Asiguratul care îngrijeşte un pacient bolnav de cancer în vârstă de peste 18 ani beneficiază de concediu şi de indemnizaţie, prevede un proiect de lege adoptat, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, legislaţia în vigoare prevede indemnizaţii şi concedii medicale doar pentru îngrijirea copilului bolnav de cancer.

"Beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice în vârstă de peste 18 ani asiguratul care, cu acordul pacientului, îl însoţeşte pe acesta la intervenţii chirurgicale şi tratamente prescrise de medicul specialist. Pacientul cu afecţiuni oncologice îşi poate exprima acordul numai pentru o singură persoană la fiecare intervenţie chirurgicală, respectiv tratament. Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei este de cel mult 45 de zile calendaristice la interval de un an pentru un pacient. Cuatumul brut lunar al indemnizaţiei este de 85% din baza de calcul a asiguratului, stabilită conform articolului 10", stipulează proiectul.

În fiecare an în care primeşte concedii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, beneficiarul are dreptul la minimum o şedinţă de evaluare psihologică clinică şi minimum cinci şedinţe de consiliere psihologică clinică.

Proiectul a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Sursa www.agerpres.ro

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a decis, printr-o nouă hotărâre, prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 7 februarie.

Potrivit anexei la HCNSU nr.7/2022, portul măştii de protecţie de tip medical sau de tip FFP 2, astfel încât să acopere gura şi nasul, rămâne obligatoriu în toate spaţiile închise şi deschise.

Excepţie de la această regulă fac următoarele categorii de persoane:

* copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;

* persoanele care sunt singure în birou;

* prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;

* reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;

* vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;

* persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activităţi sportive;

* persoanele cu dizabilităţi cognitive.

Prin aceeaşi HCNSU se propune menţinerea posibilităţii izolării şi carantinării persoanelor care sosesc din ţări cu risc epidemiologic ridicat, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă/ordin al ministrului sănătăţii.

Totodată, sunt menţinute restricţiile privind organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte, spectacole, cursuri de instruire, workshopuri, conferinţe sau alte tipuri de întruniri, organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive şi altele asemenea), precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii deschise sau închise.

Astfel, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive pe teritoriul României, în spaţii închise sau deschise, va putea fi realizată doar în intervalul orar 5,00 - 22,00, cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafaţă a arenei, asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între persoane şi purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţă cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate, testate sau care au trecut prin boală.

În judeţele/localităţile în care rata de incidenţă cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, participarea spectatorilor este permisă până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului.

Prin aceeaşi hotărâre se propune ca activităţile instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizuală, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, şcolilor populare, de artă şi de meserii, precum şi evenimentele culturale în spaţii închise sau deschise să se desfăşoare numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.

Se menţine regula ca activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, să se desfăşoare în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

Este păstrată interdicţia efectuării transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum şi suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile şi/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfăşoară aceste activităţi.

Totodată, se propune menţinerea interdicţiei desfăşurării activităţilor recreative şi sportive în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună. Participarea la astfel de activităţi este permisă doar persoanelor vaccinate, testate sau trecute prin boală.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare sau la terasele acestora este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00 - 22,00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţă cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori şi până la 30% în cazul localităţilor unde se depăşeşte rata de incidenţă de 3/1000 de locuitori. Accesul în cafenele, restaurante, terase este permis doar persoanelor vaccinate, testate sau trecute prin boală.

Se păstrează regulile şi privinţa cazării în structurile de primire turistice, aceasta fiind permisă doar pentru cei vaccinaţi, testaţi sau trecuţi prin boală.

CNSU a propus şi menţinerea interzicerii activităţii în baruri, cluburi şi discoteci.

O altă propunere vizează menţinerea obligaţiei pentru instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

Nu în ultimul rând, se propune permiterea în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ a activităţilor didactice şi a altor activităţi specifice, precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.

În HCNSU nr. 7/2022 este prevăzută şi menţinerea permisiunii de desfăşurare a activităţilor de prevenire şi combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane.

De curând, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a atras atenţia asupra faptului că există posibilitatea renunţării la folosirea testelor non-invazive pe bază de salivă în unităţile de învăţământ, în cazul în care specialiştii constată că acestea sunt ineficiente. Ca răspuns la aceste afirmaţii, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a menţionat faptul că aceste informaţii nu ar fi ajuns în atenţia Ministerului Educaţiei.

În plină evoluţie a valului cinci al pandemiei de COVID-19, suntem din nou martorii lipsei de coerenţă din declaraţiile guvernanţilor, care la aproape doi ani de la debutul pandemiei par că încă nu au înţeles faptul că una din cele mai mari priorităţi pe care ar trebui să le aibă la acest moment este menţinerea unui dialog constant, atât la nivel instituţional, cu autorităţile responsabile de implementarea măsurilor de prevenţie împotriva Coronavirusului, cât şi cu partenerii de dialog social, care să fie axat pe identificarea unor soluţii la problemele care sunt din ce în ce mai des semnalate din teritoriu. Astfel, impredictibilitatea din sistem şi lipsa de asumare a unor decizii ferme şi adaptate contextului în care ne aflăm nu fac altceva decât să degradeze calitatea învăţământului, dar şi să expună elevii şi personalul din învăţământ la riscuri deosebit de crescute din punct de vedere epidemiologic.

Consiliul Naţional al Elevilor consideră testarea un act indispensabil pentru menţinerea şcolilor deschise cu prezenţă fizică pentru cât mai multă vreme. La acest moment, atragem atenţia asupra faptului că menţinerea procesului de testare a elevilor şi profesorilor reprezintă, poate, unica metodă prin care autorităţile pot asigura un minimum de siguranţă pentru elevi şi profesori, testele reprezentând, în fond, un mijloc prin care putem preveni apariţia unor forme severe de boală în rândul celor implicaţi în actul didactic.

Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că lipsa unor măsuri complementare, care să reducă semnificativ riscurile de infectare din comunităţile şcolare, precum descentralizarea deciziei de suspendare a cursurilor fizice, prin adoptarea unei matrici de calcul a riscului epidemiologic dintr-o unitate de învăţământ, introducerea obligativităţii testării bisăptămânale pentru elevii şi personalul didactic, nedidactic şi auxiliar, modificarea pragului de infectări la care se decide suspendarea cursurilor cu prezenţă fizică a unei clase/a unei şcoli sau stabilirea unui prag de incidenţă de la care să se dispună trecerea la cursuri exclusiv online, ne aduce în poziţia în care suntem obligaţi să privim cum clasele din România ajung să îşi închidă, rând pe rând, uşile, sau cum numărul de elevi şi profesori infectaţi creşte de la o zi la altă într-un ritm îngrijorător.

Mai mult decât atât, Consiliul Naţional al Elevilor îşi exprimă dezacordul cu privire la abordarea Ministerului Educaţiei şi a Ministerului Sănătăţii, care, până la acest moment, nu au răspuns solicitării venite din partea elevilor reprezentanţi de a organiza o întâlnire de lucru, în cadrul căreia să fie aduşi la aceeaşi masă decidenţi, experţi în epidemiologie şi reprezentanţi ai membrilor comunităţii şcolare, în aşa fel încât să fie identificate soluţii la problemele întâmpinate în teritoriu şi să fie discutate

"Din nou, stânga nu ştie ce face dreapta în Guvernul României, motiv pentru care ne putem pune o legitimă întrebare referitoare la importanţa pe care autorităţile o acordă măsurilor ce trebuie adoptate în vederea asigurării siguranţei pentru milioane de elevi şi profesori. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie ca testarea cu teste non-invazive să continue, iar suspendarea acestui proces ar reprezenta o lipsă clară de responsabilitate din partea autorităţilor, în contextul în care vârful celui de-al cincilea val nici măcar nu a fost atins.", a declarat Robert Avram, preşedintele interimar al Consiliului Naţional al Elevilor.

Instituția Prefectului – județul Călărași informează ca astăzi, 5 februarie 2022, incidența cumulată a cazurilor de COVID-19, la nivelul județului Călărași, în ultimele 14 zile, este de 8.54 la mia de locuitori, în această perioadă înregistrându-se 2577 de cazuri. În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 266 de cazuri noi de infectare.

În municipiul Călărași, rata de infectare a urcat la 15,38, înregistrându-se nu mai puțin de 1133 de cazuri confirmate în ultimele 14 zile.

Localitățile cu incidență mai mare sau egală cu 9 la 1000 de locuitori sunt următoarele:

MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI- 15.38

LEHLIU - 12

DICHISENI-10.9

MUNICIPIUL OLTENIȚA - 10.22

GRĂDIȘTEA - 9.5

LUPȘANU 9.37

ORAȘ LEHLIU GARĂ - 9.36

CRIVĂȚ - 9.19

FRĂSINET- 9.06