Noi măsuri pentru dezvoltarea asistenței medicale comunitare și pentru asigurarea accesului persoanelor din categorii vulnerabile la servicii medico-sociale au fost stabilite, printr-o Ordonanță de Urgență adoptată astăzi de Guvern.

Noile măsuri au scopul să asigure un cadru coerent de dezvoltare a serviciilor medico-sociale orientate pe nevoile comunității și profilul demografic al acesteia, pentru creșterea accesului la servicii medicale, la programe, servicii și acțiuni de sănătate publică, furnizate la nivelul comunităților, în special persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile.

Actul normativ preia reglementări promovate prin proiectul de lege privind asistența medicală comunitară, adoptat în ședința Guvernului din 26 octombrie 2016, dar clasat în conformitate cu prevederile Hotărârii Biroului Permanent al Senatului din data de 27.12.2016 în baza art. 63 alin. (5) din Constituția României.

De asemenea, măsurile  din actul normativ susținute în regim de urgență reprezintă condiționalitate ex-ante pentru accesarea fondurilor europene. Mai exact, în absența deciziei de astăzi a Guvernului României ar fi imposibilă  accesarea lansării   apelurilor   de proiecte programate   în   cadrul  POR   și  POCU, care însumează aproximativ 355 milioane   euro pentru finanțarea intervențiilor din domeniul  serviciilor comunitare integrate.

Ordonanța de Urgență reglementează organizarea, funcționarea și finanțarea asistenței medicale comunitare la nivelul comunelor, orașelor și sectoarelor municipiului București și prevede înființarea, organizarea și funcționarea centrelor comunitare integrate.

            Între activitățile desfășurate în domeniul asistenței medicale comunitare menționăm:

• furnizarea de servicii medicale de profilaxie către membrii comunității;
• servicii de promovare a sănătății în comunitate prin educație pentru sănătate în legătură cu cei mai importanți determinanți ai sănătății (stil de viață sănătos, atitudine față de sănătate și față de de serviciile medicale, planificare familială și sănătatea reproducerii, nutriție, asigurarea unui mediu sănătos);
• identificarea riscurilor pentru sănătate și a persoanelor și grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical sau social;
• consilierea medicală și socială, în limita competențelor profesionale;
• direcționarea și monitorizarea accesului persoanelor vulnerabile către serviciile medico-socio-educaționale;
• asistența la domiciliu a gravidei, nou-născutului și mamei, a pacientului cronic și a vârstnicului, complementar asistenței medicale primare, secundare și terțiare;
• asistența medicală de urgență în limita competenței profesionale.

Beneficiarii acestor servicii sunt, cu precădere, persoanele vulnerabile din punct de vedere medical sau social, cu accent pe populația din mediul rural și grupurile vulnerabile (persoane cu nivel economic sub pragul sărăciei, aflate în șomaj, cu afecțiuni cronice, cu risc de excluziune socială etc).

În funcție de nevoile privind furnizarea integrată de servicii medico-socio-educaționale, în subordinea autorităților administrației publice locale şi în locaţiile puse la dispoziţie de acestea se vor constitui centre comunitare integrate, finanțate integral din bugetele locale.

Finanțarea cheltuielilor de personal pentru asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari, precum și cheltuielile determinate de aplicarea standardelor minime de dotare se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Sănătății.

Autoritățile locale pot contribui din surse proprii la finanțarea cheltuielilor de personal și pot angaja și alte categorii de personal care furnizează servicii medicale, sociale sau educaționale, cu asigurarea finanțării cheltuielilor acestora din surse proprii și cu încadrarea în bugetul aprobat, dar sunt și responsabile de acoperirea cheltuielilor pentru bunuri și servicii necesare întreținerii și funcționării centrelor comunitare integrate.

Asistența medicală comunitară este coordonată tehnic și metodologic de către Ministerul Sănătății, prin structurile sale din teritoriu, respectiv direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, iar controlul activității se va exercita de către Ministerul Sănătății.

Normele metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.

Informații suplimentare:

În prezent, Ministerul Sănătății asigură finanțarea a peste 1520 de asistenți medicali comunitari și peste 482 de mediatori sanitari.

Marţi, în data de 28 februarie
Pompierii militari călărășeni desfășoară o serie de activități dedicate aniversării a 87 de ani de la înființarea Protecției Civile în România.

I.S.U. „Barbu Ştirbei” Călăraşi organizează „Ziua Porţilor Deschise” cu prilejul Zilei Protecţiei Civile din România, invitații pompierilor având ocazia să vadă cele mai noi autospeciale și echipamente din dotare

În data 28 februarie, începând cu orele 11.00, la reşedinţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi va fi organizată „Ziua Porţilor deschise”, manifestare prilejuită de sărbătorirea a 87 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile din România.
Cu acest prilej, al sărbătoririi Zilei Protecţiei Civile, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al județului Călărași desfășoară mai multe activităţi cu tematică specifică privind popularizarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la riscurile specifice judeţului nostru, reducerea lor, precum şi la modul de comportare în diferite situaţii de urgenţă.
În acest sens, specialiști din cadrul Inspecției de Prevenire vor amplasa puncte mobile de informare preventivă în locurile cu mari aglomerări de persoane și vor distribui cetățenilor materiale de informare și educație preventivă.
Pompierii militari din cadrul Detașamentului Călărași vor desfășura o serie de exerciții demonstrative specifice armei protecției civile, simulări de salvare persoane din diferite medii, simulări intervenții în medii contaminate, simulari de intervenții pirotehnice și multe altele.
Totodată, cei care vor fi oaspeţii pompierilor cu această ocazie, vor avea ocazia să afle informații utile despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă: cutremur, inundaţii sau descoperirea elementelor de muniţie rămase neexplodate din timpul conflictelor militare.
În cadrul sedinței festive vor fi prezentate mesaje transmise de către Premierul României, Ministrul Afacerilor Interne, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență şi Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi se vor acorda recompense acelor cadre militare, care s-au evidenţiat în activitatea profesională şi au obţinut rezultate deosebite, se vor acorda diplome și premii pompierilor care au obținut locuri fruntașe la competițiile sportive dedicate Zilei Prorecției Civile din România.
Cu acest prilej, al sărbătoririi Zilei Protecţiei Civile, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi vor desfăşura în toate cele șapte subunităţi ale inspectoratului activităţi cu tematică specifică pentru popularizarea evenimentului şi vor prezenta publicului echipamentele și tehnica de intervenție.

Scurt istoric al zilei de 28 februarie - “Ziua Protecţiei Civile din România”
Protecţia Civilă în România a luat naştere în anul 1930, odată cu semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, şi se înfiinţau astfel primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.
Structurile nou înfiinţate aveau ca scop limitarea efectelor „bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.
Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.
Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive, care funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei.
După o perioadă destul de frământată prin care trece Protecţia Civilă în perioada comunistă, când trece printr-o serie de transformări, revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţii perfecţionării activităţii pe linie de Apărare Civilă, aşa cum era denumită din anul 1978, înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric.
Astfel, România a ratificat prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990 Protocoalele adiţionale I şi II la „Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, iar în perioada următoare au fost încheiate o serie de protocoale sau acorduri de cooperare, în mod deosebit cu ţările vecine.
În Legea apărării naţionale nr. 45 / 01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.
În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în 8 noiembrie 2004 a fost promulgată noua Lege a Protecţiei Civile (nr. 481/2004). Acest nou act normativ se încadrează în exigenţele actelor normative internaţionale.
Protecţia civilă s-a afirmat ca entitate distinctă sub diferite denumiri şi a funcţionat, prin alternanţă, în structura Ministerului de Interne, Ministerului de Război, Ministerului Aerului şi Marinei şi Ministerului Apărării Naţionale.
Din ianuarie 2001, Protecţia Civilă a revenit în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar din 15 decembrie 2004 s-a unificat cu pompierii, sub noua titulatură de structuri specializate pentru intervenţia în „situaţii de urgenţă” (denumirea oficilaă actuală “Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă”).
De-a lungul anilor, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structură a făcut parte, Protecţia Civilă din România a desfăşurat o intensă activitate, s-a dovedit utilă şi a slujit numai intereselor naţionale, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.
Organismele militare şi civile ale protecţiei civile - aflate într-un profund proces de reformă, de modernizare şi organizare - şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin atât în acţiunile de intervenţie reală pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor, a exerciţiilor de alarmare publică şi a intervenţiilor în numeroase zone de risc.

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Olteniţa au acţionat pentru stingerea incendiului timp de aproximativ două ore şi 35 de minute, evitând posibilitatea propagării arderii la alte bunuri materiale.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza unui scurtcircuit electric produs la un cablu electric defect şi neizolat corespunzător.

În data de 26.02.2017, ora 01.37, două echipaje specializate de stingere din cadrul Detașamentului Olteniţa au fost solicitate să acţioneze pe raza localității Chirnogi, pe strada Biruinţei, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință, proprietate individuală, aparţinând lui B.I.
La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta violent cu flacără și fum dens la acoperiş şi în două camere ale locuniţei, existând risc de extindere a arderii la întreaga locuință și la alte bunuri materiale aflate în imediata vecinătate.
Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza unui scurtcircuit electric produs la un cablu electric defect şi neizolat corespunzător.
Pompierii militari din cadrul Detașamentului Olteniţa s-au deplasat la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând eficient pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ două ore şi 35 de minute.
În urma incendiului au ars: acoperişul casei pe o suprafaţă de circa 150 de metri pătraţi, trei uşi, şase ferestre, mai multe elemente de mobilier, aparatură electrocasnică şi materiale plastice, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de circa 10.000 de lei.
Exista pericolul ca arderea să se extindă la alte celelalte camere şi la alte bunuri materiale aflate în imediata vecinătate, însă pompierii militari au intervenit prompt și au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând bunuri materiale în valoare de aproximativ 200.000 de lei.
La locul intervenției s-a deplasat și un echipaj SMURD pentru a acorda ajutor posibilelor victime ale incendiului, însă nu a fost necesar.

Pompierii militari din cadrul Gărzii Budeşti au intervenit prompt pentru lichidarea incendiului, acesta fiind stins în aproximativ 15 de minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza unui scurtcircuit electric produs la nivelul instalației electrice a vehiculului, în zona compartimentului motor.

În data de 26.02.2017, ora 21.28, pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenţie Budeşti au fost solicitaţi să acţioneze pe raza localităţii Vasilaţi, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un autovehicul (autoturism înmatriculat în municipiul Bucureşti), proprietate privată, aparţinând lui G.F.
La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta foarte violent, cu flacără deschisă şi cu mult fum în zona compartimentului motor, existând risc de extindere a arderii şi la habitaclu.
Pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenţie Budeşti s-au deplasat de urgenţă la această intervenţie cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând rapid pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ 15 minute.
Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza unui scurtcircuit electric produs la instalația electrică a vehiculului, în zona compartimentului motor.
În urma incendiului au ars compnente din zona compartimentului motor, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de aproximativ 1.000 de lei.
Pompierii militari au intervenit eficient și au limitat posibiltatea extinderii arderii la partea din spate a vehiculului, fiind astfel posibilă salvarea mai multor bunuri materiale în valoare de circa 2.000 de lei.

Programul ”Prima casă” 2017 va avea alocat, conform strategiei, un plafon total de garantare de 2,67 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde de lei reprezintă plafonul nou alocat printr-o Hotărâre adoptată astăzi de Guvern, restul de 175,5 milioane lei reprezentând diferența rămasă nealocată sau neutilizată din anul 2016.

Normele metodologice de implementare a programului „Prima casă” au fost modificate în ședința de astăzi astfel încât să fie armonizate cu modificările aduse acestui program prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 97/2016.

Astfel, se introduce un nou set de definiţii ale locuinţelor care se pot achiziţiona/construi prin Program. Prin locuinţă nouă, în sensul Programului "Prima casă", se înţelege orice imobil care respectă cerinţele pentru a fi încadrat în categoria imobilelor cu destinaţia de locuinţă, recepţionat la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat. Locuinţele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat, vor fi asimilate locuinţelor noi.

De asemenea, se reglementează ca termenul de 5 ani aplicabil în cazul locuinţelor noi şi/sau consolidate să fie calculat în funcţie de data efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor, având ca punct final data solicitării creditului garantat.

Totodată, în cuprinsul normelor metodologice se introduce sintagma „proporţional cu procentul de garantare” în cadrul referirilor la împărţirea proporţională a riscurilor şi pierderilor, respectiv la procentul egal de garantare, sintagmă care reflectă procentul diferenţiat în funcţie de categoria de locuinţă achiziţionată în cadrul Programului.

Pentru simplificarea proceselor şi evitarea birocratizării excesive a acestora, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM) preia sarcina emiterii acordurilor pentru radierea ipotecilor şi a interdicţiilor de înstrăinare şi grevare prevăzute de lege în cazul rambursării integrale anticipate sau la termen a finanţărilor garantate, precum şi în cazul respingerii cererilor de plată având impact strict asupra activităţii de monitorizare a garanţiilor emise în cadrul Programului ”Prima casă”.

De asemenea, FNGCIMM are obligația efectuării unei evaluări anuale în numele și contul statului, a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanțatorii participanți în Program pe baza criteriilor și procedurii aprobate prin ordin al ministrului Finanțelor Publice, cu scopul de a optimiza alocarea plafonului anului următor.

Informații suplimentare

Potrivit OUG nr.97/2016 pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă", statul garantează în proporție de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziția de locuințe noi și/sau consolidate în cadrul programului guvernamental ”Prima casă”, în timp ce creditele pentru locuințele care nu se încadrează în aceste categorii sunt garantate de stat în proporție de maxim 40%. În ambele cazuri, procentul de garantare este raportat exclusiv la creditul care se doreste a fi contractat prin Programul Prima casă.

Liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, care deţine şi mandatul de consilier judeţean, a susţinut vineri în cadrul unei conferinţe de presă că problemele cu care se confruntă în acest moment Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi sunt strâns legate de calitatea precară a managementului, ori pentru acest lucru responsabil se face chiar preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă. „ În ceea ce-l priveşte pe managerul Spitalului Judeţean, este decizia preşedintelui şi dumnealui este cel care-şi asumă numirea unui interimar. Am avut discuţii cu domnul preşedinte legat de acest aspect şi i-am spus că nu se poate să aduci pe cineva din afară căruia îi ia două luni ca să înveţe numai pe unde sunt toate sălile din spital. Deci asumarea managementului este strict a preşedintelui CJ. Noi am avut o discuţie şi cu domnul Didilescu în urma căreia dânsul spunea că toate investiţiile care s-au făcut până în momentul venirii domniei sale au fost făcute prost. Şi vă spun sincer că l-am întrebat, bun, dacă au fost făcute prost nu cumva vinovat pentru acest management este domnul preşedinte al CJ? Vorbim de ce s-a întâmplat de la alegeri până în momentul de faţă.” a spus Pandea care a mai adăugat „Aducem tot felul de „profesionişti” şi le dăm spitalul, dar dacă nu avem medici.... Important este să-i atragem. Am aprobat, având în vedere faptul că era vorba despre Spitalul judeţean şi este în interesul tuturor, indiferent că suntem PNL, PSD sau mai ştiu eu ce, fonduri pentru achiziţionarea de locuinţe de serviciu pentru viitorii medici pe care ar fi trebuit să-i atragem. Îmi pare rău să o spun dar la momentul ăsta managementul este nu defectuos, foarte defectuos! Am înţeles că doamna Năsturică, noul director medical, a şi plecat în concediu. M-aş bucura ca domnul preşedinte aşa cum şi-a asumat în discuţiile pe care le-am avut între PNL şi PSD, să-şi asume şi public lucrul ăsta.”