Pierdut legitimație de serviciu nr. 789 / 2010, eliberată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași,, pe numele ILIE ION.

Indexul de Trafic - Cum arată România în mișcare în 2025

• Tiparul clasic al orelor de vârf s-a schimbat: prânzul, noul vârf de trafic
• Reșița, Giurgiu și Călărași, orașele cu cel mai fluent trafic și cel mai puțin timp petrecut în trafic
• La polul opus se află București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași
• Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului
• Bucureștiul, peste 12 zile de lucru pierdute anual în trafic din cauza aglomerației[1] - mai mult de jumătate din concediul legal

Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București. Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic. La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.

Datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.

Traficul este unul dintre cei 51 de indicatori analizați de barometrul de performanță urbană CITY INDEX, care va fi lansat integral la finalul lunii octombrie 2025.

Cum arată România în mișcare

În mod nesurprinzător, orașele mici conduc clasamentul mobilității fluente. Reșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3–3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă.

Analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut.

CUM EXPLICĂ AUTORITĂȚILE SCHIMBĂRILE DE TRAFIC?

Ioan Popa, Primarul municipiului Reșița: ”Faptul că Reșița se află astăzi pe primul loc în Indexul de Trafic arată că investițiile și deciziile luate în ultimii ani dau rezultate. Finalizarea lucrărilor la linia de tramvai și reluarea circulației acestuia au redus semnificativ presiunea asupra mașinilor personale. Proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere au fluidizat traficul pe principalele artere. Toate acestea sunt pași concreți prin care Reșița devine un oraș mai prietenos, mai eficient și mai aproape de standardele europene pe care ni le dorim.”

Saltul spectaculos al Oradiei este confirmat și explicat de autoritățile locale: ”Fluidizarea traficului din Oradea este rezultatul unor investiții majore realizate în ultimii doi ani – de la deschiderea a opt pasaje subterane și lărgirea bulevardului Calea Aradului, darea în folosință parțială a sistemului de semaforizare inteligentă până la conectarea centurii la autostrada A3 în zona Biharia și extinderea ei în comunele din jurul orașului”, a declarat Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din Primăria Oradea.

În contrast, orașele mari rămân sub o presiune constantă. Bucureștiul este în continuare excepția majoră a rețelei urbane românești, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% și cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.

Există însă și excepții pozitive la scară mare. Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic. Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației.

La polul opus al dinamicii, câteva orașe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte față de 2024. Alexandria și Cluj-Napoca câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea

pierd și ele cinci. Explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.

Prânzul este noul vârf de trafic

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș.”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect CITY INDEX.

Mihai Iacovici, Șef Birou Mobilitate Urbană, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București: ”Aceste date evidențiază limitele modelului actual de trafic, bazat în principal pe gestionarea fluxului de mașini și subliniază necesitatea unei abordări integrate, fundamentate pe înțelegerea comportamentului comunității, cu scopul de a crea un ecosistem urban centrat pe oameni și pe nevoia lor de deplasare eficientă, sigură și sustenabilă. Această tranziție from traffic to mobility presupune cooperarea între toți actorii publici și privați implicați în furnizarea serviciilor de mobilitate, pentru dezvoltarea unei platforme colaborative cu accent pe soluțiile de last mile[2].”

Florian Filat:„ Pentru că atunci când vorbim de trafic, vorbim de calitatea vieții de fapt, am luat în calcul și ETTR (Excess Travel Time Ratio), un indicator mai sofisticat, care nu doar compară viteze, ci ne arată cât de „scump” este timpul pierdut efectiv. Impactul congestiei nu se măsoară doar în kilometri pe oră, ci și în zile de viață pierdute anual din cauza aglomerației din trafic. În cele din urmă, înseamnă mai puțin timp cu familia, mai puțină odihnă și mai puțină libertate personală. Două orașe cu aceeași congestie relativă pot avea un impact diferit în zile pierdute, în funcție de viteza medie de bază cu care se circulă în oraș.”

Metodologie

Indexul compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (07:00–08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, exact în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș.

În fiecare municipiu/sector al Bucurestiului au fost analizate opt trasee – patru pe artere principale și patru pe drumuri urbane diverse – acoperind în medie circa 90 de kilometri de rețea rutieră/oraș sau sector. În total, peste 600.000 de observații în timp real, preluate din Google Maps, surprind situația efectivă din teren, și nu o prognoză.

Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare (Δ viteză, care reflectă congestia resimțită) și viteza medie în intervalul luni - vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane. Pentru o mai bună înțelegere publică, aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari: ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber, și zile pierdute pe an – echivalentul, în zile de lucru de opt ore, al timpului irosit din cauza aglomerației, de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 km, timp de 250 de zile lucrătoare anual.

Indexul de trafic este un instrument actualizat anual, cu scopul de a oferi o imagine clară, comparabilă și utilă pentru cei care iau decizii privind mobilitatea.

Despre CITY INDEX 2025

Indexul de Trafic face parte din CITY INDEX 2025, barometrul anual de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Acesta analizează 41 de municipii reședință de județ, pe baza a 51 de indicatori grupați în trei mari dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație. Traficul este unul dintre indicatorii din componenta CALITATEA LOCULUI.

Analiza completă a celor 51 de indicatori va fi prezentată public la finalul lunii octombrie.

[1] Calculată ca diferența între timpul petrecut în trafic într-o zi lucrătoare și timpul petrecut duminică dimineața pe aceeași rută.

[2] Serviciile și mijloacele de transport care acoperă ultimul segment al unei călătorii – adică distanța scurtă dintre un hub de transport (stație de metrou, gară, stație de autobuz, parcare de tip park&ride etc.) și destinația finală a călătorului (acasă, la birou, la un punct de interes).

Având în vedere informațiile inexacte apărute în spațiul public referitoare la obținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii și din alte surse[1], CNAS precizează:

La finele anului 2024, dintr-un total de 6.504.399 de persoane plătitoare de contribuție la FNUASS[2], un număr de 242.098 de persoane fizice care realizau exclusiv venituri de natura celor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c) – h) din Codul fiscal au optat pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform evidenței CNAS.

Pentru obținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în situația persoanelor fizice care realizează venituri de natura celor menționate, atât dispozițiile Codului fiscal, cât și ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt clare.

Astfel, aceste persoane fizice pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (art. 180 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul fiscal). Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată se evidenţiază în Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (D212), care se depune oricând în cursul anului în care se optează pentru plata contribuţiei.

Calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate se acordă de la data depunerii declarației D212 (art. 222 alin. (3) din Legea nr. 95/2006) și expiră la termenul legal de depunere a declaraţiei D212, dacă persoanele respective nu depun o nouă declaraţie pentru perioada următoare, prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit legii (art. 267 alin. (2^2) din Legea nr. 95/2006).

Cu alte cuvinte, persoanele fizice care realizează numai venituri de natura celor de la art. 155 alin. (1) lit. c) – h) din Codul fiscal, pentru care nu este reglementată reținerea la sursă a contribuției, au posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației D212, astfel încât să poată obține calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

În acest sens, Ordinul președintelui CNAS nr. 763/2025 a fost emis în temeiul și în limita normelor de nivel primar și nu cuprinde nicio confuzie.

Deși CNAS nu a primit sesizări pe această temă din partea persoanelor aflate în categoriile menționate mai sus, a luat toate măsurile preventive în ceea ce privește procedurile de comunicare interinstituțională și a operat toate modificările necesare în PIAS[3], pentru ca acest grup important de asigurați să poată beneficia de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale.

 Biroul de presă

[1] Potrivit art. 155 alin. (1) lit. c) – h) aceste venituri sunt următoarele:

„c) venituri din drepturi de proprietate intelectuale, definite conform art. 70;

1. d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;
2. e) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
3. f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;
4. g) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
5. h) venituri din alte surse, definite conform art. 114;”

[2] Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate, gestionat de CNAS;

[3] Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate.

iunie 17, 2025

În contextul începerii noului an școlar 2025-2026, pentru a sprijini deplasarea elevilor, CFR Călători reamintește:

Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază, pe tot parcursul anului școlar, în baza carnetului/legitimației de elev cu viza pentru anul școlar în curs sau a adeverinței școlare valabilă pentru anul școlar în curs, de:
- bilete de călătorie gratuite în trafic intern, la toate categoriile de trenuri (R, IR, IC), clasa a 2-a, inclusiv tariful de rezervare gratuit la trenurile cu regim de rezervare;
- abonamente lunare gratuite cu număr nelimitat de călătorii, clasa a 2-a, la toate categoriile de trenuri.
- pentru călătoria la clasă superioară sau la vagoanele de dormit și cușetă, elevii vor achita integral diferențele tarifare și tariful de rezervare.

Perioada de valabilitate a facilităților

Facilitățile acordate pe baza vizei pentru anul școlar 2024/2025 sunt valabile până la 30 septembrie 2025, inclusiv. Excepție: elevii pentru care anul școlar 2024-2025 este an terminal nu mai beneficiază de aceste facilități începând cu 8 septembrie 2025.

Începând cu data de 01 octombrie 2025, facilitățile se acordă numai pe baza documentelor vizate pentru anul școlar 2025/2026.

Emiterea biletelor și abonamentelor

Biletele de călătorie gratuite se pot procura de la:
- casele de bilete din stațiile de cale ferată cu personal propriu și agențiile de voiaj CFR Călători;
- online și de la automatele de bilete CFR Călători amplasate în stații, pe baza ID-ului de elev valabil pentru anul școlar obținut după confirmarea/validarea calității de elev la casele de bilete;
- personalul de tren, în baza carnetului/legitimației de elev vizat, în următoarele situații:
- stația de urcare nu este deservită de case de bilete sau îmbarcarea este în afara programului caselor de bilete;
- stația nu este deservită de personal CFR Călători.

Începând cu data de 01 octombrie sunt valabile numai ID-urile de elev pentru anul școlar 2025/2026.

Abonamentele lunare gratuite se pot obține de la:
- casele de bilete (pe suport tip carton) din stațiile de cale ferată cu personal propriu și agențiile de voiaj CFR Călători;
- online, prin aplicația descărcabilă pe telefon sub formă de cod QR cu elemente dinamice și de la automatele de bilete CFR Călători, pe baza ID-ului de elev valabil pentru anul școlar obținut după confirmarea/validarea calității de elev la casele de bilete.

Documente necesare la emiterea biletelor/abonamentelor

Pentru emiterea biletelor și abonamentelor lunare gratuite pentru elevi, este necesară prezentarea următoarelor documente:
- carnetul/legitimația de elev vizată pentru anul școlar în curs, cu nume, prenume și CNP;
- sau adeverința emisă de unitatea de învățământ conform modelului H.G. nr. 810/2023;
- Alte tipuri/modele de adeverințe pentru emiterea biletelor/abonamentelor de călătorie elevilor, nu sunt acceptate.

Verificarea în tren

La verificarea legalității călătoriei în tren, elevii trebuie să prezinte următoarele:
- biletul/abonamentul gratuit valabil (în original sau cod QR pentru cele digitale);
- un document de identitate (CI, pașaport, permis de ședere/conducere) sau, pentru cei sub 14 ani, certificatul de naștere (original/copie);
- în lipsa unui document de identitate, se poate prezenta carnetul/legitimația de elev (doar dacă include fotografia și CNP-ul).

Atenționare

Elevii care nu prezintă documentele menționate vor fi considerați fără bilet/abonament și vor fi taxați conform legislației în vigoare (se vor aplica tarife de taxare în tren, superioare celor de la casele de bilete).

Pentru mai multe detalii puteți consulta site-ul nostru www.cfr.calatori.ro, secțiunea Trafic Intern/Facilitati/Reduceri pentru elevi și studenți.

Informații despre circulația trenurilor:
- la telefon 0219521 - INFO CFR (trafic intern).
- la numerele de telefon din stațiile CFR ce sunt publicate pe www.cfrcalatori.ro la secțiunea INFORMAȚII TELEFONICE - https://www.cfrcalatori.ro/informatii-telefonice/
- în aplicația TRENUL MEU (https://bilete.cfrcalatori.ro/ro-RO/Itineraries), se introduce numărul exact al trenului în căsuța indicată și click pe Informații tren. Se obțin informații în timp real despre opriri, întârzieri, minutele de staționare în următoarea gară și timpul estimat de sosire.
- pe site-ul companiei www.cfr.ro sunt funcționale și actualizate permanent camerele web din gările București Nord, Aeroport Henri Coandă, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași, Cluj Napoca și Constanța care indică ora de sosire/de plecare a trenurilor.
- pe site-ul www.cfrcalatori.ro, la Mers tren trafic intern.
- de la personalul nostru din stații.