Federația Sindicatelor Libere din Învățământ atrage atenția Guvernului României că șomajul tehnic nu poate fi aplicat în cazul angajaților din sistemul de învățământ. Indiferent că vorbim despre personalul de predare sau de personalul didactic auxiliar ori nedidactic, aplicarea acestei măsuri înseamnă îngreunarea activității, stoparea acțiunilor de igienizare și dezinfectare a unităților de învățământ, care este obligatorie și, ceea ce este foarte îngrijorător în această perioadă- școlile devin ținta spărgătorilor.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că aplicarea șomajului tehnic în sistemul de educație din România este o măsură radicală, care nu a fost bine analizată și care va aduce grave prejudicii de care Guvernul se va face direct responsabil.

În această perioadă toate școlile din România trebuie să fie dezinfectate cu mare atenție, așa cum poate nu s-a făcut niciodată în istoria învățământului. În momentul în care se va lua decizia revenirii în sălile de clasă, atât elevii, cât și cadrele didactice au nevoie de spații igienizate complet, care să nu reprezinte un pericol pentru sănătatea sau chiar viața lor, în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Această activitate nu poate fi desfășurată dacă personalul nedidactic este trimis în șomaj tehnic. În cele mai multe unități de învățământ, o școală are una sau două femei de serviciu, în urma reducerii numărului de posturi din învățământ. Cine pregătește școala, dacă acestea sunt trimise în șomaj tehnic?

O altă consecință a acestei măsuri, extrem de gravă, este cea privind paza unităților de învățământ. Dacă portarii sau paznicii, acolo unde sunt, sunt trimiși în șomaj tehnic, școlile devin țintă pentru hoți, așa cum s-a întâmplat, de curând, la o unitate de învățământ din Sectorul 4 al Capitalei, după ce portarul a fost trimis acasă în concediu de odihnă forțat.

Măsura nu poate fi aplicată, de asemenea, contabilelor și secretarelor din școală sau informaticienilor. Hotărârea Guvernului nr. 225/2020 pentru modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, înseamnă activitate realizată de secretare și informaticieni. Apropo de informaticieni, aceștia sunt cei care, în foarte multe unități de învățământ, asigură funcționarea platformelor cu ajutorul cărora se face învățarea online. Dacă aceștia sunt în șomaj tehnic, elevii nu vor avea documentația necesară pentru acordarea ajutorului financiar de 200 de euro pentru achiziționarea tabletelor. În consecință, nu se poate asigura acces egal la educație tuturor elevilor, dacă cei care nu au suport tehnic nu pot participa la învățare online.

În concluzie, măsura șomajului tehnic în educație are implicații majore, iar în lanț, după cum putem observa, victime vor ajunge chiar elevii. Precizăm, de asemenea, că economiștii nu susțin această variantă a șomajului tehnic și implicit a tăierilor de venituri, întrucât pentru funcționarea economiei, este nevoie de bani în piață. Avem ca argument și experiența tristă a tăierilor salariale nesăbuite din anul 2010. Au condus aceste tăieri la binefaceri pentru economie? Nicicum! Dacă acești angajați nu vor mai avea cum să își plătească utilitățile sau cum să își cumpere cele necesare traiului, unde este îmbunătățirea economiei? Efectul va fi devastator, pe de o parte la nivelul familiilor care vor fi afectate crunt, pe de altă parte, la nivel global, în sistemul economic. Iar argumentul că “această măsură a introducerii șomajului tehnic și în sectorul bugetar nu vizează economisirea de fonduri, ci trebuie aplicată din solidaritate cu sectorul privat”, este stupid. Nemulțumirile justificate ale oamenilor pleacă și de la nedreptățile actuale legate de pensiile speciale, care rămân intacte. Cum vor fi solidari aceștia cu cei cărora le scad veniturile în perioada următoare? Guvernul ar putea face un calcul foarte simplu, de exemplu: dacă s-ar impozita 300 de pensii speciale consistente, cu 50% într-o lună, suma adusă la bugetul de stat ar fi egală cu cea obținută prin șomajul tehnic aplicat secretarelor și contabililor din educație.

"Șomajul tehnic nu poate fi aplicat sistemului de învățământ și poți să îți dai seama de acest lucru, imediat după ce faci o analiză atentă a modului în care funcționează sistemul. Guvernul ar putea să facă rost de acești bani de la categoriile favorizate. Nu poți să mergi pe varianta de solidaritate în acest moment dacă cei cu salarii uriașe din sectorul bugetar sau cei cu pensii speciale nu participă. Consider că în această perioadă trebuie să tratăm lucrurile cu maximă seriozitate, atât în modul în care este gestionată criza provocată de pandemie, dar și modul în care este susținut procesul educațional prin învățarea online, cât și prin modul în care nu lovim în oamenii care nu au venituri mari și pe care îi putem aduce în situație de risc", a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.

Ca urmare a stării de urgenţă decretată la nivel naţional, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), aplică măsuri speciale în ceea ce priveşte derularea programelor de finanţare.

Astfel, depunerea dosarelor în cadrul Programelor Rabla şi Rabla Plus se va face integral online, fiind acceptate în format electronic toate documentele necesare.

Totodată, obligativitatea prezentării certificatului de distrugere şi radiere a autovehiculelor vechi a fost înlocuită cu o comunicare online către dealer în care să fie specificate data şi numele operatorului unde maşina a fost casată. De asemenea, certificatele de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale au fost înlocuite cu o declaraţie pe proprie răspundere din care să reiasă că viitorul posesor al maşinii noi nu are datorii la stat, la momentul achiziţiei.

"Mulţi cetăţeni ne-au scris despre greutăţile pe care le întâmpină cu înscrierea în programele Rabla Clasic şi Rabla Plus. Le-am promis că vom adapta programele la starea de urgenţă pe care o traversăm. Astăzi pot să vă anunţ că am simplificat totul, în aşa fel încât românii să îşi poată cumpăra o maşină nouă de acasă, din faţa calculatorului. Dosarele pot fi realizate integral cu documente emise electronic şi depuse mai departe, tot prin mediul online. Vrem să mişcăm lucrurile chiar şi în această perioadă şi să ne adaptăm la ea. Avem unul dintre cele mai mari bugete AFM şi vrem să-l folosim în linii de finanţare care să sprijine populaţia şi economia ţării", a declarat Costel Alexe, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

În privinţa termenelor de depunere a dosarelor, acestea au fost modificate după cum urmează:

Pentru Rabla Clasic valabilitatea notei de înscriere, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice a fost extinsă cu 60 de zile (de la 120 la 180 de zile). În privinţa casării autovehiculului termenele au fost prelungite cu 60 de zile de la data emiterii notei de înscriere pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice termenul este de 180 de zile de la data emiterii contractului de finanţare şi a notei de înscriere.

Cât priveşte Rabla Plus, valabilitatea notei de înscriere atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice a fost extinsă cu 40 de zile (de la 180 la 220 de zile), de la data emiterii.

Mai mult, pentru toate programele şi proiectele aflate în derulare, cu excepţia Rabla şi Rabla Plus, cărora le sunt aplicabile modificările expuse anterior, toate termenele se suspendă pe perioada stării de urgenţă şi încă 30 de zile după încetarea acesteia.

Aceste măsuri au menirea să înlesnească obţinerea şi acordarea finanţării prin debirocratizarea proceselor specifice, în sensul acceptării documentelor emise în format electronic şi transmiterii acestora prin mediul online, prorogării sau, după caz, suspendării termenelor în cadrul programelor şi contractelor aflate în derulare, fără însă a suspenda sesiunile în curs, programele şi proiectele putându-se derula în continuare.

DIRECŢIA DE COMUNICARE

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lansează anul acesta, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), un program destinat iluminatului ecologic în oraşele şi comunele din ţara noastră. Programul este multianual, iar bugetul stabilit pentru 2020 este de 384 milioane lei. Prin program, localităţile din România vor putea înlocui corpurile de iluminat cu consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED. Totodată, administraţiile vor putea achiziţiona şi sisteme de dimming/telegestiune, care permit reglarea fluxului luminos.

Conform programului, localităţile cu până la 4000 de locuitori pot primi până la 500.000 de lei pentru un astfel de proiect, în timp ce cele cu peste 4000 de locuitori pot accesa prin AFM suma de 1.000.000 de lei.

"În plină pandemie de coronavirus, vrem ca o parte din fondurile AFM să intre direct în economia României prin programe care să o sprijine. Programul de iluminat public stradal va reduce cu până la 40% consumul de energie electrică din fiecare oraş din România. În acest fel, dincolo de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, vom obţine şi o scădere consistentă a facturii locale şi naţionale la electricitate. Astăzi, mai bine de 20% din consumul total de energie electrică al unei localităţi provine din iluminatul străzilor. Or, aceste cifre susţin şi o sursă continuă de poluare cu emisii de CO2 şi costuri ridicate pentru administraţiile locale. Bugetul alocat pentru 2020 va permite ca circa 700 de localităţi din România să pornească aceste investiţii şi să beneficieze de o susţinere financiară de maximum 90% pentru proiecte de eficientizare energetică a iluminatului public", a declarat Costel ALEXE, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Ghidul de Finanţare al programului va fi supus, începând de astăzi, consultării publice. După încheierea acestei perioade, vor fi analizate toate observaţiile şi propunerile primite, urmând ca varianta finală a ghidului de finanţare să fie publicată în Monitorul Oficial al României. Ulterior publicării ghidului, va fi organizată sesiunea de finanţare, iar UAT-urile vor putea depune documentaţiile, în vederea participării în program.

DIRECŢIA DE COMUNICARE

Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), Operator de Program pentru Programul "Dezvoltare locală, reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii romilor" (Dezvoltare Locală), finanţat din Granturile SEE şi Norvegiene 2014 - 2021, a relansat marţi, 7 aprilie 2020, schema de granturi mici "Acces la finanţare", sub denumirea "Acces la finanţare - 2020".

Schema de granturi îşi propune să sprijine autorităţile publice locale în eforturile lor de a-şi suplimenta bugetele locale, prin atragerea de finanţări care să asigure punerea în aplicare a acelor măsuri, prevăzute în strategiile şi planurile locale de dezvoltare, care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de trai în comunităţile sărace, izolate, marginalizate.

Astfel, prin intermediul apelului de propuneri de proiecte Acces la finanţare - 2020, autorităţile locale pot primi fonduri pentru elaborarea unor documentaţii tehnice necesare în vederea realizării de investiţii comunitare constând îconstruirea / extinderea / reabilitarea / modernizarea:

- infrastructurii sociale (proiecte ce vizează infrastructura pentru servicii sociale, pentru educaţie, sănătate, ocuparea forţei de muncă);

- infrastructurii destinate alimentării cu apă (proiecte ce vizează asigurarea alimentării cu apă a unităţilor care furnizează servicii sociale);

- infrastructurii de canalizare (proiecte ce vizează evacuarea apelor uzate pentru unităţile care furnizează servicii sociale);

- drumurilor, podurilor şi podeţelor (proiecte ce vizează drumuri de interes judeţean, drumuri de interes local, poduri şi podeţe ce facilitează accesul grupurilor defavorizate la servicii sociale);

- locuinţelor (proiecte ce vizează locuinţe sociale).

Investiţiile vizate prin intermediul documentaţiilor tehnice, care se doresc a fi elaborate cu sprijinul financiar al acestei scheme de granturi, trebuie să fie eligibile în cadrul unor programe naţionale sau europene de finanţare, programe în cadrul cărora vor fi organizate în viitor runde de finanţare în acest sens.

Granturile disponibile în cadrul apelului pot fi solicitate doar de autoritatăţi ale administraţiei publice locale (comune, oraşe/ municipii sau judeţe) şi vizează realizarea de investiţii exclusiv la nivelul unor unitaţi administrativ teritoriale rurale sau mici urbane (cu o populaţie sub 20.000 locuitori, conform recensământului din 2011), pe teritoriul cărora se află comunităţi marginalizate, locuite de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială. Aceste persoane vor fi beneficiarii direcţi ai investiţiilor care urmează a fi realizate prin intermediul finanţării care se doreşte a fi obţinută în viitor, în baza documentaţiilor tehnice elaborate de către beneficiarii schemei de granturi.

Suma disponibilă în cadrul apelului este de 815.152 de euro si provine din Granturile SEE 2014 - 2021 (85%) şi din cofinanţare publică (15). Valoarea minimă a grantului care poate fi solicitat este de 5.000 de euro, iar cea maximă este de 40.000 de euro. Termenul limită de depunere a proiectelor este 24 iunie 2020.

Întreaga documentaţie aferentă apelului este disponibilă online, la adresa dezvoltare-locala.frds.ro

Menţionăm că primul apel în cadrul schemei de granturi mici "Acces la finanţare" a fost lansat în luna februarie 2019. Prin intermediul acestuia au fost finanţate şi se află în implementare 8 proiecte, în valoare de aproximativ 185.000 de euro, proiecte care vizează elaborarea de documentaţii tehnice ce privesc construcţia de centre multifuncţionale, reabilitarea de drumuri sau reabilitarea de clădiri educaţionale (şcoală şi gradiniţă).

Programul Dezvoltare locală îşi propune să finanţeze proiecte menite să crească gradul de utilizare a serviciilor sociale de către grupurile dezavantajate şi de incluziune socială a copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc, să contribuie la combaterea abandonului şcolar, la dezvoltarea unor măsuri integrate de incluziune a romilor şi de combatere a discriminării, să dezvolte capacitatea administraţiei centrale şi locale de a aplica principiile bunei guvernări, respectiv să sprijine punerea în practică a recomandărilor CEDO privind respectarea drepturilor omului în România. Programul are un buget total de 82.352.941 de euro (incluzând cofinanţarea de 15% acordată de Guvernul României).Detalii specifice despre Programul Dezvoltare locală sunt disponibile pe http:/dezvoltare-locala.frds.ro, www.eeagrants.ro şi www.eeagrants.org.