Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 lei.

Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent o sumă în cuantum de 900 lei pe o perioadă de 18 luni.

Măsura de stimulare prevăzută la art. 80 se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat de absolvent, precum şi pentru perioadele în care persoana se află în concediu de odihnă.

Angajatorii care încadrează absolvenţi în condiţiile art. 80 sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puţin 18 luni de la data încheierii.

În perioada celor 18 luni, prevăzută la art. 83 alin. (1) din lege, absolvenţii pot urma o formă de pregătire profesională, organizată de către angajator, în condiţiile legii.

Cheltuielile necesare pentru pregătirea profesională prevăzută la alin. (1) vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Angajatorii care, după îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 83 alin. (1) din lege, menţin raporturile de muncă sau de serviciu cu absolvenţii încadraţi în condiţiile art. 80 primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferentă contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane şi virate, conform legii.

Ajutorul financiar poate fi acordat pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 83 alin. (1) din lege.

Informații suplimentare se pot obține la sediul AJOFM Călărași, strada 13 Decembrie nr.12, telefon: 0242/316.542; 0242/318.376, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau accesând site-ul instituției www.calarasi.accesibilitateajofm.ro, secțiunea documente utile.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat marți, 25 aprilie 2017, hotărârea-pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României (nr. 61467/12, 39516/13, 48231/13 și 68191/13) în ceea ce privește condițiile de detenție din închisorile și centrele de reținere și arest preventiv din România.

Întemeindu-și cererea pe articolul 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (interzicerea torturii și a tratamentelor inumane sau degradante), reclamanții s-au plâns de condițiile de detenție din penitenciarele Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iaşi și Vaslui, precum și din centrul de reținere și arest preventiv Baia Mare.

Hotărârea Curții rămâne definitivă în termen de 3 luni de la data pronunțării, dacă retrimiterea cauzei în fața Marii Camere nu a fost cerută (art. 44 alin. 2 lit. b din CEDO).

Curtea a solicitat statului român ca, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, să prezinte, în cooperare cu Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei, un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor care să soluționeze problema supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție.

Potrivit Deciziei Curții, măsurile așteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere:

• măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea și să se îmbunătățească condițiile materiale de detenție și
• măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura
  • recursului preventiv
  • recursului compensatoriu specific.

Curtea menționează cu titlu exemplificativ o serie de măsuri suplimentare care pot fi analizate de Guvern în vederea soluționării problemei condițiilor de detenție:

• îmbunătățirea funcționării sistemului de probațiune
• simplificarea procedurii de acces la liberarea condiționată.

În cuprinsul hotărârii, Curtea a reținut progresele înregistrate în România, a apreciat măsurile adoptate de statul român de natură să conducă la reducerea fenomenului de suprapopulare în penitenciare și a încurajat continuarea eforturilor în această direcție.

Trebuie subliniat faptul că CEDO nu aplică nicio sancțiune pecuniară statului român pentru problema sistemică semnalată (condițiile din penitenciare), acordând satisfacție echitabilă reclamanților din cauza (17 850 euro pentru 4 reclamanți, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuieli de judecată).

Prin hotărârea pilot, Curtea a decis să amâne examinarea cauzelor similare care nu au fost comunicate Guvernului României până la adoptarea planului de măsuri.

Demersuri ale Ministerului Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție

Ministerul Justiției va continua implementarea măsurilor cuprinse în Memorandumul privind calendarul de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune, aprobat de Guvernul României în luna aprilie 2016.

• În plan normativ
  • în luna noiembrie 2016, a fost inițiat de către Ministerul Justiției un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin adoptarea unui mecanism compensatoriu în zile-câștig, reglementat ca măsură generală de degrevare a penitenciarelor, în cadrul instituției liberării condiționate. Astfel, mecanismul compensatoriu este conceput ca un instrument juridic potrivit căruia, în vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu mai mic de 3 mp/deținut, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 zile consecutive executate în astfel de condiții, se vor considera executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. Proiectul de lege a fost adoptat în ședința Guvernului din 23 noiembrie 2016 și transmis Senatului în data de 9 decembrie 2016. Senatul a adoptat cu modificări proiectul în data de 13 martie 2017. Proiectul este în prezent în dezbaterea Camerei Deputaților (cameră decizională), unde a fost înregistrat în data de 14 martie 2017.
  • De asemenea, Guvernul a adoptat, la data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justiției, un proiect de lege pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate. Proiectul de lege este în prezent în dezbaterea Senatului, în calitate de primă cameră sesizată, unde a fost înregistrat la data de 1 februarie 2017.
• În plan administrativ, la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în perioada 2016-2017:
  • Au fost create 679 de noi locuri de cazare prin lucrări de investiții și reparații curente
  • Au fost supuse lucrărilor de reparații curente 2657 camere de detenție
  • Au fost modernizate 200 de locuri la penitenciarul Bacău
  • Lucrări de execuție în derulare cu termen de implementare în anul 2017
    • Crearea a 40 de locuri noi de detenție și modernizarea altor 282 locuri de detenție (Penitenciarul Deva)
    • Crearea a 200 de locuri noi de detenție la Penitenciarul Giurgiu
    • Crearea a 96 de locuri noi de detenție la Penitenciarul Găești
• Consolidarea sistemului de probațiune
  • s-au făcut demersuri in sensul acoperii direcțiilor de acțiune și măsurilor stabilite prin calendarul de implementare a memorandumului, atât în ceea ce privește completarea cadrului normativ prin adoptarea legislației subsecvente, precum și implementarea măsurilor privind suplimentarea resurselor umane și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru serviciile de probațiune.
  • măsurile aplicate au fost validate de datele statistice corespunzătoare activității înregistrate de serviciile de probațiune în perioada 2015-2016, interval în care s-a resimțit efectul noii orientări a politici penale în materia regimului sancționator aplicabil persoanelor care au săvârșit infracțiuni: la finele anului 2015, aproximativ 28.000 de persoane se aflau în detenție și aproximativ 42.000 de persoane în probațiune, la începutul anului curent - aproximativ 27.000 de persoane se aflau în regim de detenție, iar peste 56.000 de persoane în probațiune. 

Ministerul Justiției reiterează angajamentul său de a continua eforturile pentru remedierea situației privind condițiile de detenție din sistemul penitenciar românesc în scopul de a se conforma standardului impus de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și de jurisprudența Curții.

A cincea ediție a competiției naționale de educație financiară Bani pentru școala ta™ aduce din nou finanțări de până la 10.000 de euro pentru liceele din România.

Elevii de liceu cu vârste peste 15 ani, dar și absolvenți, profesori, părinți și alți susținători ai unităților de învățământ pot câștiga pentru școlile lor finanțări de până la 10.000 de euro, dacă urmează, în perioada 24 aprilie-28 mai 2017, trainingul online gratuit de educație financiară – modulele BaniIQ™ și Banii pe net™ – disponibil pe site-ul competiției: www.banipentruscoalata.ro.

Fiecare liceu este înregistrat automat în competiție odată cu înscrierea elevilor și susținătorilor săi în training și acumulează EUROpuncte pentru fiecare persoană care urmează modulele online și completează testul de verificare a cunoștințelor. Săptămânal, pe site-ul www.banipentruscoalata.ro va fi anunțat clasamentul intermediar al liceelor susținute în competiție.

Instituția de învățământ cu cel mai mare număr de susținători va beneficia de un premiu constând într-o sumă în euro egală cu numărul acestora, în limita a 10.000 de euro. De asemenea, vor primi premii și primele trei școli care vor atrage primii 1.000 susținători fiecare. Premiile vor fi folosite exclusiv pentru modernizarea școlilor, dotarea laboratoarelor, a claselor, achiziția de echipamente sau de resurse educaționale. Validarea instituțiilor de învățământ câștigătoare va avea loc în perioada 29-31 mai 2017.

Competiția Bani pentru școala ta™ este organizată de Junior Achievement (JA) România și face parte din programul național de educație financiară JA constând în modulele blended learning BaniIQ™ și Banii pe net™, ce au ca scop formarea abilităților de a administra eficient resursele financiare și de a lua decizii responsabile. Programul este susținut de Visa și de băncile partenere.

În ediția precedentă, peste 50.000 de elevi, profesori, părinți și alți membri ai comunităților locale au participat la această competiție și au avut acces la informații esențiale despre bugetul personal, venituri, cheltuieli, investiții și relația cu banca, dar și despre eCommerce, drepturile celor care cumpără online, securitatea în mediul online, taxe și impozite.

Mai multe informații despre competiție, traininguri, premiu și regulament de participare găsiți pe www.banipentruscoalata.ro.

Despre Junior Achievement România

Junior Achievement România este o organizație non-profit, având ca misiune dezvoltarea în România a programelor internaționale JA de educație antreprenorială, economică, financiară, orientare profesională, sănătate și viață activă și dezvoltarea abilităților pentru viață. 39 de țări din Europa și 123 de țări din toată lumea urmează programele JA. În România, acestea sunt urmate de peste 280.000 de elevi din 1.600 de școli publice, prin parteneriatul cu Ministerul Educației Naționale și cu susținerea financiară a comunității de afaceri. Mai multe informații pe site-ul www.jaromania.org.

Persoană de contact

Dorin Călin

National Operations Manager, Junior Achievement România

Telefon: 0730 330 883; E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

http://www.jaromania.org

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi, prin intermediul Serviciului Resurse Umane, desfăşoară în perioada 18 aprilie a.c.-21 iulie a.c., activitatea de recrutare şi selecţie a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ care realizează formarea iniţială a personalului pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne – sesiunea 2017.

Cifrele de școlarizare aprobate pentru sesiunea 2017 sunt:

• 555 locuri la Academia de Politie “A.I. Cuza” București, din care:

          - specializarea “drept” – 115 locuri, din care: 85 - I.G.P.R.

          - specializarea “drept” – distanţă – 100 taxă – pentru personal M.A.I.

          - specializarea “ordine si siguranta publica”:

– frecvenţă (3 ani) - 290 locuri, din care 270 – I.G.P.R. (8 locuri pentru romi, 6 locuri pentru maghiari şi 4 locuri pentru alte minorităţi).

- frecvenţă redusă (3 ani) – 50 locuri, din care 38 – I.G.P.R.

• 554 locuri la Şcoala de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” Câmpina, din care 500 – I.G.P.R. (din care 14 locuri pentru romi şi 8 locuri pentru alte minorităţi);
• 150 locuri la Şcoala de Agenţi de Poliţie “Septimiu Mureşan” Cluj – Napoca, din care 6 locuri pentru romi şi 3 locuri pentru alte minorităţi;

Locurile la instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne sunt aprobate pentru bărbaţi şi femei, fără discriminare.

Persoanele interesate să participe la concursurile organizate în vederea admiterii în instituţiile de învăţământ superior/unităţile de învăţământ postliceal din cadrul M.A.I., M.Ap.N. ori S.R.I. trebuie să se prezinte la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Călăraşi (B.dul Republicii, nr. 44, municipiul Călăraşi, jud. Călăraşi), pentru informare, îndrumare şi înscriere în perioada 18.04– 26.05.2017 (candidaţii care optează pentru instituţiile de învăţământ superior ale M.A.I, M.Ap.N. şi S.R.I, precum şi pentru unităţile de învăţământ postliceal ale M.Ap.N.), respectiv 18.04– 21.07.2017 (candidaţii care optează pentru unităţile de învăţământ postliceal ale M.A.I.), in zilele de luni, marti, miercuri joi şi vineri, intre orele 09⁰⁰-11^{00 ,} respectiv 13 ⁰⁰-15 ⁰⁰.

Relaţii suplimentare se pot obţine de luni până vineri, între orele 08.00– 16.00 la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Călăraşi – Serviciul Resurse Umane sau la telefon 0242/306.111, 0242/306.112 sau 0242/306.114 sau la adresa de internet http://www.cl.politiaromana.ro- secţiunea Carieră.

Pe Autostrada A2, poliţiştii Brigăzii Autostrăzi şi Misiuni Speciale au depistat astăzi, un bărbat care conducea cu viteza de 214 de km/h.

Acesta a fost sancţionat contravenţional cu amendă de 1.305 lei, iar permisul de conducere i-a fost reţinut în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru 90 de zile.

La data de 26 aprilie a.c., la ora 14.11, poliţiştii Brigăzii Autostrăzi şi Misiuni Speciale au depistat, pe Autostrada A2 Bucureşti - Constanţa, la km 96, un bărbat, de 31 de ani, din Bucureşti, conducând 214 de km/h.

Poliţiştii l-au sancţionat cu amendă de 1.305 lei, iar, ca măsură complementară, i-au reţinut permisul de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, pentru 90 de zile.

Viceprim-ministrul Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a aprobat, prin Ordin, programele Rabla clasic și Rabla PLUS, acestea urmând să fie publicate în Monitorul Oficial.

Conform procedurii, a doua zi după publicare, va fi emisă Decizia Președintelui AFM, prin care se va da startul primei etape a programelor: validarea producătorilor/ dealerilor de autovehicule. Imediat după încheierea contractelor cu dealerii și afișarea listei cu aceștia, pe site-ul AFM, Rabla clasic și Rabla PLUS vor fi deschise populației pentru înscrierea și rezervarea locurilor.

'Estimăm că, până la jumătatea lunii MAI, populația poate accesa unul dintre cele două Programe sau, concomitent, pe ambele. Anul acesta am decis ca startul să fie mai devreme pentru că există o mare așteptare în piață mai ales că Programul din 2017 vine cu ecotichete care pot ajunge și la 10.000 de euro pentru mașini electrice. Vorbim de un nivel ridicat al susținerii achiziției de astfel de autoturisme și comparabil cu cel practicat de state europene dezvoltate. Am crescut sumele inclusiv pentru mașinile hibrid electrice, de la aproximativ 1000 de euro, cât era anul trecut, la aproape 5000. Cred că aceste tipuri de mașini pot fi o soluție bună pentru aglomerările urbane din România până când vom construi o rețea de alimentare a autovehiculelor pur electrice' spune Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

Reamintim că prima de casare prevăzută în Rabla clasic pentru autoturisme mai vechi de 8 ani este de 6.500 lei și se acordă pentru achiziționarea unui autovehicul nou, care generează maximum 130 g CO2/km. La aceasta se pot adăuga un ecobonus de 1.700 lei, dacă autovehiculul nou este hibrid, și un ecobonus de 1.000 lei, dacă autovehiculul nou generează maximum 98 de g CO2/km.

Cât privește participarea populației la programul Rabla PLUS aceasta nu este condiționată de casarea și radierea unei mașini uzate. Astfel, cei care vor să-și achiziționeze un autoturism electric pur pot beneficia de un ecotichet în valoare de 45000 de lei iar cei care optează pentru unul electric hibrid—de un ecotichet cu valoare de 20.000 de lei.

Precizăm că cele două programe pot fi cumulate, astfel încât o persoană poate beneficia atât de ecotichetul acordat pentru achiziția unui autovehicul electric pur/electric hibrid, cât și de prima de casare acordată prin Rabla clasic doar în situația în care beneficiarul casează și radiază un autoturism mai vechi de 8 ani.

BIROUL DE PRESĂ