Senatul a decis prin vot ca în săptămâna 17 — 22 aprilie plenul să se reunească marți, având în vedere că luni e zi liberă. Ziua de marți, care se va desfășura după tipicul unei zile de luni, va include, începând cu ora 13,00, Birou permanent, urmat de lucrări în grupurile parlamentare și plen de la ora 16,00. Sesiunea de vot pentru legile cu caracter organic va începe la ora 17,00. Miercuri dimineață va fi plen pentru dezbaterea de acte normative, iar după-amiază programul va continua cu lucrări în comisiile de specialitate. Senatorii au votat ca joi, 20 aprilie, să lucreze în comisii, pentru ca vineri și sâmbătă să se dedice activităților în teritoriu.

Și programul de lucru la Camera Deputaților este decalat cu o zi săptămâna viitoare, astfel că parlamentarii se vor reuni în plen marți. Tot marți sunt programate ședința Biroului permanent de la ora 14,00, ședințele grupurilor parlamentare de la ora 15,00, iar de la ora 16,00 — dezbateri în plen. Miercuri, deputații se reunesc de dimineață pentru declarații politice, urmate de dezbateri în plen și de la ora 13,00 vot final. De asemenea, miercuri și joi vor avea loc lucrări în comisii, iar vineri și sâmbătă — activități în teritoriu.

Sursa www.agerpres.ro

Guvernul a decis ca alegerile parţiale în localităţile în care postul de primar este vacant să se desfăşoare pe 11 iunie. În judeţul Călăraşi, va avea loc un astfel de scrutin în oraşul Lehliu Gară care a rămas fără primar după ce social – democratul, Iulian Iacomi a devenit deputat în decembrie anul trecut. Interimar, funcţia este deţinută acum de viceprimarul, Ştefania Moga, care se bucură acum de susţinerea organizaţiei judeţene PSD Călăraşi pentru a câştiga în vară alegerile. Nu aceeaşi poziţie o împărtăşeşte însă şi deputatul Iulian Iacomi pe care l-ar bate gândul să părăsească Parlamentul şi să candideze din nou pentru un mandat de primar. Momentan, situaţia e destul de incertă, Iacomi dorind până atunci să aibă loc şi alegerile interne privind şefia organizaţiei judeţene, competiţie pe care evident să o câştige. De altfel, el a şi cerut în dese rânduri atât în BPJ cât şi la Centru organizarea într-un timp cât mai scurt a conferinţei judeţene de alegeri.

Surse politice nu exclud posibilitatea ca Iacomi să renunţe la mandatul de deputat şi să se îndrepte chiar spre un alt partid pentru a candida din nou pe 11 iunie pentru funcţia de primar al oraşului Lehliu Gară.

Sunt semnale din interiorul PNL că Vasile Iliuţă nu s-a consolat cu ideea de a fi numărul 2 în partid şi ar intenţiona să-şi depună candidatura pentru şefia organizaţiei judeţene la alegerile din 29 aprilie. Iar miercuri a făcut şi primii paşi în această direcţie. Oficial, potrivit unei postări pe pagina de facebook a Consiliului Judeţean, “Președintele Vasile Iliuță s-a deplasat în cinci localități pentru a afla care este stadiul proiectelor demarate de administrațiile locale de pe teritoriul județului Călărași. Gospodarii din Cuza Vodă, Grădiștea, Ciocănești, Dorobanțu și Mânăstirea au primit vizita de la județ în cadrul căreia s-au punctat obiectivele fiecărei comunități în parte. (…) Aceasta este prima etapă dintr-un program de vizite care se va desfășura până spre finalul acestei luni.”

Reamintindu-ne de vizitele de lucru ale foştilor secretari de partid din perioada ceauşistă, Iliuţă lasă şi impresia că a demarat şi un periplu electoral intern pentru a se edifica la faţa locului dacă şi de la cine ar putea primi sprijin politic la alegerile din 29 aprilie. Se ştie prea bine că în marea majoritate a cazurilor, primarii deţin şi şefia organizaţiilor locale PNL. Miercuri, Iliuţă s-a întâlnit cu 5 primari, 3 dintre ei provenind din fostul PDL, deci soldaţi credincioşi care nu-i ies din cuvânt. În ceea ce-i priveşte ceilalţi doi (Ciocăneşti şi Dorobanţu), bănuiesc că mai degrabă i-a tras de limbă, atât Petrică Pavel cât şi Vasile Stoica rămânând fidelii “aripii galbene” a partidului.

Altfel, Iliuţă a declarat că e interesat de o candidatură la nivel national, vizând o funcţie de vicepreşedinte pe “zona de agricultură”. Dar ca să ajungă acolo, cineva va trebui să-l şi susţină. Ori dacă nu va găsi susţinători la Călăraşi, de ce să-o ofere “străinii” sprijin?

Deputatul PMP de Călăraşi, Cristian George Sefer a susţinut recent de la tribuna Parlamentului o declaraţie politică susţinând că înfiinţarea centrelor de colectare reprezintă o soluţie pentru susţinerea fermei legumicole şi pomicole de familie. Iată mai jos, textul integral al aceste declaraţii:

Doamnă preşedinte de şedinţă, stimaţi colegi

Stabilirea, la nivel normativ, a obligativității existenţei unui procent de legume şi fructe româneşti pe rafturile marilor lanţuri de magazine constituie, în opinia mea, un prim pas în revitalizarea producătorilor agricoli româneşti, dar, rămas singular, acesta riscă să rămână ineficient.

Legislaţia şi politicile guvernamentale actualele asigură doar un cadru restrâns pentru implementarea dezideratului de sprijinire a micului producător român în vederea asigurării accesului acestuia pe piaţa de desfacere.

Înființarea centrelor de colectare a producţiei de legume şi fructe pentru mici producători este o soluţie care ar veni să satisfacă intereselor tuturor actorilor: producători, distribuitori şi consumatori. Existenţa unor centre de colectare aflate sub autoritatea statului asigură un control eficient atât pentru eliminarea intermediarilor şi implicit asigurarea unui preţ de achiziţie echitabil pentru producător cât şi realizarea unui flux de aprovizionare eficace pentru marile lanţuri de magazine. De asemenea, implicarea unei structuri aflate sub control de stat asigură şi un control al calităţii şi al respectării normelor privind cantităţile de pesticide şi fungicide folosite.

Aceste considerente impun aşezarea la masa discuţiilor a tuturor factorilor implicaţi, de la reprezentanţii producătorilor agricoli şi ai marilor lanţuri de magazine la factorii guvernamentali şi legislativi, pentru găsirea unor soluţii viabile de implementare a centrelor de colectare a producţiei legumicole şi pomicole ale micilor producători agricoli.

Sprijinirea şi stimularea micilor producători legumicoli şi pomicoli prin înfiinţarea unor centre de colectare a produselor este o soluţie atât pentru revitalizarea acestui domeniu agricol cât şi pentru readucerea pe mesele românilor a unor produse de calitate româneşti.

Vă mulţumesc!

Deputat Cristian-George SEFER

Circumscripţia 12 Călăraşi

Preşedintele PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, subsecretar de stat în cadrul MTS, însoţit de liderul TSD Călăraşi, Alexandru Chiriţă şi alţi tineri, membri ai organizaţiei de tineret, s-a aflat vineri preţ de câteva zeci de minute în mijlocul copiilor din cadrul Centrului de zi pentru persoane cu handicap din cadrul primăriei Călăraşi oferindu-le acestora pungi cu alimente, dulciuri şi sucuri cu prilejul sărbătorilor Pascale. “Mă bucur mult că i-am vizitat împreună cu colegii mei mai tineri pe aceşti copii minunaţi. Am încercat să le oferim câteva momente de bucurie dar şi de speranţă.” a declarat Ciprian Pandea care a continuat “Ca în fiecare an, PSD e aproape de oameni. Încercăm să demonstrăm că nu facem astfel de gesturi strict politic. Suntem alături de oameni indiferent de moment!”

Tot vineri, Marius Dulce, liderul organizaţiei municipale PSD Călăraşi şi alţi colegi de partid i-au vizitat pe bătrânii din cadrul Căminului Sfânta Maria din Unirea oferindu-le ouă şi cozonaci.

Primarul comunei Grădiştea, Constantin Corbu a făcut o scurtă analiză a activităţii partidului pe care-l reprezintă, PNL, cu câteva săptămâni înainte de desfăşurarea alegerilor privind stabilirea noii conduceri a organizaţiei judeţene. Corbu spune că nu va candida pentru o funcţie în Biroul Politic Judeţean susţinând totuşi că PNL are nevoie de oameni credibili, capabili să creeze o coeziune reală între vechiul PNL şi fostul PDL.

Cum vedeţi alegerile din cadrul organizaţiei judeţene PNL Călăraşi?

Sunt bucuros că s-a început cu alegerea de jos în sus, pentru că s-a vehiculat şi varianta alegerilor de sus în jos.

Eu am avut un punct de vedere atunci când am fost întrebaţi. Dacă alegerile s-ar fi desfăşurat de sus în jos, s-ar fi putut să nu mai găsească pe nimeni când ajungeau la nivel de comune.

E firesc să începi de jos în sus, cu alegerea birourilor organizaţiei locale, apoi a organizaţiei judeţene şi apoi cei care sunt desemnaţi să participe la alegerile generale.

Există o luptă în cadrul PNL la nivel judeţean. Din păcate, eu prin felul meu de a fi, consider că trebuie să ne asumăm răspunderea. Cei care vor să candideze la judeţ ar trebui să-şi exprime de acum opţiunea şi să nu mai facă „joc de glezne”, să vadă ce face ăla, ce face ăla. Deci dacă suntem bărbaţi adevăraţi ieşim în faţă şi spunem: „Eu vreau să candidez la alegerile pentru biroul politic al organizaţiei judeţene PNL Călăraşi!” Şi atunci oamenii ar începe să se orienteze, că fiecare îşi va face campanie, fiecare spune sau va minţi ce vrea să facă în continuare. Ar trebui să fie nişte alegeri democratice. Eu aşa văd un partid, aşa văd că ar avea viaţă, dacă s-ar alege democratic şi dacă nu ne-am învârti tot timpul în jurul aceloraşi oameni cum se vede şi astăzi în România de 27 de ani că îi mai găsim pe unii miniştri şi astăzi când au fost şi în ’96 şi în 2005, ei vor mai fi şi în 2000 nu ştiu cât.

Oare România are numai aceleaşi persoane? Nu cumva trebuie să schimbăm politica partidelor astfel încât să dea posibilitatea declanşării unei competiţii, ca să intre şi alţii? Că altfel dacă spune este X de atâţia ani preşedinte, ce rost mai are să mai mă bag că tot ăla iese. Dacă tot ăla iese şi nu a făcut nimic sau a făcut puţin înseamnă că aşa va fi şi mai departe. Nu se va schimba nimic! Omul se vede de la început: a făcut treabă pentru comunitate, va face în continuare, nu a făcut, nu vine nimeni să-l schimbe.

Se îndreaptă într-o direcţie bună PNL, după 29 aprilie?

Nu ştiu. PNL-ului i-ar trebui nişte minţi luminate care să păstreze coeziunea dintre cele două partide PNL şi PDL, astfel încât să nu cumva, prin ceea ce fac ei la nivel naţional să ne înfrângă victoria unora dintre noi în alegerile din 2016. Să nu ne trezim cu o scindare a partidului, să nu ne trezim cu consilii locale cu majorităţi care se vor împărţi în două şi afiliate lângă cei care au pierdut alegerile. Să ne trezim cu o altă majoritate în consiliile locale şi bineînţeles că orice schimbare într-un consiliu local de la dreapta la stânga înseamnă afectarea unor viziuni şi a unor responsabilităţi. Aşa cum spun eu celor 11 consilieri din 13 de la Grădiştea, răspunderea în totalitate pentru ceea ce se întâmplă până în 2020 va fi numai a PNL şi nu ai pe cine să dai vina.

Fără îndoială! Deci consideraţi că lucrurile puteau fi îmbunătăţite şi asta printr-o prezenţă masivă a celor din eşaloanele 2-3 ale partidului în competiţie.

Da, s-a creat o masă critică de-a lungul timpului. Mă uitam şi la Consiliul Judeţean(CJ). A venit alt conducător, a venit altă majoritate, dar masa critică este atât de legată încât este exact ca în cântecul acela „Ţipă unu’, strigă doi” sau ceva de genul acesta. Deci cum începi să intri în masa critică, să pui lucrurile la punct apare rezistenţă, apar intervenţii. Adică nu, „Păstrează-ne aşa, tot pe noi!”

Nu sunt de acord! Eu când am venit primar la Grădiştea mi-am asumat responsabilitatea şi am împrospătat aparatul primăriei, nu pe criterii politice. Pe criterii de competenţă sau pe criterii de acest element care se crează în administraţie, plafonarea. Deci mie nu îmi convine un funcţionar care ştie să facă numai un fel de cozonac pentru că a învăţat de la maică-sa: 4 ouă, 1 kg de făină şi 1 kg de lapte. Nu, el trebuie să vină să perfecţioneze cozonacul, să studieze. Aşa şi aici, nu ştiu cine are curajul în PNL pentru că mulţi sunt dezamăgiţi. Din cauza acestei structuri compacte care încă există în Călăraşi, şi din cauza acestor două tabere care încă există în Călăraşi.

Veţi candida pentru o funcţie?

Nu voi candida pentru o funcţie. Am mai fost rugat să candidez şi am refuzat la Asociaţia Comunelor. Nu am nimic cu domnul Pandea, i-am spus că nu candidez dar candidez la ceva, la conducerea unui grup, a unei entităţi când şi ceilalţi se mişcă în favoarea rezolvării unor probleme din grup.

Dar în momentul în care te duci, te pune cineva în vârf şi vor de la tine tot şi tu nu participi cu nimic, aia nu mai este o conducere colectivă. Nu mai este un ansamblu de idei din care să extragi ce-i bun şi să duci mai departe. Asta mă face să nu candidez. Pentru că am văzut implicarea. Colegii mei de partid, colegii mei primari nu vin la lucrurile în comun să participe, să dea o nouă formă. Eu dau exemplu SC Salubris Gălăţui, o societate cu 7 primării în structura acţionariatului. Mă chinui de 4 ani să-i adun, îi adun şi nu vin toţi primarii, trimit pe X şi pe Y şi SC Salubris Gălăţui putea să participe şi ea la licitaţie pentru noua formă de colectare a gunoiului. Nu a putut, pentru că noi primarii numai 7 nu am reuşit să aducem schimbări şi îmbunătăţiri, dar la nivel de partid? Acolo, la nivel de partid, se consideră ca şi înainte, dacă dă bani pentru comună e bine. Eu sunt puţin anapoda faţă de colegii mei. Când s-au dat ajutoare de urgenţă eu nu am fost de acord pentru că eu consider că rolul Consiliului Judeţean este dezvolte judeţul. Dar dacă eu vin şi dau ajutor de urgenţă unui primar care-şi conservă voturile, nu cere impozite şi taxe să nu se pună rău cu cetăţenii şi când rămâne fără bani se duce la tăticu’ CJ să-l ajute, comparativ cu cel care-şi diminuează numărul de voturi prin măsurile pe care le ia, atunci eu aşa îi văd rolul CJ, de dezvoltare a judeţului.

E o competiţie imorală şi „ilegală” zic aşa, în condiţiile în care favorizezi o comunitate, un primar, în detrimentul altuia.

Da, ar trebui să se aducă din ce în ce mai aproape de realitate alocarea banilor către comunităţi prin: numărul de proiecte depuse şi obţinute, gradul de încasare, numărul de locuitori, suprafaţa în intravilan, chiar drumurile de interes judeţean sau comunal, pe teritoriul unei comune astfel încât să dezvoltăm comunitatea. Nu ne permitem să devenim primari, eu de exemplu sunt un primar care nu leg cu nimic numele Corbu de primar, adică eu nu mă consider primar. Mă consider un administrator care am venit aici să fac ceva pentru oameni. Nu contează cum arăt eu, deci eu vreau să fac. Atâta timp cât stau aici să le arăt, „Asta e făcută sub administraţia lui Corbu!”, dar să pot să le arăt ceva.

Nu pot să iau proiecte sau promisiuni să le plimb prin sat, să le arăt oamenilor nişte hârtii. Ce să facă oamenii cu ele?

Mulţumesc.