Aproximativ 100.000 de bilete la tratament balnear vor fi asigurate în acest an prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), după ce Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, actul normativ privind bugetul alocat, precum şi modul de acordare, distribuire şi decontare a acestora.

Suma totală prevăzută în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 cu această destinație este de 200.000.000 lei și se estimează că vor fi asigurate cel mult 101.000 bilete la tratament balnear, din care 60.420 vor fi asigurate în unităţile de tratament balnear aflate în proprietatea CNPP. Acestea vor fi repartizate pe maxim 19 serii, durata unui sejur fiind de 16 zile, pentru un tratament balnear de 12 zile.

Acordarea prestațiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament persoanelor îndreptățite, în limita numărului de locuri asigurate în unitățile de tratament din proprietatea CNPP, precum și a numărului de locuri contractate cu alte unități de profil și a sumelor alocate pentru această prestație prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pot solicita bilete de tratament balnear pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, iar un procent de maximum 15% din numărul total al biletelor va fi acordat, gratuit, beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum şi persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale.

Numărul biletelor de tratament balnear contractat cu alți operatori economici se va stabili prin încheierea unor contracte subsecvente, în baza acordurilor-cadru atribuite în anul 2020.

Situaţia Spitalului Municipal Olteniţa tinde să devină una dramatică. Pe 25 februarie, managerul Constantin Cocoşilă înştiinţa Serviciul Judeţean de Ambulanţă Călăraşi, CAS Călăraşi, DSP Călăraşi, ISU Călăraşi că începând cu acea dată „se suspendă temporar funcţionarea CPU din cadrul Spitalului Municipal Olteniţa deoarece conform Ordinului 1706 / 02.10.2007, art. 34 structura nu poate să funcţioneze fără medici specialişti de medicină de urgenţă şi medici specialişti ATI în regim de gardă”. Vestea tristă care califică până la urmă managementul precar desfăşurat de doctorul Cocoşilă, plantat în fruntea SMO pe criterii eminamente politice a survenit după ce dr. Claudiu Stancu îşi depusese demisia! Despre ce se întâmplă în cadrul spitalului, care sunt motivele care au condus la această stare de lucru explică în interviul de mai jos fostul manager, dr. Simona Smochină. Sinceritatea dumneaei ar trebui să-i provoace ceva frisoane doctorului Cocoşilă, destul de „liniştit”, poate şi pentru că are în continuare spatele asigurat, adică susţinerea necondiţionată a fanului său nr. 1, primarul Costinel Milescu.

Doamnă doctor, Spitalul Municipal Oltenița pe care l-ați condus în calitate de manager nu cu mult timp în urmă se află într-o situație măcar dificilă dacă nu chiar dramatică. Urmare a demisiei unui doctor, se suspendă temporar funcționarea CPU întrucât această structură nu poate să funcționeze fără medici specialiști de medicină de urgență și medici specialiști ATI în regim de gardă. Care sunt consecințele și cine poartă această responsabilitate în opinia dvs.?

Închiderea CPU nu e nici temporară şi nici declanşată de plecarea medicului de familie din structură şi reprezintă, din păcate, “plata“ pentru susţinătorii lui şi mai ales pentru liniştea lui. Dar este deja târziu! Şi este practic o întoarcere în Evul Mediu!

CPU este o structură pentru care managerul Cocoşilă a cheltuit resurse importante cu infrastructura şi dotarea cu aparatura în primul său mandat de manager.

Primul lucru pe care l-am făcut când am câştigat postul de manager (prin concurs şi cu mult profesionalism) a fost să nu pierd o mare oportunitate pentru spital şi am recuperat printr-un proiect pe fonduri europene sumele investite. Din păcate doar parţial deoarece aproape 1.000. 000 de lei au fost neeligibile reprezentând contracte din mandatul lui ce nu au putut fi decontate. Într-o vreme în care spitalul era plin de datorii şi fără un orizont de finanţare, în condiţiile în care a pierdut paturi printr-o analiză, culmea!, a indicatorilor din mandatul său (a fost analizată activitatea spitalului în anii 2016, 2017-fix mandatul său) şi, ştim prea bine că dacă nu ai paturi nu ai bani, am întors soarta în favoarea spitalului şi suma câştigată de peste 1.400.000 a fost ca o gură de oxigen. Cu o singură condiţie: ca CPU să fie funcţional! Şi aici am descoperit că spitalul avea CPU* …steluţa aia însemnând un CPU inexistent funcţional!

Managerul Cocoşilă în mandatul lui cheltuise sume pentru o structură care nu funcţiona şi care nu producea efecte = finanţare de la bugetul de stat, nici măcar finanţare pentru categoria investiţiei.

Şi pentru a nu pierde proiectul de finanţare am făcut în 2018 ce trebuia să facă fostul manager încă din 2015: adică am şters steluţa şi am făcut compartimentul funcţional asigurând resursa umană conform legii…PRACTIC A PIERDUT ~~600.000/LUNĂ ÎINCEPÂND CU 2015 PRIN INACŢIUNILE SALE!

Înainte să închidă definitiv CPU, el şi directorul lui medical trebuiau să citească dosarul ăla mare din poze pe care scrie mare: CPU! Are suficienţi consultanţi de toate felurile, mai ales juridici care să-I consilieze, cel puţin aşa arată situaţia de cheltuieli lunare a spitalului.

Conform fişei de post, managerul răspunde de pierderile financiare, doar e ordonator secundar de credite?! Sarcina lui era să aducă finanţare CPU de la MS, nu să închidă compartimentul.

Când am încetat mandatul în octombrie 2020 i-am lăsat în derulare negocieri de angajare cu 3 (trei) medici de urgenţă de la Spitalul Sf. Ioan din Bucureşti, negocieri de care am auzit că s-a ales praful…

În proiectul meu de concurs din 2021 exista un capitol cu CPU ….se pare că atunci când l-a analizat public nu a sesizat oportunităţile şi nici ce trebuie să facă managerul unui spital!

Cum funcționează Spitalul din septembrie 2020 încoace, odată cu obținerea mandatului de primar de către dl Milescu? Știu că domnia sa a insistat ca la conducerea acestei unități spitalicești să fie numit dl Cocoșilă, un apropiat al său care a fost extrem de vocal la adresa dvs. când era să spunem în „opoziție”.

De fapt din noiembrie 2020. Mandatul meu s-a incheiat în 23 ocombrie 2020 conform contractului de management. Spitalele funcţionează ca un tot unitar cu celalalte instituţii: Casa de Asigurări, DSP, UAT,MS.

Financiar, a primit un spital fără datorii, la cheie aş spune, cu fonduri europene în derulare - proiecte POR; POIM; POCU (cu sume în bani de ¬1.2mil de lei pentru medicamente şi echipamente de protecţie si aparatură: CT, analizor RT-PCR, stocător de oxigen, 15 ventilatoare ATI, container..etc…), cu un sistem de finanţare pe cheltuieli efective, deci la capitolul ăsta trebuie să “zbârnâie”, adică măcar să nu mai lase în urma lui un spital cu datorii. Pentru restul trebuie să vă dau citat: “a venit pandemia” şi deşi i-am atras atenţia că pandemia era venită, degeaba !…în schimb a pus la punct Comisia de Disciplină! Pe mine m-a disciplinat chiar de 3 ori (pentru culpe inventate ca să poată externaliza servicii juridice la suprapreţ şi onorarii şi să redirecţioneze pacienţii către clinicile private), păcat că nu prea a citit procedura şi are aproape 1,5 ani de alt mandat şi nu a scos încă la concurs postul de jurist al spitalului.

Vocal e puţin spus! Mi-aduc aminte că făcea scandal că “nu am pus eu gratii la ATI” şi îi spun pe această cale că acolo exista sistem de supraveghere video. Acum cică a pus gratii, deşi n-am citit nicăieri că se pun gratii la ATI…şi ştiu ce vorbesc că doar eu le-am atras anul trecut atenţia asupra legislaţiei modificate. O şti el ceva ce nu s-a publicat, deşi până acum nu a dovedit că ştie nici ce este publicat?!

Managerul Cocoşilă este şi acum în opoziţie măcar cu… luna, iar vocal împotriva mea e de când îl ştiu, doar mi -a anulat al II lea concurs de director medical cu 5 minute înainte de începere. Din nefericire pentru el am toate rapoartele de inspecţie (ca urmare a plângerilor şi memoriilor pe care nu le-a mai numărat nimeni, înaintate de el) din timpul mandatului meu: NEGATIVE! Nu acelaşi lucru poate spune şi el şi nu cred că a avut vreo inspecţie fără sancţiuni de orice fel atât instituţia cât şi angajaţii!

Ce i-ați reproșa în mod direct, public actualului manager? Cât de bine se achită de responsabilitățile asumate prin contractul de management?Am văzut o serie de postări pe o rețea de socializare care evidențiază multe suspiciuni legate de atribuirea unor contracte prin SICAP.

Preocupările extramanageriale! Aud că excelează în realizarea graficelor la portari şi la personalul auxiliar. A reuşit “PERFORMANŢA” de a-i fi suspendată acreditarea prin lipsă a orice înseamnă siguranţa pacientului. Nu cred că el şi echipa lui ştiu legislaţia privind acreditarea spitalelor care e prinsă în bibliografia de concursuri pentru manageri de spitale.

Restricţionarea accesului polpulaţiei la serviciile medicale finanţate de la bugetul de stat; încuierea pentru a 2 a oară a aparaturii laser pentru Oftalmologie. E un zvon în târg că o dă în comodat. Piederea CPU cu dezinteresul proverbial de acum, de a pierde bani: odată prin contract prost (în loc să primească 170 lei pe prezentare , primeşte ¬50 lei prin reîntoarcerea la camerele de gard -Evul Mediu al secXXI) şi a doua oară prin faptul că banii veniţi de la Fondurile Europene pentru CPU devin sume neeligibile (1,4 mil de lei-ÎNAPOI!)… că nu s-a dus la MS pentru finanţare iî ultimul an!?. Nu mai comentăm nimic! A manageriat defectuos achiziţia de aparatură pe fonduri covid deşi avea banii in cont. Trece pandemia şi el nu a terminat de făcut achiziţiile!

Despre abuzurile şi “corecţiile” pe care mi le-a aplicat mie ca medic oftalmolog angajat al spitalului, cu impact şi efecte ireversibile asupra pacienţilor vorbim într-un alt interviu.

Cât priveşte cheltuirea banului public? Sunt fapte reale, documentate, a dezintegrat structure şi după ce a atribuit contracte de consultanţă unor firme înfiinţate cu 2 săptămâni înainte de atribuirea directă a contractelor a mai angajat şi personal. Când deschizi SICAP te dor ochii! Are personal cu contract pe perioadă nedeterminată în aproape toate sectoarele TESA şi în acelaşi timp a externalizat aceleaşi servicii şi prin consultanţă. Cum justifică serviciile plătite de 2 ori: şi angajaţi şi consultanţă ( achiziţii, nucleul calităţii, IT)?

Care sunt părerile oltenițenilor față de munca prestată până acum de managerul Cocoșilă, un specialist valoros dacă ar fi să dăm în continuare crezare susținătorului nr. 1, primarul Milescu.

Umblă prin oraş nişte anecdote…si “fluturasi”. O să vi-i dau altă dată! Cât de valoros este ca specialist? Nu sunt pacienta lui şi cred că nici primarul pe care ar trebui să-l intereseze calităţile de manager că doar răspunde de banii publici şi este ordonator principal de credite.

Le-am dat deja consultanţă gratis şi intram si in conflict de interese, incompatibili suntem deja. Managerul are mai mult de un contract cu spitalul şi rude declarate pe antetul spitalului

Nu doar SMO este un domeniu nerezolvat de Milescu&Co. Cum arată Oltenița, după un an și jumătate de mandat? Au reușit liberalii grupați în jurul dlui primar să dea Olteniței măcar o mică parte din strălucirea promisă în campanie?

Cât priveşte oraşul?! Nu fac politică dar ca plătitor de taxe trebuie să primesc mai mult decât un desen pe prima pagină dintr-un ziar. Şi timpul trece. TIC-TAC!

Executivul a adoptat, în ședința de astăzi, actul normativ elaborat de Ministerul Finanțelor prin care aduce modificări și completări Hotărârii Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua casă".

Ministerul Finanțelor a alocat un plafon de garanții de 1,5 miliarde lei pentru anul 2022, potrivit art.1 alin. (6) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Noua casă".

Totodată, beneficiarii vor depune către finanțatori o cerere de finanțare, însoțită de promisiunea bilaterală de vânzare a locuinței. După depunerea cererii, finanțatorul va formula o promisiune unilaterală de creditare în condițiile împărţirii proporţionale a riscurilor și pierderilor cu statul, sub rezerva obținerii unei promisiuni de garantare.

Programul „Noua Casă” este un program guvernamental destinat persoanelor fizice, care facilitează achiziția unui imobil cu destinația de locuință, prin intermediul contractării de credite garantate de stat. “Noua casă” 2022 se acordă în lei, pentru achiziția unei singure locuințe, iar valoarea maximă a creditului care poate fi accesat este de 66.500 Euro - pentru locuințe al căror preț este de maxim 70.000 Euro, avansul solicitat fiind de 5% și 119.000 Euro – pentru locuințe al căror preț este de maxim 140.000 Euro, în acest caz avansul solicitat fiind de 15%.

Programul „Noua Casă” este unul dintre cele mai populare programe guvernamentale, în cadrul căruia au fost acordate 321.073 garanții și promisiuni de garantare în valoare totală de 29,90 miliarde lei, de la lansarea Programului, în anul 2009 și până la sfârșitul lunii decembrie a anului 2021. Pe parcursul anului 2021, statul a acordat 11.858 garanții în valoare totală de 1,52 miliarde lei și 3.779 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,55 miliarde lei.

Procedura prin care cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, pot accesa servicii medicale pe teritoriul României, a fost aprobată prin Ordin al Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.127/2022.

Astfel, pe baza documentului de trecere a frontierei acceptat de statul român, cetățenii străini sau apatrizii care provin din Ucraina beneficiază de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și de serviciile cuprinse în programele naționale curative, la fel ca și persoanele asigurate din România.

Furnizorii de servicii medicale la care se prezintă aceste persoane vor transmite la casa de asigurări de sănătate, prin orice mijloace de comunicare electronice, o copie a documentului pe baza căreia persoana va fi adăugată în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), prin atribuirea unui număr unic de identificare încadrat într-o nouă categorie creată special pentru evidența informatizată a acestor persoane, cu codul 426, denumită „Cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră în România și nu solicită o formă de protecție, conform legii nr.122/2006 și care nu sunt beneficiari ai Convenției ratificată prin Decretul nr.165/ 1961.”

În cadrul caselor de asigurări de sănătate va fi asigurat personalul necesar în program de lucru prelungit (luni-duminică, 08:00 – 20:00) pentru procesarea documentelor transmise de către furnizorii cu care se află în relație contractuală și atribuirea numărului unic de identificare persoanelor mai sus menționate, astfel încât furnizorii să poată acorda serviciile medicale atunci când sunt solicitate de către cetățenii străini sau apatrizii din Ucraina.

„Trebuie să asigurăm asistența medicală necesară acestor oameni greu încercați, chiar dacă acest lucru presupune un efort suplimentar. Procesarea pentru atribuirea numărului unic de identificare se va realiza într-un timp foarte scurt, de aceea recomandăm medicilor ca în momentul în care acordă servicii medicale unui refugiat din Ucraina, în primul rând să transmită în format electronic la casa de asigurări de sănătate documentele necesare, astfel încât până la finalul consultației să primească numărul unic de identificare necesar înregistrării în SIUI a serviciului medical acordat,” a declarat Adela Cojan, președintele interimar al CNAS.

Biroul de presă

Programul NOUA CASĂ 2022, care oferă românilor acces la locuințe moderne, stimulându-se în același timp si sectorul construcțiilor, devine operațional astăzi, cu un plafon de garantare pentru anul 2022 aprobat de Guvernul României la valoarea de 1.5 miliarde de lei.

Dosarele primilor beneficiari pot fi încărcate în aplicația programului începând cu ora 10, iar persoanele eligibile care doresc să se înscrie în program pot gasi informații suplimentare privind condițiile de participare, documentele solicitate și modul de accesare a programului în Ghidul Noua Casă, disponibil pe pe site-ul www.fngcimm.ro.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a alocat deja plafoanele anuale ale garanțiilor celor 14 bănci participante în program BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank și Alpha Bank. Plafoanele au fost alocate în funcție de ponderea garanțiilor acordate de către fiecare finanțator în anul precedent.

Programul NOUA CASĂ rămâne cel mai avantajos produs de creditare ipotecară disponibil pe piața românească, prin avansul minim solicitat, dobânda redusă- IRCC plus maxim 2% și acordarerea garanției în nume și cont stat în procent de până la 60% din valoarea imobilului, 3 din 4 credite ipotecare din totalul creditelor acordate de către sistemul bancar fiind aprobate prin acest program.

De la lansarea Programului, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2021, au fost acordate 321.073 garanţii și promisiuni de garantare în valoare totală de 29,90 miliarde lei, ce au susținut credite în valoare de 50 mld lei. În anul 2021, au fost acordate în total 11.858 garanţii în valoare totală de 1,52 mld.lei, cu o valoare a creditelor de circa 2,9 mld. lei și 3.779 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,55 miliarde lei.

sursa www.fngcimm.ro

În perioada 21-27 februarie 2022, politiştii locali şi-au desfăşurat activitatea, conform planificării lunare, având la bază atribuţiile prevăzute în Legea nr. 155/2010, H.G.nr. 1332/2010, Planul de Ordine şi Siguranţă Publică al municipiului pe anul 2021, respectiv Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Regulamentul de Ordine Interioară, precum şi în concordanţă cu evoluţia situaţiei operative din zonele şi locurile date în responsabilitate.

S-a avut în vedere, în principal, acoperirea cu elemente de dispozitiv, a tuturor zonelor şi itinerariilor de patrulare unde, conform statisticilor şi a informaţiilor primite de la celelalte structuri de ordine publică sau de la cetăţenii municipiului, acolo unde frecvent se tulbură ordinea şi liniştea publică, se săvârşesc acte sau fapte antisociale.

În perioada 21 - 27 februarie 2022 Poliția Locală Călărași:

- a continuat desfășurarea de acțiuni în sistem integrat în colaborare cu reprezentanții I.P.J. Călărași, pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică pe raza municipiului, dar și pentru limitarea infectării cu noul Covid-19, a cetățenilor municipiului.

- a acționat permanent, cu o patrulă mobilă, pe raza orașului pentru menținerea curățeniei mai ales în zona platformelor de gunoi, depistarea persoanelor care aruncă gunoi în alte locuri și a celor care caută prin deșeurile menajere din aceste locații, colaborând cu angajații REBU pentru ridicarea deșeurilor reciclabile.

- a desfășurat acțiuni pe linia siguranței rutiere precum și acțiuni pentru sancționarea celor care încalcă regulile privind oprirea, staționarea și parcările neregulamentare;

- a efectuat controale în trafic pe linia respectării reglementărilor legale privind circulația autovehiculelor de tonaj mare pe raza municipiului ;

- a desfășurat activități specifice în sistem integrat cu reprezentanții I.P.J. Călărași pentru aplicarea măsurilor dispuse ca urmare a declarării stării de alertă;

- a desfășurat acțiuni pentru verificarea respectării programului de lucru de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice ;

- a asigurat supravegherea permanentă a centrelor de vaccinare Covid-19;

- a asigurat fluidizarea traficului rutier și pietonal precum și identificarea proprietarilor autovehiculelor aflate în zonele unde Primăria Călărași desfășoară activități de modernizare a carosabilului respectiv a trotuarelor sau a parcărilor de domiciliu precum și toaletarea arborilor;

- a desfășurat acțiuni pe linia activității comerciale și a respectării legislației în vigoare pe linie de disciplină în construcții;

În perioada 21 – 27 februarie 2022, polițiștii locali au legitimat un număr de 210 persoane, au intervenit la 18 sesizări primite prin Dispeceratul instituției și 7 sesizări primite prin sistemul 112, au aplanat 5 stări conflictuale, au constatat 143 fapte antisociale și au aplicat un număr de 107 sancțiuni contravenționale (în valoare de 13.605 lei) și 36 avertismente verbale, după cum urmează:

1. OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice: 69 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 8.700 lei dar și cu avertisment scris plus 136 puncte penalizare;
2. HCL 219/2008 privind Regulamentul de gospodărire comunală a municipiului Călărași: 10 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 850 lei;
3. Legea nr.61/1991 (r ) sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice: 16 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale cu amendă în valoare de 2.600 lei dar și cu avertisment scris;
4. HCL 79/2021 privind Regulamentul parcărilor de domiciliu: 2 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale cu avertisment scris;
5. HCL 40/2013 privind Regulamentul pentru eliberarea și folosirea permiselor de liberă trecere pentru autovehiculele cu masa maximă mai mare de 3.5 tone: 1 faptă constatată fiind aplicată sancțiune contravențională în valoare de 1.000 lei;
6. Legea 448/2006 privind drepturile persoanelor cu handicap: 1 faptă constatată fiind aplicată sancțiune contravențională cu avertisment scris;
7. OUG 97/2005 privind actele de stare civilă: 6 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 155 lei dar și cu avertisment scris;
8. HCL 32/2017 privind Regulamentul de ocupare a domeniului public: 1 faptă constatată fiind aplicată sancțiune cu avertisment scris;
9. HCL 246/2008 privind reglementarea staționării vehiculelor cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone: 1 faptă constatată fiind aplicată sancțiune contravențională în valoare de 300 lei;

Director Executiv Adjunct,

Gabriel Vrînceanu