Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat marți, 25 aprilie 2017, hotărârea-pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României (nr. 61467/12, 39516/13, 48231/13 și 68191/13) în ceea ce privește condițiile de detenție din închisorile și centrele de reținere și arest preventiv din România.

Întemeindu-și cererea pe articolul 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (interzicerea torturii și a tratamentelor inumane sau degradante), reclamanții s-au plâns de condițiile de detenție din penitenciarele Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iaşi și Vaslui, precum și din centrul de reținere și arest preventiv Baia Mare.

Hotărârea Curții rămâne definitivă în termen de 3 luni de la data pronunțării, dacă retrimiterea cauzei în fața Marii Camere nu a fost cerută (art. 44 alin. 2 lit. b din CEDO).

Curtea a solicitat statului român ca, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, să prezinte, în cooperare cu Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei, un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor care să soluționeze problema supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție.

Potrivit Deciziei Curții, măsurile așteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere:

• măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea și să se îmbunătățească condițiile materiale de detenție și
• măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura
  • recursului preventiv
  • recursului compensatoriu specific.

Curtea menționează cu titlu exemplificativ o serie de măsuri suplimentare care pot fi analizate de Guvern în vederea soluționării problemei condițiilor de detenție:

• îmbunătățirea funcționării sistemului de probațiune
• simplificarea procedurii de acces la liberarea condiționată.

În cuprinsul hotărârii, Curtea a reținut progresele înregistrate în România, a apreciat măsurile adoptate de statul român de natură să conducă la reducerea fenomenului de suprapopulare în penitenciare și a încurajat continuarea eforturilor în această direcție.

Trebuie subliniat faptul că CEDO nu aplică nicio sancțiune pecuniară statului român pentru problema sistemică semnalată (condițiile din penitenciare), acordând satisfacție echitabilă reclamanților din cauza (17 850 euro pentru 4 reclamanți, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuieli de judecată).

Prin hotărârea pilot, Curtea a decis să amâne examinarea cauzelor similare care nu au fost comunicate Guvernului României până la adoptarea planului de măsuri.

Demersuri ale Ministerului Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție

Ministerul Justiției va continua implementarea măsurilor cuprinse în Memorandumul privind calendarul de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune, aprobat de Guvernul României în luna aprilie 2016.

• În plan normativ
  • în luna noiembrie 2016, a fost inițiat de către Ministerul Justiției un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin adoptarea unui mecanism compensatoriu în zile-câștig, reglementat ca măsură generală de degrevare a penitenciarelor, în cadrul instituției liberării condiționate. Astfel, mecanismul compensatoriu este conceput ca un instrument juridic potrivit căruia, în vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu mai mic de 3 mp/deținut, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 zile consecutive executate în astfel de condiții, se vor considera executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. Proiectul de lege a fost adoptat în ședința Guvernului din 23 noiembrie 2016 și transmis Senatului în data de 9 decembrie 2016. Senatul a adoptat cu modificări proiectul în data de 13 martie 2017. Proiectul este în prezent în dezbaterea Camerei Deputaților (cameră decizională), unde a fost înregistrat în data de 14 martie 2017.
  • De asemenea, Guvernul a adoptat, la data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justiției, un proiect de lege pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate. Proiectul de lege este în prezent în dezbaterea Senatului, în calitate de primă cameră sesizată, unde a fost înregistrat la data de 1 februarie 2017.
• În plan administrativ, la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în perioada 2016-2017:
  • Au fost create 679 de noi locuri de cazare prin lucrări de investiții și reparații curente
  • Au fost supuse lucrărilor de reparații curente 2657 camere de detenție
  • Au fost modernizate 200 de locuri la penitenciarul Bacău
  • Lucrări de execuție în derulare cu termen de implementare în anul 2017
    • Crearea a 40 de locuri noi de detenție și modernizarea altor 282 locuri de detenție (Penitenciarul Deva)
    • Crearea a 200 de locuri noi de detenție la Penitenciarul Giurgiu
    • Crearea a 96 de locuri noi de detenție la Penitenciarul Găești
• Consolidarea sistemului de probațiune
  • s-au făcut demersuri in sensul acoperii direcțiilor de acțiune și măsurilor stabilite prin calendarul de implementare a memorandumului, atât în ceea ce privește completarea cadrului normativ prin adoptarea legislației subsecvente, precum și implementarea măsurilor privind suplimentarea resurselor umane și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru serviciile de probațiune.
  • măsurile aplicate au fost validate de datele statistice corespunzătoare activității înregistrate de serviciile de probațiune în perioada 2015-2016, interval în care s-a resimțit efectul noii orientări a politici penale în materia regimului sancționator aplicabil persoanelor care au săvârșit infracțiuni: la finele anului 2015, aproximativ 28.000 de persoane se aflau în detenție și aproximativ 42.000 de persoane în probațiune, la începutul anului curent - aproximativ 27.000 de persoane se aflau în regim de detenție, iar peste 56.000 de persoane în probațiune. 

Ministerul Justiției reiterează angajamentul său de a continua eforturile pentru remedierea situației privind condițiile de detenție din sistemul penitenciar românesc în scopul de a se conforma standardului impus de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și de jurisprudența Curții.