Asociaţia Intercomunitară ECOAQUA are ca scop reglementarea, înfiinţarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi dezvoltării sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului realizat, pe baza strategiei de dezvoltare. Directorul executiv al asociaţiei, Alin Drăgulin, a oferit date despre „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată pentru aria de operare a operatorului regional în judeţele Călăraşi şi Ialomiţa, în perioada 2014-2020”, iniţiat de SC Ecoaqua SA în cadrul Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), în plus făcând şi o analiză cu privire la poziţia gestionării serviciului în zona în care-şi desfăşoară activitate.
În ce stadiu se află „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată pentru aria de operare a operatorului regional în judeţele Călăraşi şi Ialomiţa, în perioada 2014-2020”, iniţiat de SC Ecoaqua SA în cadrul Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) care vizează dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Călăraşi şi Ialomiţa, proiect de care am auzit pe 22 martie când s-a serbat Ziua Mondială a Apei?
Valoarea proiectului este de circa 300 de milioane de euro. El este menit să deservească UAT-urile membre ale asociaţiei. În momentul de faţă. avem 37 de UAT-uri membre, dintre care unul este Consiliul Judeţean Călăraşi , 8 dintre ele se află în judeţul Ialomiţa, între care şi municipiul Urziceni, iar celelalte 29 sunt în judeţul Călăraşi, incluzând aici şi Consiliul Călăraşi.
Judeţul nostru nu avea o infrastructură proprie, de acum o va avea pentru că vor fi situaţii de magistrale care vor interconecta mai multe localităţi astfel încât să avem o gestionare bună şi eficientă a serviciului după implementarea proiectului.
În martie, a fost prezentarea Studiului de Fezabilitate, noi am avut o dezbatere chiar astăzi (n.r. 18 aprilie a.c.) în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, în cadrul şedinţei Adunării Generale a Asociaţilor, organizată special pentru această dezbatere. O să mai avem o perioadă foarte, foarte scurtă de consultări cu UAT-urile în sensul în care mai pot fi aduse unele îmbunătăţiri. Apoi proiectul îşi va urma cursul firesc, se va transforma în Proiect Tehnic iar apoi va fi redactată cererea de finanţare pentru suma 300 de milioane de euro.
Estimativ, când vor deveni realizabile lucrurile astea?
E foarte dificil să estimez dar noi sperăm ca până la sfârşitul acestui an, cel mai târziu începutul anului viitor, să avem depusă cererea.
Deci după CL 8 o să avem şi CL 9, 10?
Nu. Era vorba de fostul POS. CL8 a făcut parte din POS-ul de Mediu, un proiect de 100 de milioane de euro care a conţinut 11 proiecte de lucrări, dacă discutăm numai despre cererile de proiect. CL 8 e mai cunoscut de către călărăşeni. Şi acum la fel vom avea mai multe contracte de lucrări, vă daţi seama pe toată această zonare. Vom avea ca şi centre de captare a apei cel de la Călăraşi care va juca în rol important. Din nefericire avem puţine UAT-uri, localităţi limitrofe Călăraşiului care să facă parte din Asociaţie pentru că e păcat să avem un oraş care produce o apă atât de bună şi cu posibilităţi de producţie destul de mari şi să nu o putem furniza în localităţile apropiate. Deocamdată vom avea o magistrală până la Independenţa, UAT Independenţa fiind de altfel localitate membră.
Va mai fi o zonă importantă pentru captarea apei la Fundulea care va deservi o bună parte din Asociaţie, o zonă de captare la Olteniţa, direct din Dunăre aşa cum se întâmplă şi în cazul Călăraşiului iar în zona Budeşti apa va fi adusă direct de la Apa Nova Bucureşti. Ne-ar costa mult mai mult prelucrarea după cea din apa foarte contaminată din judeţul Călăraşi. S-ar ajunge la costuri uriaşe apoi de producere a apei potabile. E mult mai ieftin să o luăm direct de la Bucureşti iar operatorul să asigure transportul apei potabile de la Bucureşti către zonele respective.
Care sunt, în momentul de faţă, preocupările ADI Ecoaqua?
Tot ceea ce înseamnă documentaţie primară pentru acest Proiect Tehnic, pentru că noi discutăm acum despre PT, până să ajungem la proiectul POIM, a fost realizată de către ADI Ecoaqua în colaborare cu operatorul dar noi am jucat rolul foarte important aici, am cules toate datele din teren şi am constituit acel pachet primar de informaţii. De asemenea cofinanţarea pentru actualul proiect a fost plătită de ADI Ecoaqua pentru PT şi de asemenea ne-am implicat în tot ceea ce înseamnă realizarea SF-ului. Şi dau un exemplu cu Apa Voluntari. Cu cei de la ApaVol, am colaborat în sensul în care să găsim o variantă care să fie agreată şi de consultant ca apa uzată din unele localităţi din Ialomiţa care fac parte din Apa Voluntari, deserviţi de operatorul din Voluntari, să poată fi preluată în staţia de epurare de la Urziceni şi procesată acolo. Ceea ce ar însemna o dată că ai o staţie eficientă, cu cât e o procesare mai bună cu atât e mult mai eficientă, în al doilea rând ai venituri pentru Ecoaqua din afara ariei de operare, ceea ce e un lucru extraordinar.
Cam asta aş putea să spun în principiu privitor la implicarea Asociaţiei în acest proiect. Bineînţeles ea nu se va opri aici. Şi în etapele următoare ne vom implica în tot ceea ce înseamnă şi consultare, relaţii cu UAT-uri şi apoi bineînţeles în implementarea şi monitorizarea POIM-ului.
Aţi mai reuşit să convingeţi UAT-uri să se alăture A.D.I. Ecoaqua?
Noi am încercat şi vă daţi seama e foarte important pentru noi...
E destul de greu ca un UAT indiferent de dimensiunea sa, mai ales în mediul rural să poată să-şi dezvolte singur şi o staţie de epurare şi....
Marea problemă e că noi prin acest proiect puteam să creăm o infrastructură care să deservească această zonă la nivel de magistrală. Pentru că aşa cum am spus apa de la Călăraşi ne-ar fi fost mult mai simplu să o ducem în altă părţi ale judeţului, localităţi limitrofe şi atunci aveam şi noi un cost mai mic.
Preţul este acelaşi pe tot operatorul, pe toate localităţile din operator, şi am fi avut şi noi un preţ mai mic, şi ei.
În localităţile respective au considerat că e bine să-şi administreze singuri apa, acest serviciu şi să-şi implementeze singuri proiectele.
E foarte greu, de fapt imposibil ca localităţile care au ales să-şi gestioneze singuri acest serviciu când vor avea preţul corect să aibă un preţ mai mic decât cel al operatorului Ecoaqua.
Şi atunci cu siguranţă se vor gândi să vină în asociaţie ca să beneficieze de preţul asociaţiei. Problema e că tu te apuci să faci o infrastructură acum care ar fi putut să fie creată pentru un sistem, să aibă o abordare sistemică pe tot ceea ce înseamnă arie de operare şi o să-ţi dai seama că o să iei unele UAT-uri care îşi vor gestiona singure apa şi canalul şi îţi va fi mult mai simplu să te duci cu o conductă de apă uzată către staţiile de epurare mari pe care le ai. La fel cu apa potabilă e mult mai simplu să vii cu apă potabilă din staţiile mari pe care le ai să le duci în localităţile respective.
Cum crezi că se vor descurca acele localităţi, într-o bună zi?
Nu ştiu, mi-e greu să mă antepronunţ. Eu cred că într-un final o să înceapă să se gândească să adere la un operator mai mare.
Ăsta e viitorul, zici?
Ăsta e viitorul, da. Mi-e greu să cred că se poate altfel. Sunt costuri foarte mari pentru o localitate. Nu e vorba numai de simpla captare a apei sau aducerea ei la suprafaţă, sau gestionarea apei uzate. E vorba de tot ceea ce înseamnă administrarea acelui serviciu pentru un operator. Trebuie să ai specialişti care sunt puţini pe piaţă şi te costă foarte mult. Mai sunt costurile fixe pe care le împarţi pe un volum foarte mic de apă, nu? E practic imposibil să scoţi un preţ bun din toată ecuaţia asta.
Am văzut că aţi ajuns şi în atenţia consilierilor judeţeni, mai cu seamă cei ai opoziţiei care par interesaţi de activitatea voastră.
Da, e un lucru bun că sunt interesaţi. Noi de fiecare dată am fost deschişi. Cred că de altfel se poate şi observa pe site-ul nostru adiecoaqua.ro, noi susţinem de asemenea şi ecoaqua.ro ca şi site, şi pot fi găsite acolo toate informaţiile despre noi ca asociaţie şi gestionarea serviciului.
Eu am vrut de fiecare dată să fim foarte transparenţi şi dacă acest exerciţiu ne ajută să comunicăm mai bine, de ce nu?
Nu mi se pare corect atunci când se intră în speculaţii şi insinuări. Într-adevăr partea aia cred că nu face bine nimănui în cele din urmă. Nici cetăţeanului care îşi doreşte să cunoască foarte bine ce înseamnă operatorul public şi serviciul de care el beneficiază, nici factorilor implicaţi care doresc până la urma-urmei să gestioneze un serviciu public într-un mod eficient şi în interesul cetăţeanului. Şi d-asta cred că informaţia corectă ajunsă la cetăţean este cea mai bună.
Aţi făcut sau urmează să redactaţi acel raport privind activitatea desfăşurată?
Da, raportul l-am şi înmânat consilierilor judeţeni atunci sub rezerva că nu era aprobat de către Adunarea Generală a Asociaţilor. Între timp, astăzi, 18 aprilie a.c., a fost aprobat. Avem un raport destul de generos de activitate. Înseamnă tot anul 2017. Avem şi partea de indicatori de performanţă a operatorului, parte pe care am gestionat-o până în prezent. Toţi indicatorii noştri financiari, întreaga activitate a asociaţiei... De altfel va fi făcut şi public raportul în curând. Nu l-am făcut public până acum pentru că nu fusese aprobat de către Adunarea Generală şi era absolut normal ca el să reprezinte Asociaţia şi nu doar o foaie de lucru.
Ce ne poţi spune despre poziţia gestionării serviciului în zonă...
Dacă ne uităm în zonă, în Ialomiţa de exemplu este o situaţie total nefericită. În momentul de faţă, acolo sunt 3 operatori pe care îi ştiu eu, RAJA Constanţa, Ecoaqua Călăraşi şi Apa Voluntari. Ei nu au un operator propriu, nu au Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară şi afectat este din nefericire pentru ei municipiul Slobozia. Şi aici putem să facem o comparaţie. Municipiul Călăraşi a beneficiat de fonduri europene de 40 de milioane de euro pe POS-ul de Mediu, a mai beneficiat de circa 20 de milioane euro, cred pe POIM, sunt 60 de milioane de euro şi mă refer strict la municipiu. Gândiţi-vă că municipiul Slobozia nu a beneficiat de niciun ban european până acum. E o diferenţă de la Epoca de piatră la Epoca Industrială în domeniul respectiv.
Cine manageriază sistemul de apă în municipiul Slobozia?
Au o societate proprie, a primăriei. Din câte ştiu au făcut o asociaţie periurbană cu câteva localităţi limitrofe. Nu au reuşit şi nici nu cred că vor reuşi să acceseze vreu ban european pentru că noi deja discutăm de POIM, de SF şi ei nici nu au Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară pe tot judeţul care să implementeze împreună cu operatorul acest proiect.
De aceea am văzut că sunt tot felul de comparaţii referitoare la preţ. Nu ai cum să te compari cu Slobozia care nu are apă potabilă! Oamenii ăia şi-ar dori să ajungă în situaţia în care suntem noi. Iar noi, municipiul Călăraşi va fi pur şi simplu rezolvat serviciul după ce vom avea şi POIM-ul. Bine, ar trebuie să umblăm la tot felul de lucruri cum ar fi situaţia pierderilor care este foarte îngrijorătoare şi aici trebuie să lucrăm cu atenţie. Dar nu se pot compara cele două. Nu ai cum efectiv!
Ca să înţeleagă şi mai bine cititorii, bugetul pe investiţii al municipiului Călăraşi probabil şi al Sloboziei e undeva apropiat este de circa 1 milion de euro chiar mai puţin. Vă daţi seama ar însemna 60 de ani de investiţii din bani locali, fără să faci nimic altceva.
Giurgiu a implementat POIM-ul, au Asociaţie şi un operator mul mai mic decât al nostru. Ca şi preţ au un preţ mai mic decât al nostru cu 10% în momentul de faţă dar nu au făcut actualizarea. Partea mai proastă la ei din câte cunosc, e că au nişte probleme financiare pe operator şi acolo chiar se discută de eventuale fuziuni cu RAJA Constanţa. Dar deocamdată legislaţia nu permite o astfel de fuziune. Teleormanul, la fel, a implementat POS-ul de Mediu iar revenind la Giurgiu, aplicaţia de finanţare a operatorului din Giurgiu este de 3 ori mai mică decât aplicaţia de finanţare pe care o va avea Ecoaqua la POIM şi cred că asta spune multe despre dimensiunea acestor operatori şi puterea lor de a gestiona proiecte.
În ceea ce priveşte Alexandria, nu are apă potabilă şi de asemenea a avut o rată de absorbţie destul de mică pe POS-ul de Mediu.
RAJA Constanţa e, să zicem, operatorul cel mai mare din regiune şi cel mai mare operator regional din ţară în momentul de faţă având o cotă de piaţă destul de mare. Şi care probabil îşi doreşte şi să absoarbă operatori mai mici pe termen lung. De altfel există şi unele modificări legislative în ultimul timp pentru a încuraja astfel de fuziuni. Are un preţ, în momentul de faţă, cu 20% mai mare decât noi.
Adică dacă ne comparăm cu un operator stabil şi puternic, ne dăm seama că reuşim să gestionăm destul de bine activitatea. Am făcut câteva comparaţii cu judeţe din zonă semănătoare şi să zicem cu un specific socio-cultural cumva asemănător.
