Primarul Ion Ștefan a anunțat că la nivelul comunei Chirnogi pe care o conduce din 2020, candidatul susținut de PSD, Marcel Ciolacu, a câștigat alegerile din turul 1, având un surplus de 146 de voturi față de independentul Călin Georgescu, cel care s-a clasat pe primul loc la nivel national.

“Rezultate alegeri prezidențiale Turul I, localitatea Chirnogi, județul Călărași!

PSD - Marcel Ciolacu - 748 voturi, 32,26% din cei care au venit la vot,

INDEPENDENT - Călin Georgescu - 602 voturi, 25,96% din cei care au venit la vot,

AUR - George Simion - 468 voturi, 20,19% din cei care au venit la vot,

USR - Elena Lasconi - 229 voturi, 9,87% din cei care au venit la vot,

PNL - Nicolae Ciuca - 104 voturi 4,48% din cei care au venit la vot,

PSD a câștigat cu 146 de voturi față de al 2-lea candidat Călin Georgescu.

Sunt înscriși în listele electorale 5693 alegători. Au votat 2319. Au obținut voturi ai alții.”, se arat[ ]n mesajul postat de primarul Ion ;tefan pe contul personal de Facebook.

Deputatul PSD Călărași, Constantin Bîrcă a participat miercuri la la ședința noului Consiliu Local al municipiului Oltenița în cadrul căreia a fost desemnat prin vot și viceprimarul, după ce în prealabil au depus jurământul și ultimii 5 aleși locali, validați mai târziu de instanță.

Bîrcă a salutat realegerea lui Ion Pițoi, aflat de-acum la al 3-lea mandat consecutiv de viceprimar subliniind că noul tandem, Mihăiță Beștea, primar – Ion Pițoi, viceprimar “va continua să dezvolte proiecte esențiale pentru modernizarea municipiului Oltenița”.

“La invitația primarului Mihăiță Beștea, am avut plăcerea de a participa la alegerea viceprimarului municipiului Oltenița, domnul Ion Pițoi. Acest moment marchează o etapă importantă în viața comunității, prin întărirea unei echipe de conducere, care să aducă rezultate concrete și beneficii durabile pentru cetățenii din Oltenița. Al treilea mandat ca viceprimar pentru Ion Pițoi reprezintă un exemplu de devotament și de responsabilitate, este însă și o recunoaștere a încrederii pe care locuitorii din Oltenița o au în echipa PSD.

Sunt încrezător că această echipă - Mihăiță Beștea și Ion Pițoi - va continua să dezvolte proiecte esențiale pentru modernizarea municipiului Oltenița axându-se pe obiective de dezvoltare economică, infrastructurală și socială.

Felicitări domnului Ion Pițoi pentru realegerea în funcția de viceprimar și consilierilor care au susținut această alegere! Împreună, suntem pregătiți să construim un viitor mai bun pentru Oltenița, având la bază principii de muncă onestă și o viziune pentru dezvoltare.”, este mesajul transmis de deputatul Bîrcă pe pagina personală de Facebook.

Candidatul Partidului Național Conservator Român (PNCR), Nicu Popa pentru Senat, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, susține că acvacultura ar trebui, în opinia sa, să fie inclusă ca ramura a agriculturii iar fermierii să fie sprijiniți și să primească subvenții. După cum foarte bine se știe, Călărașiul este un județ eminamente agricol, producător de cereale și plante tehnice. Care ar fi provocarea? “La nivel mondial, acvacultura a devenit alternativa exploatării resurselor naturale prin pescuit pentru asigurarea consumului de pește şi organisme acvatice. Conform celui mai recent raport FAO, producția de pește se face, la nivel global, preponderent (65%) în amenajări piscicole tradiționale (bazine, eleșteie, iazuri/lacuri de acumulare), specifice şi acvaculturii româneşti. Ca şi orice altă activitate agricolă, acvacultura se desfășoară exclusiv în spațiul rural, predominant de către micro-întreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Inițial, în art. 38 din Tratatul de la Roma, acvacultura făcea parte din capitolul Agricultură. Aici este provocarea fiindcă în România acvacultura nu este recunoscută ca activitate agricolă și, deci, nu primește subvenții așa cum se întâmplă în alte țări. Deși a fost votat de către Parlament în 2024 o așa numită Lege a acvaculturii (PL-x nr. 474/2021), ea a fost „discreditată” printr-un artificiu legislativ, cu rea intenție, prin introducerea unui articol, numărul 77, care a constituit „cuiul lui Pepelea”! Legea a fost considerată neconstituțională în parte și, deci, nefunctională pentru acvacultori: finanțarea ca activitate agricolă a acvaculturii și eliminarea prin creșterea producției interne a importurilor de pește.”, susține Nicu Popa care explică și ce ar fi de făcut în acest sens “Aș fi curios să aflu de la domnul deputat și actual candidat la Senat pentru Călărași, Emil Dumitru, cel care a prezidat în comisia de Agricultură discutarea Proiectului de lege al acvaculturii (PL-x nr. 474/2021), cine a introdus „șopârla” din articolul 77 și de ce liberalii nu s-au ținut de cuvântul dat în ședința comună a comisiilor de agricultură și de constituționalitate și să fie eliminat acel amendament. Iată și ce conține acest art. 77 “(1) Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (1) lit. c) și ale anexei nr. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, amplasarea de instalații de producere a energiei fotovoltaice pe suprafețele amenajărilor piscicole din domeniul public/privat al statului, și aflate în administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, de către concesionari, arendași sau chiriași, se face cu acordul administratorului, conform avizului de gospodărire a apelor, cu respectarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completărilor ulterioare. (2) Administratorul își dă acordul pentru amplasarea instalațiilor prevăzute la alin. (1) pentru maximum 25% din suprafața amenajării piscicole concesionată, arendată sau închiriată și pentru o perioadă valabilă până la încetarea contractului în baza căruia este exploatată amenajarea piscicolă”.

Acest articol a dat posibilitatea ca legea să nu poată fi funcțională, Curtea Constituțională argumentând că introducerea acestui nou articol în cuprinsul legii criticate referitor la posibilitatea de a amplasa instalații de producere a energiei fotovoltaice pe maximum 25% din suprafața amenajării piscicole concesionate, arendate sau închiriate fără a fi nevoie de autorizație de construire, cu acordul administratorului, reprezintă o normă introdusă cu depășirea limitelor reexaminării, fără nicio legătură cu obiectul legii, cu Decizia Curții Constituționale nr. 19/2023 sau cu considerentele acesteia.

Acesta este un exemplu de bătălie în legislativ, de modalitate tehnică de a torpila economia autohtonă și de a perpetua importurile in dauna producătorilor români.”

Întrebat ce ar face dacă va ajunge în Senat, Nicu Popa, candidatul susținut de PNCR a spus “Promovarea cu bună credință, în interesul producătorilor români, a proiectelor de lege emanate de la asociațiile acestor producători. Atunci când din interese contrare economiei naționale sunt strecurate chichițe pe baza cărora se sabotează economia națională, trebuie denunțate și eliminate mecanismele subtile de „dinamitare” a legilor bune, legi care ar avea un impact major pozitiv în viața românilor.

Acvacultura trebuie să fie inclusă ca ramura a agriculturii, fermierii să fie sprijiniți, să primească subvenții iar românii să nu mai mănânce pește importat din Ungaria.”

Comandat de Partidul Național Coservator Român Călărași

CUI mandatar financiar coordonator: 11240003

Candidatul susținut de Partidul Național Conservator Român (PNCR) Călărași pentru Senat, la alegerile parlamentare din 1 decembrie, Nicu Popa susține, fără echivoc, că este împotriva consumului de droguri de mare risc care pot provoca dependență severă și au efecte negative semnificative asupra sănătății fizice și mentale. Aceste droguri sunt adesea asociate cu riscuri mari de supradoză, comportamente periculoase și daune sociale.

“Un partid conservator clasic nu încurajează consumul de droguri, prostituția sau avortul! Pe de altă parte, conservatorismul actual a ajuns să apere normalitatea în toate formele ei. Normalitate este ca familia să fie constituită dintr-un bărbat și o femeie care pot procreea, normal este să muncești, să ți se garanteze proprietatea sau să-ți poți exercita liber și neîngrădit credința. Normalitatea conservatorismului, așa cum am asimilat-o eu, este să fii LIBER să ALEGI! Să ai drepturi și îndatoriri.

În Canada, Québec, spațiu pe care îl cunosc foarte bine, canabisul este vândut legal ca produs recreativ prin Regia Canabisului SQDC (Société Québécoise Du Cannabis) chiar de către Guvern. Unii consumă, alții aleg să nu consume. Sunt interzise ca fiind ilegale drogurile de mare risc: cocaina, heroina, LSD și altele. Ca să dau un răspuns tranșant, sunt împotriva drogurilor de mare risc însă nu aș vota împotriva încadrării și legalizării canabisului! Iată și un exemplu: eu, deși aș fi putut cumpăra și consuma legal canabis, nu am făcut asta niciodată. De altfel nici nu fumez. În România, deși nu este legal, sunt politicieni care, așa cum relatează presa, se pare că ar consuma droguri dure. Ar fi bine ca politicienilor, pe lângă declarațiile de necolaborare cu Securitatea să li se ia și o probă de sânge. Am avea surprize!”, a declarat Nicu Popa.

În altă ordine de idei, Nicu Popa a precizat că nu a colaborat cu Securitatea comunistă, deși ar fi avut o “ofertă” în 1988, în timpul studenției, din partea unui ofițer de securitate pe care a refuzat-o în ciuda unor amenințări.

”Am declarat în scris, înainte de depunerea candidaturii, că nu am colaborat! Dar am o întâmplare destul de interesantă să vă povestesc. În 1988, am fost chemat la Rectoratul Institutului Politehnic din Iași, în sala de conferințe, de către un ofițer de securitate. Mi s-a propus să colaborez, spunea acel locotenent major, «ca să demascăm ungurii care se adună în pădure la Bârnova (lângă Iași) și complotează împotriva românilor». Am refuzat! Mi-a pus o foaie de hârtie și un pix dinainte și mi-a cerut să scriu cum că… doar «ne-am întâlnit și că am discutat». Nici NU AM ATINS pixul și hârtia de teamă să nu-mi rămână amprentele acolo. Am refuzat! M-a amenințat că de una sau alta. Am refuzat! Eu am putut și sunt mândru, azi, că am avut această verticalitate pe care mulți politicieni vedem că n-au avut-o! Mai mult, aflu că sunt politicieni vechi, astăzi candidați din Călărași pentru alegerile parlamentare, care au colaborat și ar fi fost deconspirați mai zilele trecute de CNSAS! Cică ar fi unul cu nume de cod «DINU». Mai candidează? Dacă da, cu oameni ca aceștia pe liste…CALEA nu este SIGURĂ, tovarăși! Și câți n-or mai fi!”, a conchis Nicu Popa, prima propunere a Partidului Național Conservator Român (PNCR) Călărași pentru Senat.

Comandat de Partidul Național Coservator Român Călărași

CUI mandatar financiar coordonator: 11240003

Călin Georgescu a fost câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale în județul Călărași, obținând 28.189 de voturi, adică un procent de 26,16%.

Pe locul 2, s-a clasat în urma voturilor exprimat social-democratul Marcel Ciolacu cu 27.969 de voturi, adică un procent de 25,96%. Pe poziția a 3-a se află George Simion (AUR) cu 17.868 de voturi (16,58%)

Primul sub podium este liberalul Nicolae Ciucă, cu 12.136 de voturi (11,26%). Finalista din 8 decembrie, Elena Lasconi (USR) a primit doar 11.951 de voturi (11,09%)

Numărul voturilor valabil exprimate a fost 107.730, prezența fiind de 46,50%. Voturi nule: 3335

Județul Călărași | Rezultate prezidențiale Turul 1

1. Călin Georgescu: 28.189 voturi | 26,16%

2. Marcel Ciolacu: 27.969 voturi | 25,96%

3. George Simion: 17.868 voturi | 16,58%

4. Nicolae Ciucă: 12.136 voturi | 11,26%

5. Elena Lasconi: 11.951 voturi | 11,09%

6. Mircea Geoană: 4.929 voturi | 4,57%

7. Cristian Diaconescu: 2.528 voturi | 2,32%

8. Cristian Terheș: 652 de voturi | 0,60%

9. Kelemen Hunor: 372 de voturi | 0,33%

10. Constantin Popescu: 253 de voturi: 0,23%

11. Ludovic Orban: 252 de voturi | 0,23%

12. Silviu Predoiu: 135 de voturi | 0,12%

13. Alexandra Păcuraru: 133 de voturi | 0,12%

Total voturi valabil exprimate: 107.730

Înscriși în liste permanente: 238.758

Votanți pe liste permanente: 95.820

Votanți pe liste suplimentare: 14.097

Votați cu urna mobilă: 1125

Total votanți: 111.042

Urban: 42.587

Rural: 68.455

“32 de km noi pe Autostrada Moldovei sunt acum deschiși circulației!”, a anunțat miercuri pe o rețea de socializare senatorul PSD Călărași, Nicușor Cionoiu care a mai adăugat că până la finele acestui an alți 130 de km din A7 vor fi accesibili.

“Drumuri noi, oportunități noi în Moldova!

Astăzi marcăm un pas important pentru dezvoltarea Moldovei: 32 de km noi pe Autostrada Moldovei sunt acum deschiși circulației! Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu transformă proiectele în realitate, reducând decalajele de dezvoltare și creând locuri de muncă mai bine plătite.

- Săptămâna trecută, alți 11 km au fost deschiși.

- Urmează încă 36 de km pe Tronsonul 3, asigurând 80 de km de circulație neîntreruptă între Buzău și Focșani.

- Până la finalul anului, aproape 130 km din A7 vor fi accesibili.

Cu 800 de km de drumuri de mare viteză în lucru, România se îndreaptă spre un viitor mai conectat și prosper.”, se arată în mesajul postat de parlamentarul călărășean, Nicușor Cionoiu.