Guvernul României a adoptat în ședința de astăzi Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua casă".

Programul „Noua Casă” este un program guvernamental destinat persoanelor fizice, care facilitează achiziția unui imobil cu destinația de locuință, prin intermediul contractării de credite garantate de stat.

Pentru anul 2021, a fost alocat un plafon al garanțiilor de 1,5 miliarde lei, potrivit art.1 alin.(6) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Noua casă", cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, începând cu anul 2021, beneficiarii au obligația să încheie polițe de asigurare împotriva tuturor riscurilor potrivit normelor interne proprii ale finanțatorilor, pe toată durata finanțării garantate, la o valoare acceptată de o societate de asigurare, dar nu mai puțin decât valoarea de piață comunicată de finanțatori prin solicitarea de garantare. Această prevedere se aplică tuturor creditelor garantate în cadrul Programului, pentru polițele de asigurare încheiate după data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua Casă".

Programul „Noua Casă” este unul dintre cele mai populare programe guvernamentale, în cadrul căruia au fost acordate 305.436 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 27,82 miliarde lei, de la lansarea Programului, în anul 2009 și până la sfârșitul lunii decembrie a anului 2020. Pe parcursul anului 2020, statul a acordat 11.885 de garanții, în valoare totală de 1,36 miliarde lei și 3.359 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,45 miliarde lei.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Infrastructură Mare 2014-2020, a publicat ghidul solicitantului care stabileşte condiţiile specifice de accesare a fondurilor nerambursabile pentru creşterea siguranţei pacienţilor în structuri spitaliceşti publice care utilizează fluide medicale.

Astfel, 50 milioane euro fonduri nerambursabile se vor îndrepta către spitalele publice de fază I şi II şi suport COVID din sistemul sanitar public din România pentru investiţii care să asigure susţinerea structurilor care utilizează fluide medicale pentru desfăşurarea actului medical terapeutic şi a structurilor mari consumatoare de energie electrică.

"Astăzi, odată cu aprobarea ghidului şi lansarea apelului, mai facem încă un pas concret pentru asigurarea finanţării unei componente devenite cruciale pentru infrastructura spitalicească din România - siguranţa pacienţilor. Încurajez unităţile spitaliceşti şi potenţialii beneficiari din toată ţara să depună proiecte pentru ca acest efort comun să dea rezultatele aşteptate de noi, toţi", a declarat Marius Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi proiectelor Europene, coordonator al Programului Operaţional Infrastructură Mare.

Acţiunile finanţabile din cadrul viitoarelor proiecte vor putea include instalarea de sisteme de detectare, semnalizare, alarmare incendii cu acoperire totală şi de detectare semnalizare şi alarmare în cazul depăşirii concentraţiei maxime admise de oxigen în atmosferă, în aşa fel încât să crească gradul de securitate la incendii.

Pot fi reabilitate, modernizate şi extinse, totodată, infrastructurile electrice, de ventilare şi tratare a aerului, precum şi infrastructurile de fluide medicale.

Beneficiarii măsurilor de finanţare propuse vor fi spitalele publice de fază I şi II şi suport COVID din sistemul public sanitar, desemnate prin ordinul ministrului Sănătăţii nr. 555 din 3 aprilie 2020, cu modificările şi completările ulterioare: Ministerul Sănătăţii şi alte ministere cu reţea sanitară proprie, spitalele publice de fază I şi II şi suport COVID din sistemul public sanitar aflate în subordinea, autoritatea sau în coordonarea acestora, alte autorităţi şi instituţii publice centrale, precum şi spitalele publice de fază I şi II şi suport COVID din sistemul public sanitar aflate în subordinea, autoritatea sau în coordonarea acestora/Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, consiliile judeţene, consiliile locale, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti pentru spitalele publice de fază I şi II şi suport COVID din sistemul public sanitar.

Depunerea proiectelor este prevăzută pentru perioada 19/03 - 31/12/2021.

Un solicitant poate propune spre finanţare investiţii care vizează unul sau mai multe spitale publice de faza I şi II şi suport COVID. Pentru a facilita procesul de evaluare şi, ulterior, de implementare se recomandă depunerea de către solicitanţi a unui singur proiect sau a unui număr cât mai redus de proiecte, în funcţie de maturitatea intervenţiilor vizate.

Finanţările din fonduri europene nerambursabile au fost prevăzute în cadrul Memorandumului cu tema Aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, pentru evaluarea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea infrastructurii de fluide medicale şi a reţelelor de energie electrică, inclusiv a sistemelor de supraveghere şi control a acestor instalaţii şi a sistemelor de ventilaţie şi climatizare a aerului, precum şi a altor investiţii necesare pentru creşterea securităţii la incendiu din structurile care utilizează gaze medicale pentru desfăşurarea actului medical terapeutic şi din structurile mari consumatoare de energie electrică de la nivelul spitalelor publice de faza I şi II şi suport COVID din sistemul sanitar de stat.

Ghidul solicitantului publicat astăzi poate fi găsit aici:

https://mfe.gov.ro/poim-lanseaza-ghidul-cresterea-sigurantei-pacientilor-in-structuri-spitalicesti-publice-care-utilizeaza-fluide-medicale/

Direcţia de Comunicare

În contextul informării privind situația generată de răspândirea virusului COVID-19, astăzi, 19 martie, în județul Călărași sunt 8247 cazuri confirmate pozitiv cu COVID-19 (64 cazuri înregistrate în ultimele 24 de ore) dintre care 480 sunt active.

În ultimele 24 de ore au fost raportate 2 decese:

Femeie, 76 ani, comorbidități (diabet zaharat, obezitate, Hipertensiune arterială) deces Spital Municipal Oltenița

Bărbat, 65 ani, comorbidități (neoplasm pulmonar) deces Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucuresti.

Precizăm că rata incidenței cumulative COVID-19 la 1000 de locuitori în județul Călărași, este de 1,57. Situația localităților cu rata incidenței cumulative peste 1,5 la 1000 de locuitori este următoarea:

1. Şoldanu (3,27)
2. Municipiul Olteniţa | 3,21 (26.801 / 86)
3. Alexandru Odobescu (2,94)
4. Dragoş Vodă (2,82)
5. Fundeni (2,57)
6. Municipiul Călăraşi | 2,16 (74.474 / 161)
7. Plătăreşti (2,04)
8. Modelu (1,97)
9. Luica (1,92)
10. Dorobanţu (1,87)
11. Săruleşti (1,67)
12. Oraş Fundulea (1,64)
13. Jegălia (1,47)
14. Dor Mărunt (1,35)
15. Lupşanu (1,34)
16. Spanţov (1,29)
17. Mitreni (1,27)
18. Ciocăneşti (1,27)
19. Valea Argovei (1,27)
20. Roseţi (1,24)
21. Oraş Budeşti (1,21)
22. Nicolae Bălcescu (1,2)
23. Frumuşani (1,17)
24. Mânăstirea (1,16)
25. Chirnogi (1,14)
26. Oraş Lehliu Gară (1,07)
27. Dragalina (1,06)

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis că, atunci când incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, comitetele județene pot decide restricționarea activității restaurantelor și cafenelelor. Această măsură vizează și restaurantele și cafenelele din interiorul hotelurilor și pensiunilor, precum și activitatea sălilor de jocuri de noroc.

Forțele de ordine constituite din polițiști, jandarmi și polițiști locali au efectuat în continuare acțiuni privind ordinea și siguranța publică în contextul prevenirii și combaterii răspândirii noului coronavirus, cât și pentru descurajarea faptelor de natură contravențională.

Echipajele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Barbu Ştirbei al judeţului Călăraşi efectuează zilnic acţiuni de informare preventivă în localităţile judeţului, iar cadrele Inspecţiei de Prevenire desfăşoară activităţi de îndrumare şi control la operatori economici şi instituţii publice în vederea respectării măsurilor prevăzute de lege.

Vă rugăm să respectați măsurile stabilite de autorități și de specialiști în perioada stării de alertă, distanțarea fizică, evitarea aglomerațiilor, igienizarea/dezinfectarea frecventă a mâinilor și purtarea mijloacelor de protecție individuală, măsuri necesare pentru a proteja sănătatea tuturor.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE - 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

DEZBATERE: Programul Şcoală după Şcoală devine imperativ în contextul pandemiei de COVID-19: peste jumătate dintre profesorii consultaţi de Salvaţi Copiii apreciază că orele remediale oferite prin programul national pilot nu sunt suficiente

- Am insistat ca orele remediale să se facă cu prezenţa fizică. Trebuie să recunoaştem, sunt probleme generate de predarea online. A generat pierderi. Au fost pierderi legate de deficienţele legate de acces la internet şi echipamente. (Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei)

- 135.000 de angajaţi din sistemul de învăţământ s-au vaccinat. (Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei)

- Din punct de vedere al pandemiei, şcoala bine organizată, cu reguli foarte clare nu reprezintă în niciun fel un risc. Ceea ce pune în balanţă menţinerea şcolilor deschise nu e doar pandemia, ci şi sănătatea mintală a copiilor. (Alexandru Rafila, reprezentantul României în OMS)

- Simulările la examene se vor ţine fizic în toate localităţile cu rata până în 6 la mie. Dacă o localitate iese din această rată de incidenţă, am propus să se organizeze simulări prin implicarea Inspectoratelor Şcolare, la o altă dată. (Sorin Ion, secretar de stat MEN)

Salvaţi Copiii România a organizat, joi, o dezbatere despre necesitatea organizării unor programe intensive de educaţie remedială, pentru ca toţi copiii care au avut acces deficitar la educaţia online să recupereze decalajele. Prezent la dezbatere, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a subliniat importanţa prezenţei fizice a elevilor în şcoli, acolo unde situaţia epidemiologică o permite.

În acest context, 135. 000 de angajaţi din sistemul de învăţământ s-au vaccinat, iar incidenţa COVID-19 în rândul elevilor nu e îngrijorătoare.

Închiderea şcolilor în contextul pandemiei de Covid-19 a adâncit inegalităţile dintre copii şi a îngreunat sau chiar a împiedicat accesul la educaţie pentru peste 600.000 de copii, care nu au avut acces la şcoala online, după decizia de închidere a şcolilor . 65.000 de elevi se aflau în situaţie de risc de neîncheiere a mediei pe semestrul I din cauza imposibilităţii de a avea acces la resursele tehnologice - factor principal, la care se adaugă şi alte motive precum neparticiparea la cursuri, situaţii medicale etc., faţă de 15.000 de elevi/an şcolar înregistraţi în anii trecuţi.

În acest context, pentru scăderea riscului de părăsire timpurie a şcolii, autorităţile au dispus recent măsuri de educaţie remedială, prin intermediul programului naţional pilot de tip "Şcoală după şcoală", care va fi desfăşurat începând cu semestrul II al anului şcolar 2020-2021. Consultarea a peste 620 de cadre didactice realizată de Salvaţi Copiii cu privire la necesitatea programului a relevat:

- Peste 85% dintre cadrele didactice care au completat sondajul apreciază că elevii lor necesită intervenţii de educaţie remedială.

- În ceea ce priveşte motivele care au condus la nevoia de educaţie remedială (întrebare cu răspuns multiplu), peste o treime (37,5%) dintre cadrele didactice au indicat lipsa accesului sau accesul deficitar la educaţia online. Rezultatele nesatisfăcătoare obţinute de unii elevi în cursul primului semestru sau la evaluările iniţiale de la începutul celui de al doilea semestru au fost indicate de peste jumătate (51%) dintre profesori, în timp ce neîncheierea situaţiei şcolare apare ca motiv indicat de 28% dintre respondenţi.

- În ceea ce priveşte selecţia elevilor care urmează să beneficieze de programul pilot "Şcoala după Şcoală", 31,41% dintre profesorii respondenţi consideră că nu toţi elevii care au nevoie de activităţi remediale vor putea beneficia de intervenţiile de sprijin, iar cea mai mare parte a cadrelor didactice (49,84%) apreciază că procedura elaborată de Ministerul Educaţiei va asigura acces pentru toţi elevii care au nevoie de educaţie remedială.

- Demersurile prevăzute în sarcina unităţilor de învăţământ sunt considerate de 47,44% dintre respondenţi ca fiind dificile (24,68% le consideră excesiv de birocratice, iar 22,76% relativ complicate, putând genera riscul unor întârzieri); doar 34,46% dintre respondenţi le apreciază ca fiind adecvate şi putând fi parcurse de orice şcoală.

- Peste jumătate (53%) dintre profesori apreciază că numărul de ore prevăzut de proiectul pilot, 20 ore/lună, nu acoperă sau acoperă doar parţial nevoile elevilor aflaţi în situaţia de a necesita aceste intervenţii.

Organizaţia Salvaţi Copiii România a organizat, joi, o dezbatere centrată pe nevoia organizării unor programe extensive de educaţie remedială. Iată câteva declaraţii din dezbatere:

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: "Am insistat ca orele remediale să se facă cu prezenţa fizică. Trebuie să recunoaştem, sunt probleme generate de predarea online. A generat pierderi. Au fost pierderi legate de deficienţele legate de acces la internet şi echipamente. Au fost deficienţe legate de pregătirea cadrelor didactice pentru predarea online.

Vedem cu toţii trendul, din ce în ce mai multe localităţi se îndreaptă către pragul de 6 la mie. Nu ştiu cum vom găsi o soluţie. E un lucru mai mult decât îngrijorător, dar nu putem face altceva decât să ne adaptăm cât putem de bine la ce se întâmplă din perspectivă epidemiologică".

135.000 de angajaţi din sistemul de învăţământ s-au vaccinat, a mai anunţat ministrul Educaţiei.

Alexandru Rafila, reprezentantul României în Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS): "Ceea ce pune în balanţă menţinerea şcolilor deschise nu e doar pandemia, ci şi sănătatea mintală a copiilor.

() Nu sunt elemente care să genereze suspiciunea că redeschiderea şcolilor a dus la o creştere a numărului de cazuri, trebuie să ne uităm pe cifre, să vedem care e incidenţa în rândul elevilor şi în rândul populaţiei generale. Vaccinarea cadrelor didactice va duce şi la înlăturarea temerilor privind eventualele riscuri pentru acestea. Din punct de vedere al pandemiei, şcoala bine organizată, cu reguli foarte clare nu reprezintă în niciun fel un risc".

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, responsabil cu învăţământul preuniversitar

"În acest moment, procentul localităţilor cu indice de peste 6 nu e îngrijorător de mare. Simulările la examene se vor ţine în toate localităţile cu rata până în 6. Dacă o localitate iese din această rată de incidenţă, am propus să se organizeze simulări prin implicarea Inspectoratelor Şcolare, la o altă dată. Simulări online nu pot fi organizate".

Thorstein Wangen, Consilier, Ambasada Regatului Norvegiei în România: "Există o luminiţă la capătul tunelului. De acum trebuie să ne uităm şi la generaţiile mai tinere. Vă încurajez să continuaţi munca pe care o faceţi foarte bine, adică să salvaţi copii".

Florica Cherecheş, preşedinte Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii a anunţat că va cere DGASPC-urilor din ţară o evaluare a nevoilor de educaţie remedială, pentru ca programul să fie extins la toţi copiii care au nevoie.

EDUCAŢIA REMEDIALĂ, O PRIORITATE

În acest context, pentru prevenirea abandonului şcolar al celor mai vulnerabili copii, este nevoie de eforturi suplimentare, pentru a asigura un număr mai mare de ore de pregătire remedială şi pentru o adresabilitate mai bună către copiii cu situaţii extrem de dificile, inclusiv prin demersuri de conştientizare şi consiliere a părinţilor şi sprijin social oferit familiei.

Astfel, pentru a sprijini din punct de vedere educaţional şi social copiii din familii defavorizate socio-economic şi copiii cu cerinţe educaţionale speciale, grav vulnerabilizaţi de efectele crizei pandemice, Salvaţi Copiii deschide 6 noi programe locale, în judeţele Dâmboviţa, Dolj, Ilfov, Giurgiu, Vaslui şi municipiul Bucureşti, prin proiectul O şcoală pentru fiecare.

Proiectul beneficiază de un grant în valoare de 1.115.000 € oferit de Norvegia prin Granturile Norvegiene în cadrul Programului Dezvoltare locală (www.eeagrants.ro si www.frds.ro). Obiectivul principal este de a contribui la prevenirea abandonului şcolar şi la o mai bună incluziune a copiilor în risc de abandon şcolar şi copiilor cu CES, prin servicii integrate de prevenire şi intervenţie, inclusiv prin intervenţii asupra părinţilor/reprezentanţilor şi specialiştilor din educaţie şi servicii sociale.

Intervenţiile de sprijin urmăresc atingerea următoarelor rezultate:

1. 870 de copii vulnerabili cu vârsta între 4 şi 16 ani vor beneficia de servicii integrate pentru prevenirea abandonului şcolar - de tip Şcoală după Şcoală (cu program zilnic de 4 ore), pentru acoperirea carenţelor educaţionale acumulate, de tip Grădiniţă Estivală, pentru a asigura o bună integrare în ciclul primar a copiilor de vârstă preşcolară care nu au participat/au participat sporadic la activităţi de educaţie preşcolară, precum şi de activităţi de dezvoltare personală şi măsuri de sprijin social.

2. 520 de părinţi vor beneficia de educaţie parentală şi servicii de consiliere.

3. 170 de specialişti din domeniul educaţiei şi serviciilor sociale vor dobândi cunoştinţe şi abilităţi şi capacitate crescută de promovare a educaţiei incluzive, în urma participării la sesiuni de instruire şi schimburi de experienţă cu instituţii din Norvegia, realizate cu sprijinul Save the Children Norway.

4. Vor fi organizate campanii locale de informare şi conştientizare privind educaţia incluzivă pentru 1.800 de persoane - elevi, cadre didactice, părinţi şi membri ai comunităţilor vizate, cu sprijinul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Ilfov.

Proiectul va fi implementat în parteneriat cu Save the Children Norway, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Ilfov şi cu şcoli din judeţele mai sus menţionate.

*** Despre Organizaţia Salvaţi Copiii: 31 de ani

De 31 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societatea şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor.

Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg.

În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. Peste 2.570.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Anca Stamin, director programe