Un sondaj național realizat de CURS în perioada 5-19 septembrie 2025 arată o imagine apăsată de nemulțumiri economice și de scepticism față de clasa politică.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația României, cu o marjă de eroare de ±3%.

Direcția în care se îndreaptă țara

Întrebați cum văd mersul țării, 70% dintre români spun că România merge într-o direcție greșită.

Doar 24% consideră că lucrurile merg într-o direcție bună, iar 6% nu au avut un răspuns. Aceste date confirmă un climat public în care nemulțumirea este dominantă.

Liderii politici și capitalul de încredere
Niciun politician nu reușește să adune un sprijin majoritar. Călin Georgescu este la 40% încredere, George Simion la 38%, iar Nicușor Dan la 34%. În rândul celor aflați în funcții, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan sunt evaluați cu 26%, în timp ce Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz și Diana Șoșoacă au fiecare câte 19%. Diferențele mari între scoruri și nivelul ridicat de neîncredere arată o scenă politică fragmentată, fără o figură care să concentreze sprijinul public (peste 50%).

Instituțiile, între apreciere și scepticism

Clasamentul instituțiilor rămâne stabil: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) sunt cel mai bine văzute. În zona pozitivă se află și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%).

Pe partea opusă, instituțiile politice sunt evaluate modest: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%). Încrederea scăzută în zona politică contrastează puternic cu cea acordată instituțiilor percepute ca fiind de protecție sau cu rol practic.

Intenția de vot

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD 23%, iar PNL 16%. USR este la 12%, în timp ce UDMR și SOS România au câte 5%, Partidul Oamenilor Tineri 3%, iar alte formațiuni 2%. AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, iar partidele mai mici se mențin la niveluri reduse, dar pot deveni relevante în calculele de alianțe.

Cum sunt privite măsurile guvernului

În privința celui de-al doilea pachet de măsuri economice, părerile sunt împărțite. 36% spun că unele decizii au fost corecte, altele nu, 29% le consideră nejustificate și nenecesare, iar 24% le văd ca justificate și necesare. Distribuția arată o percepție fragmentată, în care nici sprijinul, nici respingerea nu domină clar.

Impactul asupra vieții cotidiene

Întrebați dacă au simțit direct efectele acestor măsuri, 52% au declarat un impact foarte mare, iar 31% un impact mare. Doar 9% au spus că efectele au fost mici, în timp ce 4% au simțit foarte puțin sau deloc, iar alți 4% nu au putut aprecia. Practic, peste opt din zece români afirmă că schimbările au atins în mod direct bugetul familiei.

Situația financiară a gospodăriilor

Întrebați cum le-a mers financiar în ultimul an, 46% spun că situația lor s-a înrăutățit (27% 'într-o oarecare măsură', 19% 'semnificativ'). 32% afirmă că au rămas la același nivel, dar nu sunt mulțumiți, în timp ce 16% au rămas la același nivel și sunt mulțumiți. Doar 4% spun că le-a mers mai bine, iar 2% nu au răspuns. Aceste cifre conturează imaginea unei populații care resimte presiunea economică și stagnarea veniturilor.

Concluzie

Sondajul CURS din septembrie 2025 arată un public dominat de pesimism, cu încredere ridicată în instituțiile considerate stabile și de protecție, dar cu scepticism pronunțat față de politicieni și instituțiile politice. În plan electoral, AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, într-un context economic perceput ca dificil de majoritatea populației.

Despre CURS
Centrul de Sociologie Urbană și Regională - CURS este cel mai vechi institut de cercetare sociologică din România, cu o experiență de peste cinci decenii în sondaje și analize sociale. De-a lungul timpului, CURS a documentat constant schimbările din societatea românească prin studii de opinie publică, cercetări electorale și exit poll-uri la toate rundele de alegeri.

Metodologiile utilizate respectă standardele internaționale de calitate, iar rețeaua proprie de intervievatori acoperă toate regiunile țării, inclusiv comunitățile greu accesibile.

CURS este membru ESOMAR și colaborează cu instituții publice, organizații neguvernamentale și parteneri internaționali.

CURS nu este doar un furnizor de date, ci un partener care, prin fiecare studiu, spune povestea reală a României.

Sursa www.agerpres.ro

Având în vedere informațiile inexacte apărute în spațiul public referitoare la obținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii și din alte surse[1], CNAS precizează:

La finele anului 2024, dintr-un total de 6.504.399 de persoane plătitoare de contribuție la FNUASS[2], un număr de 242.098 de persoane fizice care realizau exclusiv venituri de natura celor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c) – h) din Codul fiscal au optat pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform evidenței CNAS.

Pentru obținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în situația persoanelor fizice care realizează venituri de natura celor menționate, atât dispozițiile Codului fiscal, cât și ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt clare.

Astfel, aceste persoane fizice pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (art. 180 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul fiscal). Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată se evidenţiază în Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (D212), care se depune oricând în cursul anului în care se optează pentru plata contribuţiei.

Calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate se acordă de la data depunerii declarației D212 (art. 222 alin. (3) din Legea nr. 95/2006) și expiră la termenul legal de depunere a declaraţiei D212, dacă persoanele respective nu depun o nouă declaraţie pentru perioada următoare, prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit legii (art. 267 alin. (2^2) din Legea nr. 95/2006).

Cu alte cuvinte, persoanele fizice care realizează numai venituri de natura celor de la art. 155 alin. (1) lit. c) – h) din Codul fiscal, pentru care nu este reglementată reținerea la sursă a contribuției, au posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației D212, astfel încât să poată obține calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

În acest sens, Ordinul președintelui CNAS nr. 763/2025 a fost emis în temeiul și în limita normelor de nivel primar și nu cuprinde nicio confuzie.

Deși CNAS nu a primit sesizări pe această temă din partea persoanelor aflate în categoriile menționate mai sus, a luat toate măsurile preventive în ceea ce privește procedurile de comunicare interinstituțională și a operat toate modificările necesare în PIAS[3], pentru ca acest grup important de asigurați să poată beneficia de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale.

 Biroul de presă

[1] Potrivit art. 155 alin. (1) lit. c) – h) aceste venituri sunt următoarele:

„c) venituri din drepturi de proprietate intelectuale, definite conform art. 70;

1. d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;
2. e) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
3. f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;
4. g) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
5. h) venituri din alte surse, definite conform art. 114;”

[2] Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate, gestionat de CNAS;

[3] Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate.

iunie 17, 2025

09 septembrie 2025

Asociația pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat – A.D.I.C.A, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Centrul regional pentru formare a adulților Călărași -C.R.F.P.A. și Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă Călărași -A.J.O.F.M, implementează în perioada 01.09.2025 -31.10.2027 proiectul cu titlul ” EDUPACK– Stimularea ocupării prin furnizarea de măsuri active în pachete de servicii integrate în județul Călărași”, cod proiect 335835, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, cod apel PEO/409/PEO_P3/OP4 /ESO 4.1/ PEO_A32 - Sprijin pentru stimularea ocupării prin furnizarea de măsuri active în pachete de servicii integrate - Regiuni mai puțin dezvoltate, Prioritatea P03 - Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți.

Proiectul are o durată de implementare de 26 de luni, cu o valoare totală de 4.970.212,12 lei din care 4.783.720,96 finanțare nerambursabilă și 186.491,16 lei contribuție proprie.

Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea accesului la piața muncii și furnizarea de măsuri de activare pentru 302 de persoane membri ai grupului țintă din regiunea Sud-Muntenia, județul Călărași cu vârste între 18 și 65 de ani, provenind din diverse grupuri vulnerabile, care vor fi sprijiniți pentru integrarea pe piața muncii prin măsuri adaptate de formare profesională, consiliere și mediere.

Obiectivul general al proiectului este corelat cu obiectivul specific ESO4.1 din PEO, prin: - programe de formare profesională și calificare pentru un număr de 232 membri GT;

- evaluarea și certificarea competențelor dobândite informal pentru un număr de 70 membri GT;

- sesiuni de consiliere profesională pentru a ajuta cei 302 membri GT să își identifice punctele forte, interesele și oportunitățile de pe piața muncii, îndrumându-i către cariere și domenii relevante pentru abilitățile lor;

- medierea întâlnirilor cu potențiali angajatori și facilitarea accesului la interviuri, astfel încât cei 302 membri GT să poată stabili conexiuni directe cu piața muncii și să aibă șanse reale de angajare.

Obiectivele proiectului sunt in stransa legatura cu activitatile previzionate, iar rezultatele asteptate contribuie la realizarea obiectivelor programului. De asemenea, rezultatele estimate au un efect realist asupra GT si asupra domeniului de interventie.

Pentru informații suplimentare vă rugăm să utilizați următoarele date de contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

„Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană”

09 septembrie 2025

Asociația pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat – A.D.I.C.A, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu CST IMPEX SRL, implementează în perioada 01.09.2025 -31.08.2027 proiectul cu titlul ” BASIC - Bazele Angajării Sustenabile prin Instruire și Consiliere”, cod proiect 337558, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, cod apel PEO/382/PEO_P9/OP4/ESO4.7/PEO_A35 - Pachet de bază pentru persoanele fără/cu nivel scăzut de formare, Prioritatea 9. Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității, obiectiv specific: ESO4.7_Promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de actualizare a competențelor și de recalificare pentru toți, ținând seama de competențele antreprenoriale și digitale, printr-o mai bună anticipare a schimbării și a cerințelor de noi competențe bazate pe nevoile pieței muncii, precum și prin facilitarea tranzițiilor profesionale și promovarea mobilității profesionale.

Proiectul are o durată de implementare de 24 de luni, cu o valoare totală de 2.486.770,24 RON lei din care 2.436.762,66 RON finanțare nerambursabilă și 50.007,58 RON contribuție proprie.

Obiectivul general al proiectului urmărește creșterea șanselor de integrare profesională și îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru 302 persoane cu nivel scăzut de calificare sau fără nicio calificare din județul Ialomița, regiunea Sud-Muntenia. Prin servicii integrate și personalizate, cum ar fi consilierea profesională, evaluarea și certificarea competențelor, dezvoltarea competențelor de limbă română și programele de formare profesională, proiectul contribuie la reducerea șomajului și la integrarea socio-profesională durabilă a participanților. Proiectul sprijină dezvoltarea abilităților esențiale pentru obținerea și menținerea unui loc de muncă, asigurând adaptabilitatea participanților la cerințele în schimbare ale pieței muncii. Prin aceste măsuri, proiectul contribuie la creșterea calității vieții beneficiarilor, reducerea excluziunii sociale și dezvoltarea unei forțe de muncă mai bine pregătite, capabilă să răspundă nevoilor economiei locale și regionale.

Grupul țintă al proiectului va fi format din 302 persoane, cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, care dețin un nivel scăzut de calificare (254 de persoane) sau nu au nicio calificare (48 de persoane). Persoanele incluse în grupul țintă vor avea domiciliul sau reședința în județul Ialomița, regiunea Sud-Muntenia.

Activități ce urmeză a fi desfășurate cu grupul țintă:

1. Consiliere profesională și orientare în carieră adaptată fiecărui participant, pentru identificarea nevoilor de calificare sau recalificare și integrarea optimă pe piața muncii.
2. Promovarea învățării pe tot parcursul vieții: dobândirea competențelor de bază (limba română) pentru persoanele fără calificare (48 de persoane); formare profesională în domenii diverse, adaptate cerințelor pieței muncii, cum ar fi construcții, agricultură, manipularea mărfurilor sau alte calificări de nivel 1 și 2 (230 persoane).
3. Evaluarea și certificarea competențelor existente pentru 72 de persoane, asigurând recunoașterea formală a experienței dobândite în contexte non-formale.
4. Reducerea excluziunii sociale și a disparităților prin integrarea persoanelor cu nivel scăzut de calificare sau fără nicio calificare în economia locală.

Toate serviciile oferite grupului țintă sunt gratuite.

Pentru informații suplimentare vă rugăm să utilizați următoarele date de contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Indexul de Trafic - Cum arată România în mișcare în 2025

• Tiparul clasic al orelor de vârf s-a schimbat: prânzul, noul vârf de trafic
• Reșița, Giurgiu și Călărași, orașele cu cel mai fluent trafic și cel mai puțin timp petrecut în trafic
• La polul opus se află București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași
• Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului
• Bucureștiul, peste 12 zile de lucru pierdute anual în trafic din cauza aglomerației[1] - mai mult de jumătate din concediul legal

Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București. Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic. La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.

Datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.

Traficul este unul dintre cei 51 de indicatori analizați de barometrul de performanță urbană CITY INDEX, care va fi lansat integral la finalul lunii octombrie 2025.

Cum arată România în mișcare

În mod nesurprinzător, orașele mici conduc clasamentul mobilității fluente. Reșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3–3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă.

Analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut.

CUM EXPLICĂ AUTORITĂȚILE SCHIMBĂRILE DE TRAFIC?

Ioan Popa, Primarul municipiului Reșița: ”Faptul că Reșița se află astăzi pe primul loc în Indexul de Trafic arată că investițiile și deciziile luate în ultimii ani dau rezultate. Finalizarea lucrărilor la linia de tramvai și reluarea circulației acestuia au redus semnificativ presiunea asupra mașinilor personale. Proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere au fluidizat traficul pe principalele artere. Toate acestea sunt pași concreți prin care Reșița devine un oraș mai prietenos, mai eficient și mai aproape de standardele europene pe care ni le dorim.”

Saltul spectaculos al Oradiei este confirmat și explicat de autoritățile locale: ”Fluidizarea traficului din Oradea este rezultatul unor investiții majore realizate în ultimii doi ani – de la deschiderea a opt pasaje subterane și lărgirea bulevardului Calea Aradului, darea în folosință parțială a sistemului de semaforizare inteligentă până la conectarea centurii la autostrada A3 în zona Biharia și extinderea ei în comunele din jurul orașului”, a declarat Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din Primăria Oradea.

În contrast, orașele mari rămân sub o presiune constantă. Bucureștiul este în continuare excepția majoră a rețelei urbane românești, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% și cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.

Există însă și excepții pozitive la scară mare. Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic. Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației.

La polul opus al dinamicii, câteva orașe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte față de 2024. Alexandria și Cluj-Napoca câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea

pierd și ele cinci. Explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.

Prânzul este noul vârf de trafic

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș.”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect CITY INDEX.

Mihai Iacovici, Șef Birou Mobilitate Urbană, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București: ”Aceste date evidențiază limitele modelului actual de trafic, bazat în principal pe gestionarea fluxului de mașini și subliniază necesitatea unei abordări integrate, fundamentate pe înțelegerea comportamentului comunității, cu scopul de a crea un ecosistem urban centrat pe oameni și pe nevoia lor de deplasare eficientă, sigură și sustenabilă. Această tranziție from traffic to mobility presupune cooperarea între toți actorii publici și privați implicați în furnizarea serviciilor de mobilitate, pentru dezvoltarea unei platforme colaborative cu accent pe soluțiile de last mile[2].”

Florian Filat:„ Pentru că atunci când vorbim de trafic, vorbim de calitatea vieții de fapt, am luat în calcul și ETTR (Excess Travel Time Ratio), un indicator mai sofisticat, care nu doar compară viteze, ci ne arată cât de „scump” este timpul pierdut efectiv. Impactul congestiei nu se măsoară doar în kilometri pe oră, ci și în zile de viață pierdute anual din cauza aglomerației din trafic. În cele din urmă, înseamnă mai puțin timp cu familia, mai puțină odihnă și mai puțină libertate personală. Două orașe cu aceeași congestie relativă pot avea un impact diferit în zile pierdute, în funcție de viteza medie de bază cu care se circulă în oraș.”

Metodologie

Indexul compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (07:00–08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, exact în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș.

În fiecare municipiu/sector al Bucurestiului au fost analizate opt trasee – patru pe artere principale și patru pe drumuri urbane diverse – acoperind în medie circa 90 de kilometri de rețea rutieră/oraș sau sector. În total, peste 600.000 de observații în timp real, preluate din Google Maps, surprind situația efectivă din teren, și nu o prognoză.

Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare (Δ viteză, care reflectă congestia resimțită) și viteza medie în intervalul luni - vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane. Pentru o mai bună înțelegere publică, aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari: ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber, și zile pierdute pe an – echivalentul, în zile de lucru de opt ore, al timpului irosit din cauza aglomerației, de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 km, timp de 250 de zile lucrătoare anual.

Indexul de trafic este un instrument actualizat anual, cu scopul de a oferi o imagine clară, comparabilă și utilă pentru cei care iau decizii privind mobilitatea.

Despre CITY INDEX 2025

Indexul de Trafic face parte din CITY INDEX 2025, barometrul anual de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Acesta analizează 41 de municipii reședință de județ, pe baza a 51 de indicatori grupați în trei mari dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație. Traficul este unul dintre indicatorii din componenta CALITATEA LOCULUI.

Analiza completă a celor 51 de indicatori va fi prezentată public la finalul lunii octombrie.

[1] Calculată ca diferența între timpul petrecut în trafic într-o zi lucrătoare și timpul petrecut duminică dimineața pe aceeași rută.

[2] Serviciile și mijloacele de transport care acoperă ultimul segment al unei călătorii – adică distanța scurtă dintre un hub de transport (stație de metrou, gară, stație de autobuz, parcare de tip park&ride etc.) și destinația finală a călătorului (acasă, la birou, la un punct de interes).

Executivul a aprobat, în ședința de astăzi, Hotărârea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ocupării forței de muncă, care aduce schimbări importante în sprijinul persoanelor vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă. Printre acestea se numără și victimele violenței domestice sau ale traficului de persoane, care, pe lângă traumele prin care trec, se confruntă și cu obstacolul reintegrării sociale și profesionale.

Prin noile reglementări, se creează un cadru unitar și mai prietenos, menit să le ofere șansa unei vieți demne, prin muncă.

Principalele măsuri de sprijin și protecție aprobate:

- Acces gratuit la programe de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane;

- Acordarea unei subvenții de 2.250 lei/lună angajatorilor care încadrează în muncă astfel de persoane, dacă acestea sunt înregistrate ca șomeri;

- Obligația de confidențialitate pentru angajatori privind calitatea de victimă a persoanelor încadrate în muncă;

- Menținerea sprijinului financiar acordat angajatorilor, inclusiv în cazul în care încetează măsurile de protecție dispuse prin ordin de protecție;

În plus, în vederea corelării cadrului legislativ, sunt propuse modificări și completări ale normelor metodologice aferente mai multor legi din domeniul ocupării forței de muncă, care vizează ucenicia la locul de muncă, stagiile pentru absolvenții de învățământ superior și stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților.

Prin aceste măsuri, Guvernul urmărește îmbunătățirea accesului la ocupare pentru categoriile vulnerabile, simplificarea procedurilor administrative și încurajarea angajatorilor să devină parte activă în procesul de integrare profesională și socială a persoanelor aflate în dificultate.