Marți, 4 mai, România va primi o nouă tranşă de vaccin de la compania Pfizer BioNTech, care constă în 697.320 doze. Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană şi vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni şi Cluj-Napoca.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 340.470 doze

Centrul Regional de Depozitare Braşov: 87.750 doze;

Centrul Regional de Depozitare Cluj: 93.600 doze;

Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 87.750 doze;

Centrul Regional de Depozitare Craiova: 87.750 doze;

* Dozele aferente Centrelor Regionale de depozitare din Iaşi şi Timişoara vor fi stocate la Centrul Naţional de Stocare Bucureşti, urmând să fie distribuite la o dată ulterioară.

Până la acest moment, ţara noastră a recepţionat 5.122.709 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 4.279.531 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

* În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, săptămânal, ţar noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei.

Grupul de comunicare al CNCAV

*** Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea prim-ministrului.

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, împreună cu reprezentanții structurilor Ministerului Afacerilor Interne, sunt la datorie în acest sfârșit de săptămână, pentru ca Sărbătoarea Învierii Domnului să fie celebrată în siguranță.

În perioada 30 aprilie-03 mai a.c., peste 600 de polițiști vor acționa pentru asigurarea ordinii și siguranței publice, prevenirea faptelor antisociale și pentru prevenirea răspândirii și infectării cu virusul SARS COV-2.

Polițiștii vor fi prezenți în zona lăcașurilor de cult de pe raza județului pentru a preveni orice fel de evenimente nedorite, pentru a fluidiza traficul rutier și a evita formarea de aglomerări de persoane, precum și pentru a se asigura că se respectă măsurile sanitare de prevenție.

Se acționează în centre comerciale, piețe, mijloace de transport în comun, pe terase, parcuri, pentru verificarea respectării măsurilor de protecție sanitară, pentru a proteja sănătatea cetățenilor și pentru prevenirea faptelor antisociale.

De asemenea, polițiștii rutieri acționează cu mijloacele tehnice din dotare pentru supravegherea traficului rutier pe drumurile publice din județ, cu scopul de a preveni și combate principalele cauze generatoare de accidente rutiere.

Reamintim că purtarea corectă a măștii de protecție în toate spațiile publice este obligatorie, inclusiv în zona lăcașurilor de cult și pe timpul oficierii slujbelor religioase.

În caz de urgență sau dacă ați asistat ori aveți cunoștință despre comiterea vreunei fapte antisociale, sesizați cel mai apropiat polițist ori sunați la 112 - Apelul Unic de Urgență!

Instituția Prefectului Județul Călărași a anunțat pe pagina oficială de Facebook că din 29 aprilie, Școala Gimnazială Tudor Vladimirescu (fosta școală nr. 11) din municipiul Călărași găzduiește un nou flux de vaccinare unde se administrează vaccinul produs de Moderna.

“În vederea accelerării campaniei de vaccinare și limitării efectelor pandemiei, începând de astăzi 29.04.2021, Școala Gimnazială ”Tudor Vladimirescu” (școala nr.11) din Călărași găzduiește un nou flux de vaccinare.

Vaccinul administrat în acest centru este cel produs de compania MODERNA.

Sperăm să vă înscrieți într-un număr cât mai mare pentru că doar vaccinându-ne devenim responsabili, atât față de noi cât și față de semenii noștri.

Vaccinul este pasul spre normalitate!”, se arată în mesajul postat pe FB.

Ziua internaţională a muncii se sărbătoreşte anual, începând din 1889, în peste 80 de ţări, la data de 1 Mai. Această zi nu a fost aleasă întâmplător. La nivel global, revoluţia industrială a însemnat introducerea unor maşini şi utilaje noi, care funcţionau încontinuu. Se muncea în condiţii grele timp de 10-16 ore pe zi, potrivit www.iww.org. Prin urmare, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, clasa muncitoare a început să ducă o luptă constantă pentru a obţine ziua de lucru de opt ore, precum şi condiţii mai bune de muncă şi un salariu decent.

În 1884, în încercarea de a le face muncitorilor viaţa mai uşoară, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (care a devenit mai târziu Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore. În anul următor, Federaţia şi-a reiterat proclamaţia declarând că aceasta va fi susţinută de greve şi demonstraţii.

La 1 mai 1886, peste 300.000 de muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au mărşăluit pentru a-şi susţine cauza, fiind prima dată când a fost sărbătorită ziua de 1 Mai. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunse la peste 65.000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morţi şi răniţi.

În 1889, la primul Congres al Internaţionalei a II-a întrunit la Paris, în care a fost marcat centenarul Revoluţiei Franceze (1789) şi al Expoziţiei Universale, Raymond Lavigne a făcut propunerea ca, în 1890, să fie organizate demonstraţii internaţionale, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, se arată pe www.cute-calendar.com. În 1890 au avut loc manifestaţii atât în SUA, cât şi în principalele ţări europene. Astfel, ziua de 1 Mai a devenit Ziua internaţională a muncii, fiind recunoscută ca un eveniment anual la Congresul Internaţionalei a II-a din 1891. De atunci, an de an, în această zi, muncitorii au prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă şi la salarii decente, potrivit http://indiatoday.intoday.in/.

Statele Unite şi Canada sărbătoresc Ziua muncii în prima zi de luni a lunii septembrie. În SUA, preşedintele Grover Cleveland (1885-1889 şi 1893-1897), îngrijorat de ameninţarea politică a acestei sărbători create de socialişti, a decretat, în 1894, ca Ziua muncii să fie marcată în prima zi de luni a lunii septembrie. Şi în anii '50, preşedintele Dwight D. Eisenhower (1953-1961) a continuat aceeaşi politică, declarând ziua de 1 Mai drept Ziua loialităţii în SUA, conform https://yeu.ca/may-1-international-workers-day/.

În România, ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti. Primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară au avut loc în 1945, la Bucureşti, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971.

În 1945, în condiţiile în care cel de-Al Doilea Război Mondial nu se încheiase, iar pe teritoriul României, încă, se aflau trupele sovietice, a avut loc prima demonstraţie "a oamenilor muncii". Au defilat, cu acest prilej, toate categoriile sociale. Totul s-a desfăşurat, conform cutumei, în Piaţa Aviatorilor din Bucureşti, unde s-au ridicat tribune speciale pentru astfel de evenimente. Parada începea cu un miting, urmat de momentele în care în piaţă intrau pionierii. Defilau apoi Gărzile patriotice, înfiinţate în august 1968, şi muncitorii din fabricile bucureştene, sector după sector. Marile cluburi sportive defilau şi ele "raportând" succesele obţinute la competiţiile naţionale şi internaţionale. Momentul final era asigurat de aşa-numiţii oameni de ordine care intonau "imnul de luptă a clasei muncitoare din întreaga lume" - "Internaţionala".

În anii următori, s-a renunţat la parada de 1 Mai, ziua fiind marcată prin adunări numite "populare" ce aveau loc fie pe Stadionul Republicii, care beneficia de instalaţie pentru nocturnă, fie în Pavilionul Expoziţiei Economiei Naţionale - azi Romexpo, fie în Sala Palatului. Erau prilejuri de omagiere a cuplului Ceauşescu.

După 1990, această zi este sărbătorită prin organizarea de concerte, plimbări cu bicicleta, ieşiri la iarbă verde, diverse activităţi festive, concursuri pentru copii etc.

Astăzi, ziua de 1 Mai, cunoscută şi sub denumirea de Ziua muncii sau a muncitorilor, este în cele mai multe state, între care şi România, zi nelucrătoare. Pe de altă parte, în alte ţări, Ziua Muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele muncitorilor de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.

Sursa www.agerpres.ro

sursa foto www.ea.md