Începând cu anul şcolar 2020-2021, în sistemul de învăţământ preuniversitar vor funcţiona unităţi de învăţământ cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie. Decizia a fost adoptată în şedinţa Guvernului de joi, 16 iulie, şi face posibilă pilotarea politicilor publice cu impact real în domeniul educaţional.

Rolul unităţilor de învăţământ cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie este de a pune în aplicare şi de a evalua proiecte de cercetare educaţională, noi modele curriculare şi de carieră didactică, în vederea fundamentării de politici publice la nivel naţional.

Pentru anul şcolar 2020-2021, lista unităţilor de învăţământ preuniversitar care vor funcţiona ca unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, până cel târziu la data de 15 august 2020.

De asemenea, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va aproba metodologia de înfiinţare şi funcţionare a unităţilor-pilot, experimentale şi de aplicaţie. Aceasta va cuprinde şapte componente:

- modalitatea prin care unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita dobândirea acestui statut;

- criteriile de selecţie;

- modelele curriculare şi de carieră didactică;

- structura de personal şi modalităţile de organizare a normei de muncă pentru personalul didactic şi nedidactic;

- mecanismele de finanţare;

- mecanismul de monitorizare şi evaluare;

- alte reglementări necesare înfiinţării şi funcţionării, inclusiv Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie (până la data de 1 august 2020).

Hotărârea de Guvern aprobată astăzi va facilita implementarea obiectivelor strategice ale proiectului România Educată, perceput de către societate ca prioritate critică, cu alte cuvinte, pilotarea unui nou model centrat pe oferta curriculară a fiecărei şcoli-pilot în parte, în acord cu valorile, profilul absolventului, competenţele-cheie şi ariile de învăţare, definite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

BIROUL DE COMUNICARE

Hotărârea de Guvern privind prelungirea stării de alertă pe territoriul României, începând cu data de 17 iulie 2020, pentru o perioadă de 30 zile, a fost publicată joi în Monitorul Oficial.

Actul normativ stabileşte şi măsurile care se aplică pe durata stării de alertă pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Decizia privind prelungirea stării de alertă a fost adoptată miercuri în cadrul unei şedinţe extraordinare de Guvern.

Vicepremierul Raluca Turcan a declarat, miercuri, la finalul reuniunii extraordinare că Guvernul a adoptat prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, având în vedere creşterea numărului de cazuri de COVID-19 şi deceselor înregistrate la persoane infectate cu SARS-CoV-2. "Am adoptat în şedinţa de Guvern o hotărâre cu prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, iar această decizie este necesară pentru că avem o creştere a numărului de infectări şi o creştere a numărului de decese. Această prelungire a stării de alertă nu vine nici cu restricţii noi, dar, din nefericire, nici cu măsuri noi de relaxare aşa cum ne-am fi dorit pe domeniile care au rămas încă afectate", a precizat Turcan.

Sursa www.agerpres.ro

Emisiunea de euroobligaţiuni lansată în data de 7 iulie 2020 de Ministerul Finanţelor Publice s-a bucurat de un interes deosebit din partea investitorilor, România revenind pe piaţa USD pentru prima oară din 2018. Tranzacţia a reconfirmat poziţia României de emitent suveran sofisticat pe pieţele externe de capital, printre punctele de interes ale emisiunii numărându-se:

- Prima tranzacţie de euroobligaţiuni denominată în USD realizată de România în 2020, cu o tranşă dublă, 10 ani lung în sumă de 1,3 miliarde USD şi 30 ani lung în sumă de 2 miliarde USD, după cele două tranzacţii realizate în prima jumătate a anului care au fost denominate în EUR.

- Este prima tranzacţie în USD realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă, fiind cel mai mare volum atras de pe pieţele externe de capital în dolari americani

- O reducere consistentă a costului faţă de nivelul iniţial lansat în piaţă, de 25 de puncte de bază.

- O valoare a cupoanelor de plată (3% pentru 10 ani lung şi 4% pentru 30 ani lung), net inferioară cupoanelor aferente tranzacţiilor în USD efectuate în anii anteriori - 2018 (cupon de 5.125% pentru 30 ani), 2014 (cupon de 4,875% pentru 10 ani şi 6,125% pentru 30 ani), 2013 (cupon de 4,375% pentru 10 ani) şi 2012 (cupon de 6,750% pentru 10 ani).

- Emisiunea s-a bucurat de o cerere foarte mare din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 8 miliarde USD), dar şi la închiderea tranzacţiei când nivelul cererii s-a menţinut la un nivel record, de 7.4 miliarde USD.

"Succesul recentei tranzacţii denotă interesul investitorilor în titlurile emise de România în dolari americani, precum şi încrederea acestora în capacitatea de răspuns a ţării noastre în faţa crizei generate de pandemia COVID-19, şi în planul de relansare economic pe termen mediu al actualului Guvern. Împrumutul va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare în creştere, rezultate din deficitul bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice", a declarat Florin-Vasile Cîţu, ministrul Finanţelor Publice.

Valoarea totală a emisiunii este de 3,3 miliarde USD, cu o subscriere finală de 7,4 miliarde USD, prin participarea unui număr de peste 400 de investitori. Fondurile aferente acestei tranzacţii au fost încasate marţi, 14 iulie, anul curent.

Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde USD cu maturitatea de 10 ani lung, cu un randament de 3.045% şi o rata de dobândă de 3.00% pe an şi 2 miliarde USD cu maturitatea de 30 ani lung, cu un randament de 4,00% şi o rata de dobândă de 4,00% pe an.

Faţă de valorile cu care au fost lansate iniţial în piaţă cele două tranşe, de 265 puncte de bază peste cotaţia de referinţă Mid-Swap pentru maturitatea de 10 ani lung şi randamentul de 4,25% pentru maturitatea de 30 ani lung, costurile au fost reduse cu 25 puncte de bază, obţinându-se în final prime de emisiune de 5 puncte de bază pentru maturitatea de 10 ani lung, respectiv 3 puncte de bază pentru maturitatea de 30 ani lung.

Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi din punct de vedere al tipurilor de investitori. În privinţa, tipurilor de investitori, în ambele tranşe se poate observa preponderenţa investitorilor de tipul "real money", respectiv fonduri de active administrate privat şi bănci comerciale. De asemenea, este de remarcat o creştere a participării investitorilor din Asia (11% în cazul tranşei de 30 ani lung) şi a participării în proporţie de peste 65% a marilor investitori activi pe pieţele internaţionale de capital din SUA şi Marea Britanie pentru ambele tranşe.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 10 ani lung (cu scadenţă la 14 februarie 2031), aceasta a fost următoarea: Marea Britanie 39%, SUA 27%,România10%, Restul CEE 2%, Germania 4%, Austria/Elveţia 4%, Benelux 3%, Ţările Nordice 2%, Sudul Europei 2%, Franţa 1%, Asia 3% , Restul lumii 3%.

Pentru maturitatea de 30 ani lung (cu scadenţă la 14 februarie 2051), distribuţia geografică a investitorilor a fost următoarea: SUA 37%, Marea Britanie 29%, România 3%, Restul CEE 1%, Germania 4%, Austria/Elveţia 6%, Benelux 4%, Ţările Nordice 1%, Sudul Europei 2%, Asia 11% , Restul lumii 2%.

Distribuţia pe categorii de investitori pentru maturitatea de 10 ani lung a fost preponderent către fonduri de active administrate privat, respectiv 68%,10% către bănci comerciale şi private, 14%către fonduri de pensii şi companii de asigurări şi 6% către fonduri de investiţii.

Pentru maturitatea de 30 ani lung, distribuţia în funcţie de tipul investitorilor a fost următoarea: fonduri de active administrate privat 67%, bănci comerciale şi private 3%, fonduri de pensii şi companii de asigurări 19% şi fonduri de investiţii 9%.

Tranzacţia a fost intermediată de Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, HSBC Bank plc, ING Bank N.V., J.P. Morgan Securities plc şi Raiffeisen Bank International AG.

Biroul de presă

Guvernul României a adoptat în şedinţa de astăzi un nou set de măsuri sociale şi economice finanţate din fonduri europene. Concret, au fost adoptate actele normative care reglementează acordarea de mese calde pe bază de tichete electronice persoanelor defavorizate, respectiv implementarea Programului Naţional "Innotech Student" ce va sprijini antreprenoriatul în rândul tinerilor. De asemenea, Executivul a fost informat despre stadiul implementării proiectelor de apă şi canal fazate, a căror continuare este finanţată în prezent din Programul Operaţional Infrastructura Mare.

Mese calde pentru 290.000 bătrâni

Prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) va fi finanţată acordarea de mese calde pensionarilor cu vârste de cel puţin 75 ani şi cu venituri venituri la nivelul indemnizaţiei sociale, precum şi persoanelor/familiilor fără adăpost, celor evacuate, care nu au domiciliu stabil şi în mod special familiilor monoparentale. Lista persoanelor fără adăpost este separată şi va fi actualizată lunar de către autorităţile administraţiei publice locale.

Valoarea lunară a unui tichet este de 180 lei/persoană, iar de acest ajutor vor beneficia aproximativ 290.000 de bătrâni, alături de celelalte categorii vulnerabile.

Mesele calde vor fi acordate prin intermediul unor tichete electronice prin Schema Naţională de Sprijin pentru Persoanele Vârstnice şi pentru Persoanele fără adăpost (S.N.S.P.V.P.A). Bugetul alocat va fi de 640 milioane lei, finanţat prin POAD.

Măsura, reglementată de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de persoane cele mai defavorizate care beneficiază de mese calde pe bază de tichete electronice din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestora, va sprijini persoanele aflate în risc de sărăcie extremă şi care reprezintă o categorie socială vulnerabilă în contextul creşterii numărului de persoane infectate cu COVID-19.

20 milioane pentru finanţarea tinerilor antreprenori

Executivul a adoptat astăzi şi Hotărârea de Guvern privind aprobarea Programului Naţional "Innotech Student", finanţat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014 - 2020. Bugetul total al apelului este de 20 milioane euro, din care 17 milioane euro fonduri europene, iar 3 milioane euro vor fi asigurate de la bugetul de stat.

Proiectul prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din numeroase domenii care sunt inovatoare şi aduc o valoare adăugată reală. Acesta îşi propune să încurajeze studenţii să îşi pună în practică viziunea, dar şi spiritul lor antreprenorial.

În cadrul proiectelor selectate în urma evaluării va începe perioada de pregătire a studenţilor, dezvoltarea abilităţilor lor antreprenoriale, elaborarea planurilor de afaceri şi selectarea celor mai bune dintre acestea. Studenţii ale căror planuri de afaceri vor fi finanţate vor putea urma programe de internship în companii cu activităţi cât mai apropiate planurilor de afaceri propuse. În această etapă vor fi acordate subvenţiile. După aceasta, timp de un an studenţii antreprenori vor beneficia de sprijinul administratorilor de schemă, iar pentru următoarele şase luni ei vor fi monitorizaţi, iar afacerile înfiinţate de ei trebuie să se autosusţină pe piaţă.

Valoarea maximă a proiectelor este de 2 milioane euro, urmând ca minim 70% din bugetul proiectului să fie alocat subvenţiilor pentru înfiinţarea afacerilor. Valoarea maximă acordată pentru planurile aprobate este de 100.000 euro/ plan de afaceri, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile, şi se acordă numai întreprinderilor înfiinţate de persoanele ale căror planuri de afaceri sunt selectate.

Banii vor fi acordaţi în două tranşe - 75% la înfiinţarea companiei, iar cea de-a doua, de 25%, în momentul în care antreprenorii vor face dovada că pot realiza profituri de 30% din grantul iniţial de 75%. În primul an de activitate vor fi finanţate şi salariile angajaţilor firmelor înfiinţate.

Măsuri pentru implementarea proiectelor de apă şi apă uzată

Tot astăzi, MFE a informat Guvernul României despre stadiul proiectelor de apă şi apă uzată implementate cu fonduri europene în România, inclusiv despre măsurile luate pentru urgentarea implementării proiectelor.

În actuala perioadă de programare (2014-2020), pentru proiecte de apă şi apă uzată România beneficiază de o alocare de 2,616 miliarde euro (85% contribuţie UE nerambursabilă şi 15 fonduri de la bugetul de stat).

Portofoliul POIM cuprinde 115 proiecte dintre care:

- 29 proiecte sunt fazate şi au o valoare de 724 milioane euro

- 17 proiecte sunt din actuala perioadă de programare şi au o valoare de 3,3 miliarde euro

- 41 de proiecte de asistenţă tehnică în valoare de 104 milioane euro

Cu un grad de contractare de 160,19%, aceste proiecte au o valoare totală de 4,1 miliarde euro. Dintre cele 17 noi proiecte, 7 dintre ele, cu o valoare de 1,19 miliarde euro au fost aprobate după data de 4 noiembrie 2019.

Atât proiectele fazate, cât şi cele de asistenţă tehnică, dar şi cele noi se află în implementare în diferite stadii. Până acum aceste proiecte au generat un nivel de absorbţie de 14% din totalul sumei disponibile, şi anume 309 milioane euro.

În ceea ce priveşte proiectele fazate (29 de proiecte), implementarea lor se desfăşoară astfel:

- Progres financiar - 36% - 231,8 milioane euro, din care 35,5 milioane euro după data de 4 noiembrie 2019.

- Progres fizic:

- sub 25%: 1 proiect;

- între 25% şi 50%: 1 proiect;

- între 50% şi 80%: 5 proiecte;

- peste 85%: 22 proiecte, din care 4 proiecte finalizate (2 proiecte finalizate după 4 noiembrie 2019).

Proiectele noi de investiţii (17 proiecte) se află în următorul stadiu al implementării:

- Progres financiar - 0,85% - 25 milioane euro, din care 22,7 milioane euro după 4 noiembrie 2019

- Progres fizic:

- sub 1%: 9 proiecte;

- între 1% şi 5%: 3 proiecte;

- între 5% şi 20%: 1 proiect;

- peste 20%: 4 proiecte.

În paralel sunt pregătite 28 de proiecte de investiţii în sectorul de apă şi apă uzată a căror valoare estimată este 5,769 miliarde euro.

Direcţia de Comunicare