Preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, a anunţat în cadrul Profit Health.forum o serie de priorităţi ale instituţiei pentru perioada următoare. Astfel, el a precizat că noutăţile din Contractul-cadru şi din normele de aplicare a acestuia pentru anul 2018 se înscriu într-o etapă mai largă de demersuri pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare, umane şi de date ale CNAS.

Noul Contract-cadru, care va intra în vigoare la 1 aprilie a.c., împreună cu normele metodologice, cuprinde o serie de prevederi care vizează creşterea accesului persoanelor asigurate la medicamente şi servicii medicale, debirocratizarea şi transparentizarea activităţii furnizorilor de servicii medicale, dar şi disciplina contractuală a acestora.

La ora actuală se fac demersuri pentru încheierea de noi contracte de tip cost-volum/cost-volum-rezultat pentru o serie de arii terapeutice precum hepatita cronică virală C, insuficienţa cardiacă cronică şi oncologie.

Începând cu anul viitor, se intenţionează elaborarea unei propuneri funcţionale de introducere a unor niveluri diferenţiate ale contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă (cunoscută şi sub numele de clawback), pe baza determinării exacte a consumurilor pe fiecare medicament. O asemenea determinare va fi posibilă pe baza serializării medicamentelor şi a obligativităţii verificării acestora online pentru prevenirea contrafacerilor, prin Sistemul Naţional de Verificare a Medicamentelor, în conformitate cu reglementările europene.

Totodată, CNAS intenţionează să extindă utilizarea Dosarului Electronic de Sănătate şi la acei furnizori de servicii medicale care în prezent nu folosesc acest instrument informatic, precum şi să realizeze un proiect de informatizare a certificatelor de concediu medical şi a biletelor de trimitere. Pentru un alt proiect informatic, Open Source Healthcare Insurance Gateway for EESSI (OSHIG), care va permite trecerea de la schimbul de informaţii şi documente prin poştă la cel exclusiv electronic cu instituţiile omoloage CNAS din alte state UE, instituţia a obţinut deja finanţare europeană de aproape 1 milion euro.

Pentru perioada în care Preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de România (1 ianuarie - 30 iunie 2019), CNAS îşi propune să organizeze o conferinţă pe tema e-health.

"Toate aceste acţiuni au ca scop final creşterea gradului de adecvare a serviciilor de sănătate la exigenţele asiguraţilor, astfel încât România să nu se mai afle pe unul din ultimele locuri în Indexul European al Consumatorului de Sănătate" - a declarat preşedintele CNAS.

Biroul de presă

În conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30 septembrie ale fiecărui an, şi vor menţine publicată o listă a tuturor funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, cuprinzând următoarele:

a) salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau indemnizaţia lunară, după caz;

b) tipul, baza de calcul, cota procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie, precum şi baza legală a acordării acestora;

c) valoarea anuală a voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării acestora;

d) valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării acesteia;

e) orice alte drepturi în bani şi/sau în natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;

f) orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial, precum şi baza legală a acestora.

Nerespectarea prevederilor menţionate mai sus atrage răspunderea contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 şi 10.000 lei.

p. Inspector Şef,

Ionela IORDAN

Reunit miercuri în şedinţă de plen, Senatul a adoptat, miercuri, cu 85 de voturi pentru și o abținere, Legea privind adoptarea unor măsuri în domeniul finanțării învățământului (L450/2017). Senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, de profesie cadru didactic a explicat pentru www.arenamedia.ro ce presupune noul act normativ care va pleca la promulgare, dacă nu va fi atacată la Curtea Constituțională. “Propunerea legislată vizează instituirea unor măsuri derogatorii de la prevederile art. 104 alin. 2 din Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1 / 2011, cu modificările şi completările ulterioare în sensul că începând cu data de 1 ianuarie 2018, plata cheltuielilor prevăzute la art. 104, alin 2, lit. a), să fie asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, ca urmare a întârzierilor generate de asigurarea prin bugetele locale a plăţii respectivelor cheltuieli cât şi fondurile necesare pentru executarea hotărârilor judecătoreşti executorii, ce au ca obiect acordarea de daune – interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii prin care s-au acordat drepturi salariale personalului din învăţământ” a declarat parlamentarul călărăşean

Forma adoptată de Senat în ședința plenului Senatului din 28 martie 2018

Legea 450 / 2011

Lege privind adoptarea unor măsuri în domeniul finanțării învățământului

Art.1.- (1) Începând cu anul 2018, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale, se asigură fondurile necesare pentru executarea hotărârilor judecătorești devenite executorii până la 31 decembrie 2017, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii prin care s-au acordat drepturi salariale personalului din învățământ.

(2) Plata sumelor rămase restante, prevăzute prin hotărârile judecătorești prevăzute la alin.(1), se va realiza astfel:

a) în anul 2018 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2019 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2020 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2021 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2022 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

(3) În vederea calculării și plății sumelor reprezentând daunele-interese moratorii prevăzute la alin.(1), Ministerul Educației Naționale aprobă metodologia de calcul a acestora, prin ordin al ministrului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ.

(4) Fondurile aprobate pentru plata daunelor-interese moratorii se repartizează de către Ministerul Educației Naționale inspectoratelor școlare, în vederea repartizării pe unități de învățământ.

(5) Sumele reprezentând daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale, acordate prin hotărâri judecătorești devenite executorii după data de 1 ianuarie 2018 se achită de la bugetul de stat, eșalonat în 5 ani de la data titlului executoriu. Prevederile alin.(2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Art.2.- Pentru instituţiile de învăţământ superior de stat, plata diferenţelor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, plata daunelor-interese moratorii şi a sumelor prevăzute de Legea nr.85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Art.3.- Costurile salariale directe din contractele de cercetare ştiinţifică, inclusiv cele derulate prin Academia Română, din contractele finanţate din fonduri europene sunt aceleaşi cu cele din contractele de finanţare încheiate din fonduri bugetare. Plafoanele în baza căror se calculează costurile salariale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art.4.- (1) Prin excepţie de la prevederile art.205 alin.(2) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă - licenţă, master, doctorat - în instituţiile de învăţământ superior acreditate, indiferent de vârstă, beneficiază de gratuitate la transportul feroviar intern.

(2) Instituțiile de învățământ superior acreditate poartă responsabilitatea legală asupra distribuirii legitimaţiilor de student pentru gratuitate la transport, precum şi asupra eliberării adeverinţelor care să ateste calitatea de student.

Art.5.- Participarea la conferințe științifice, workshop-uri, congrese și expoziții a cadrelor didactice și cercetătorilor științifici este exceptată de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.16/2013, cu modificările ulterioare.

Proiectul de Hotărăre privind  exprimarea acordului de principiu pentru concesionarea cu licitatie publica a imobilului teren în suprafață de 2310 mp, situat în Călărași, strada Dobrogei – Piața Centrală, identificat cu număr cadastral 21307 și înscris în cartea funciară nr. 21307 a municipiului Călărași, în vederea realizării unor spații comerciale, aflat pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de plen din 29 martie, a generat o serie de reacţii, multe dintre ele negative, în spaţiul virtual. Totul a pornit de la olicitarea unei societăţi comerciale din Baloteşti de a concesiona imobilul teren situat în Călăraşi, str. Dobrogei nr. 3 – Piaţa Centrală (2310 mp) „în vederea amenajării unui supermarket Carrefour”.

Arhitectul şef al Primăriei municipiului Călăraşi, Laurenţiu Samoilă a făcut tot pe facebook, dar pe pagina oficială a instituţiei câteva precizări după acum urmează: ”Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ-zona centrală a municipiului Călărași, aprobat prin HCL 27/28.02.2018 are darul de a restrânge permisivitatea construirii în zonă prin indicatorii urbanistici aprobați. Astfel că, dacă prin PUZ-zona centrală se putea construi pe 70% din suprafață și un regim de înălțime P+3, în prezent, procentul de ocupare este limitat la 50% și un coeficient de utilizare de 0,5%, respectiv construcție pe un singur nivel (parter).

De asemenea, prin planșa de reglementări urbanistice au fost reglementate circulațiile carosabile și pietonale în zonă, precum și zone de parcări bine delimitate.

Facem precizarea că, deși solicitările unor agenți economici interesați au fost de realizare a unui supermarket Carrefour sau complex comercial, prin caietul de sarcini care va fi prezentat concesionarilor interesați, se vor stipula în amănunt condițiile și dimensiunile investițiilor permise, precum și preluarea în cadrul acestora a unor părți din activitățile ce se desfășoară deja (producători/comercianți).

Se dorește ca execuția lucrărilor de demolare a halei existente să fie trecută în sarcina investitorului (ca facilitate), eliminând astfel o cheltuială a Primăriei Călărași generată de aceasta.

După realizarea caietului de sarcini, acesta va putea fi consultat de cei interesați, putând fi făcute completări care să fie în concordanță cu reglementările PUZ aprobat.”