate. Astfel, începând cu 31 martie 2024, cetăţenii români vor putea călători liber pe cale aeriană în interiorul Uniunii Europene şi în statele asociate Schengen (Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Confederaţia Elveţiană), dată fiind eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene dintre România şi aceste state. De asemenea, sunt eliminate si controalele la frontierele maritime.

Totodată, din perspectiva aspectelor de interes direct pentru activitatea MAE, salutăm prevederile din Decizie care permit uniformizarea politicii naţionale privind vizele de scurtă şedere în scop turistic sau de afaceri cu prevederile UE, o altă componentă importantă a acquis-ului Schengen care facilitează libera circulaţie în interiorul UE.

MAE va continua să sprijine activ Ministerul Afacerilor Interne şi alte instituţii naţionale în demersurile pentru finalizarea procesului de aplicare integrală a acquis-ului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre.

Prin declaraţiile anexate la decizia Consiliului UE, România contribuie activ la asigurarea unui spaţiu Schengen funcţional şi integrat, prin măsuri consolidate de protecţie a frontierelor externe.

MAE mulţumeşte Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, Statelor Membre, Comisiei Europene, Parlamentului European şi altor parteneri externi pentru sprijinul constant acordat României.

Elemente de context:

România a finalizat cu succes etapa de evaluare tehnică prevăzută de acquis-ul Schengen, îndeplinirea de către ţara noastră a criteriilor privind aderarea la spaţiul Schengen fiind recunoscută prin Concluzii ale Consiliului la 9 iunie 2011. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen a fost confirmată şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

În procesul său înspre aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie, România a parcurs o serie de etape tehnice, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), aceasta din urmă fiind efectiv pusă în aplicare în anul 2021.

Cel mai recent, continuarea îndeplinirii condiţiilor pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen a fost reconfirmată de către Comisia Europeană şi de către experţi europeni cu ocazia celor două vizite voluntare derulate în România în lunile octombrie şi noiembrie 2022.

Conform termenilor Deciziei adoptate la 30 decembrie 2023, controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu cele două ţări şi între acestea se vor ridica începând cu 31 martie 2024. De asemenea, începând cu aceeaşi dată, prevederile Codului Comunitar de Vize vor fi aplicate integral de către cele două ţări. Totodată, Consiliul UE depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.

Guvernul României salută decizia adoptată în această seară de Consiliul UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și navale începând cu luna martie 2024.

"După 13 ani de eșecuri și umilințe, Guvernul pe care îl conduc a pornit un proces care de astăzi este ireversibil. Anul viitor vom continua eforturile pentru a închide definitiv acest capitol prin eliminarea controalelor și la frontierele terestre", a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria.

În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024. De asemenea, potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră.