Deputatul PMP de Călăraşi, Cristian Sefer a adresat la jumătatea lunii aprilie o întrebare ministrului Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc referitoare la dragarea Braţului Borcea. „De mai bine de 10 ani, nu au fost efectuate lucrări de dragare a şenalului navigabil, reducându-se astfel perioada de navigabilitate a braţului Borcea la doar câteva luni pe an. Având în vedere proiectele turistice şi de dezvoltare economică ce depind de navigabilitatea braţului Borcea în tot timpul anului, vă rog domnule ministru să-mi comunicaţi dacă Ministerul Transporturilor are programate, în perioada imediat următoare, lucrări de dragare a braţului Borcea.” a „întrebat” deputatul Sefer.
Iată mai jos textul integral al întrebării adresate ministrului Cuc dar şi răspunsul oferit de conducerea Ministerului Transporturilor.
Întrebare
Adresată: Domnului ministru Alexandru – Răzvan Cuc, Ministerul Transporturilor
Obiect: Dragarea braţului Borcea
„Stimate domnule ministru,
Motor de dezvoltare economică al municipiului Călăraşi, referindu – mă aici la posibilitatea dezvoltării portului economic cât şi la un potenţial port turistic, braţul dunărean Borcea pare a fi abandonat de autorităţile din domeniul transportului.
Astfel, de mai bine de 10 ani, nu au fost efectuate lucrări de dragare a şenalului navigabil, reducându-se astfel perioada de navigabilitate a braţului Borcea la doar câteva luni pe an.
Având în vedere proiectele turistice şi de dezvoltare economică ce depind de navigabilitatea braţului Borcea în tot timpul anului, vă rog domnule ministru să-mi comunicaţi dacă Ministerul Transporturilor are programate, în perioada imediat următoare, lucrări de dragare a braţului Borcea.
Vă asigur de toată consideraţia mea.
Deputat,
Cristian George Sefer”
Ce a răspuns Ministerul Transporturilor
„Referitor la întrebarea dvs, formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor cu numărul 634A / 2017 înregistrată la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul nr 2470 / MRP în data de 20.04.2017 având ca obiect „dragarea braţului Borcea” vă comunicăm următoarele:
Zona de intrare de la Dunăre la Braţul Borcea, spre portul Călăraşi, de la km 100 la km 90, a constituit permanent o problemă pentru navigaţie din cauza colmatării acestui braţ ca efect al aluviunilor saduse de Dunăre generând astfel formarea a 3 puncte critice în aval, între gura de formare a Braţului Borcea şi Portul Calăraşi, care în situaţia apelor mici înregistrează adâncimi mici de navigaţie în zona km 99, km 97 şi km 93.
O altă cauză o reprezintă realizarea Canalul Siderca, desprins din Braţul Borcea, care a captat permanent un volum mare de apă din debitul de apă al Braţului Borcea, în detrimentul segmentului navigabil rămas în aval spre Portul Călăraşi.
Din momentul închiderii Combinatului Siderca nu au mai fost cerinţe privind asigurarea condiţiilor de navigaţie iar acest segment al Braţului Borcea, între km 100 şi km 90, nu a mai fost activat până în anul 2006 când AFDJ R.A. Galaţi a reluat activitatea de dragaj în această zonă. Datorită situaţiei geomorfologice existente, lucrările de dragaj pentru spargerea acestor praguri s-au derulat foarte greoi, cu graifere montate pe instalaţii plutitoare şi dragi fluviale de mici dimensiuni. Această situiaţie s-a dovedit favorabilă doar pe moment dar nu s-a menţinut deoarece de la an la an s-a constatat că fenomenul de colmatare pe cale naturală a acestui braţ secundar al Dunării a dus rapid la deteriorarea condiţiilor de navigaţie, necesarul de dragaj fiind mult majorat faţă de situaţia iniţială.
Astfel, începând din anul 2006, AFDJ RA Galaţi a dragat în zona de intrare pe Braţul Borcea şi până în portul Călăraşi un volum de circa 500.000 mc dar această problemă nu s-a rezolvat. De aceea, considerăm că una dintre soluţiile pentru reactivarea Portului Călăraşi constă în realizarea unor lucrări de calibrare a gurii de intrare a Braţului Borcea, de la Dunăre (km 372) şi de regularizare a segmentului cuprins între km 100 şi km 90.
O altă variantă alternativă o constituie realizarea unui canal navigabil artificial care să asigure legătura dintre Dunăre şi Portul Călăraşi, canal ce a fost gândit înainte de decembrie 1989 şi care a fost început dar nu şi finalizat.
De asemenea, considerăm că activarea Braţului Borcea de la km 372 Dunăre ar fi oportună doar până în Portul Călăraşi, situaţie pentru care nu-şi justifică fondurile, deoarece Braţul Borcea în aval de Portul Călăraşi şi până la km 68 unde se intersectează cu Braţul Bala, nu oferă condiţii de navigaţie. Pentru asigurarea navigaţiei în siguranţă pe această zonă sunt necesare fonduri şi cheltuieli ulterioare imense atât pentru realizarea cât şi pentru menţinerea acestora.
Pentru rezolvarea problemelor invocate este necesară găsirea unor fonduri externe care să acopere toate costurile privind analizarea oportunităţii realizării acestor proiecte, studiile de fezabilitate, proiectarea, avizările, analizele cost – beneficiu, consultaţiile, etc, precum şi execuţia lucrărilor hidrotehnice specifice care împreună cu un program de dragaj de întreţinere să asigure condiţii de navigaţie pentru orice nivel al apei.
În schimb, activarea acestei căi secundare în varianta realizării unor lucrări hidrotehnice de mare amploare poate avea ca efect mărirea debitului de apă pe Braţul Borcea în detrimentul sectorului aval de Dunăre unde în prezent AFDJ RA Galaţi derulează între km 375 (Călăraşi) şi km 175 (Brăila), un proiect care prevede execuţia pe fonduri europene, în două etape, a unor ample lucrări hidrotehnice pe sectorul principal al Dunării. Proiectul, în momentul finalizării, va avea ca efect ameliorarea şi îmbunătţirea condiţiilOR de navigaţie în acest sector de Dunăre cât şi asigurarea pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă a debitului necesar pentru apa de răcire.
Acest proiect constă în executarea unui prag de fund pe Braţul Borcea care pentru nivele mici ale apelor Dunării să dirijeze fluxul de apă în aval pe Dunărea Veche, astfel încât acest prag combinat cu lucrări de regularizare şi dragaj de întreţinere să asigure şi să menţină adâncimi de navigaţie pentru navele şţi convoaiele fluviale cât şi debitul pentru apa de răcire pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă.
În prezent, lucrările de dirijare a curenţilor şi cele privind proiecţiile de maluri între km 346 şi km 342 sunt finalizate, pragul de fund fiind realizate parţial urmând ca pe viitor să se realizeze un alt complex de lucrări hidrotehnice care împreună cu cele existente să asigure condiţiile de navigaţie potrivit Recomandărilor Comisiei Dunării.
Problema actuală o reprezintă lipsa acută a utilajelor de dragj din partea societăţilor care execută lucrări de dragaj pentru AFDJ RA Galaţi. În perioadele cu scădere accentuată a nivelurilor apelor Dunării care generează efecte negative asupra adâncimilor minime existente la toate punctele critice, aceste utilaje sunt puse să desfăşoare cu prioritate lucrări de dragaj pentru zonele pe care se desfăşoară navigaţie la nivel internaţional, respectiv pentru sectoarele principale de Dunăre.
În acest sens, AFDJ RA Galaţi a întreprins demersuri în vederea creşterii capacităţii de întreţinere a şenalului navigabil prin achiziţia a două drage fluviale absorbant – refulante cu cap de dragaj tip freză. Astfel, prin OMT nr 413 din 24.05.2016 s-a aprobat Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente dotării cu două drage fluviale pentru o valoare a investiţiei de 22.300.000 lei, inclusiv TVA, eşalonată pe 3 ani. În acest moment se află în derulare procedura de achiziţie publică a acestor nave.
Pentru a face faţă acestei situaţii, AFDJ RA Galaţi, în calitate de autoritate de cale navigabilă, în limita bugetului alocat pentru activitatea de dragaj, derulează lucrări de menţinere şi asigurare a adâncimilor pe şenalul navigabil la punctele critice din sectorul principal al Dunării fulviale între km 845,5 şi km 610 precum şi între Călăraşi şi Brăila, în vederea asigurării fluenţei traficului de mărfuri pe ruta Dunărea – Canalul Dunărea – Marea Neagră Agigea Constanţa.
De asemenea în perioade cu situaţii hidrotehnice critice când adâncimile au fost sub 25 dm – recomandaţi de Comisia Dunării, AFDJ RA Galaţi a intervenit şi pe sectorul aflat în administrarea părţii bulgare cu aceleaşi utilaje cu care draghează şi pe sectorul românesc al Dunării.
Toate aceste măsuri excepţionale privind activitatea de dragaj sunt luate pentru a asigura un trafic normal al navelor de mărfuri şi pasageri. Soluţionarea navigaţiei în punctele critice va fi ameliorată în viitor prin finalizarea proiectului „Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul Călăraşi – Brăila” şi începerea unui proiect similar pe sectorul comen româno – bulgar.
Menţionăm că pentru perioadele hidrologice dificile, cu dese anomalii hidrometeorologice, respectiv cu cote sub nivelele multianuale înregistrate, navigaţia în sectorul Dunărea km 375 – km 345 – km 243 se desfăşoară pe ruta Bala – Borcea de la km 372 – km 243.
În concluzie, lucrările de dragaj se desfăşoară cu prioritate pe sectorul românesc al Dunării, pe căile principale, concentrându-se special pe acele zone cu probleme reale, cu trafic intens de mărfuri şi pasageri şi de interes naţional şi internaţional, net superior faţă de sectorul secundar invocat, respectiv intrarea din Dunăre, km 372, Braţ Borcea – Port Călăraşi unde există un trafic naval la nivel local cu frecvenţă foarte redusă.
Până la rezolvarea acestei probleme, Ministerul Transporturilor împreună cu AFDJ RA Galaţi caută permanent soluţii pentru activarea zonei de intrare a Braţului Borcea cât şi a segmentului navigabil până în portul Călăraşi, în funcţie de bugetul alocat, de utilajele existente şi de situaţiile hidrologice existente.”