Pentru sezonul 2021-2022, Ministerul Sănătăţii intenţionează imunizarea unui număr cât mai mare de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire prin utilizarea a unui număr de aproximativ 2 milioane de doze de vaccin gripal.

Ministerul Sănătăţii a încheiat semnarea contractului în baza căruia vor fi livrate primele 300 000 doze de vaccin gripal, urmând ca în perioada imediat următoare să fie livrate alte 1 000 000 de doze pentru continuarea imunizărilor.

Repartiţia dozelor de vaccin către direcţiile de sănătate publică se va face în mai multe tranşe, la fel ca în anii trecuţi. Direcţiile de sănătate publică vor trimite dozele de vaccin cabinetelor medicilor de familie şi unităţilor sanitare în vederea începerii imunizărilor.

"Deşi procedura anuală în baza acordului cadru încheiat în 2019 pentru achiziţia vaccinului gripal a fost finalizată în luna martie a acestui an, eu când am ajuns în minister nu era semnat niciun contract. Am cerut să se realizeze toate demersurile legale pentru semnarea contractelor şi începerea în regim de urgenţă a campaniei de vaccinare antigripală gratuită. Avem posibilitatea creşterii cantităţii de vaccin cu alte 700 000 milioane de doze, până la cantitatea de 2 milioane de doze, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi cerere", a declarat ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.

În cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii vor fi imunizate, cu prioritate, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, precum şi gravide, conform recomandărilor OMS şi ECDC.

Ca în fiecare an, campania Ministerului Sănătăţii se va derula prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţi sanitare cu paturi.

Conform medicilor, o persoană care s-a vaccinat anti-COVID şi face parte din categoriile la risc, poate primi şi vaccinul gripal.

De asemenea, respectarea regulilor de igienă, spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, folosirea batistelor pentru strănut sau tuse, utilizarea măştilor de protecţie în locuri aglomerate şi spaţii închise sunt esenţiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin afecţiuni respiratorii.

Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE) solicită lui Sorin Cîmpeanu să nu modifice criteriile pentru acordarea burselor!

Miercuri, 6 octombrie, Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a declarat public că va modifica criteriile pentru acordarea burselor de merit începând cu semestrul al doilea, trecând media necesară de la 8,5 la 9,5, argumentând decizia în baza faptului că rezultatele obţinute la orele online sunt rezultate distorsionate. Subliniem inconsistenţa în declaraţii, având în vedere faptul că elevii vor beneficia, din semestrul viitor, de burse conform notelor obţinute în semestrul actual, semestru desfăşurat fizic.

Mai mult, conform declaraţiilor ministrului, cuantumul minim de semestrul viitor va fi atât pentru bursa de merit, cât şi pentru bursa de ajutor social, de 200 de lei, iar pentru bursa de performanţă 500 de lei. Menţionăm faptul că cele două tipuri de burse corespund unor nevoi diferite, bursa de ajutor social adresându-se elevilor care fac parte din grupuri aflate la risc de abandon şcolar, ce au nevoie de fonduri suplimentare pentru a ajunge în mod echitabil la şcoală. Astfel, considerăm necesar ca aceasta să fie cel puţin egală cu bursa de performanţă.

Aceste cuantumuri, similare cu cele din trecut, par a fi propuse din pix, fără o analiză reală în spate şi fără a se raporta la nevoile la care ele corespund. Apreciem că cea mai bună modalitate de a acorda bursele elevilor este în funcţie de salariul minim brut pe economie, iar în acest sens, solicităm Ministrului Educaţiei să îşi repare greşeala de a anunţa public o tăiere a burselor, şi să adopte următoarele cuantumuri:

- Bursa de merit: 10% din salariul minim brut pe economie

- Bursa de studiu: 15% din salariul minim brut pe economie

- Bursa de ajutor social: 25% din salariul minim brut pe economie

- Bursa de performanţă: 25% din salariul minim brut pe economie

De asemenea, subliniem faptul că Guvernul actual este interimar, şi că stabilirea de către acesta a unor tăieri ale burselor şi modificări ale criteriilor de beneficiere ce vor avea efect din semestrul viitor este o măsură riscantă, cauzând o incertitudine în rândul elevilor. Practic, Guvernul, în ultimele sale săptămâni, nu doreşte să facă altceva decât să se asigure că au distrus educaţia suficient de mult şi că au tăiat bursele.

Solicităm ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu, să nu modifice criteriile de acordare a burselor de merit şi să asigure cuantumuri minime care să corespundă nevoilor elevilor!

"Sorin Cîmpeanu nu a făcut altceva decât să taie. Întâi a tăiat transportul, apoi a pus elevii să se testeze pe banii proprii, iar acum a decis, în contextul unui Guvern interimar, ca pe ultima sută de metrii să taie bursele elevilor din semestrul al doilea. Cuantumurile minime sunt din nou făcute din pix, criteriile pentru a beneficia de burse de merit se doresc a fi modificate, bursa socială, care ar trebui să combată abandonul şcolar, este mai puţin de jumătate din bursa de performanţă. Ceea ce se întâmplă este strigător la cer, iar Guvernanţii trebuie să înţeleagă, odată pentru totdeauna, că educaţia este o investiţie, nu un cost."- Ariana Dudună, preşedinte AEC

BIROUL DE PRESĂ AL ASOCIAŢIEI ELEVILOR DIN CONSTANŢA

Guvernul a decis prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, a anunţat, miercuri, premierul interimar Florin Cîţu.

"În şedinţa de Guvern de astăzi mai multe hotărâri au fost aprobate, printre care prelungirea stării de alertă (...) şi câteva de la Ministerul Educaţiei", a precizat Cîţu.

Anterior, CNSU a aprobat Hotărârea nr. 80 prin care se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioada de 30 de zile, începând cu data de 10 octombrie 2021.

Potrivit unei comunicări a Guvernului, HCNSU nr. 80 prevede măsurile necesar a fi aplicate pe durata stării de alertă pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu menţinerea măsurilor adoptate în HG nr. 932 din 9 septembrie 2021, cu modificările şi completările ulterioare.

Masca de protecţie redevine obligatorie în toate spaţiile publice deschise în care incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 6 la mia de locuitori.

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, şi ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, au semnat Ordinul pentru completarea Ordinului ministrului Sănătăţii şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă.

"Conform documentului, în localităţile în care incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 6/1.000 de locuitori, se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice deschise", a informat miercuri Ministerul Sănătăţii.

MS precizează că vor fi exceptate de la obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice deschise persoanele care desfăşoară activităţi, inclusiv sportive, "în mod individual" sau împreună cu persoanele cu care locuiesc.

"Alte excepţii se pot stabili, la propunerea direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin hotărâri ale comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă", arată MS.

Sursa www.agerpres.ro