După ce Klaus Iohannis l-a acuzat de înţelegeri cu premierul Viktor Orban ca să dea Ardealul ungurilor, liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu a reacţionat pe Facebook demontând pas cu pas minciuna lansată de preşedintele ţării.

„Vreau să nu lăsăm o minciună să ne distragă atenția de la problemele reale ale României. Proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost respins definitiv în Senat! ACUM! El nu a fost votat niciodată în Camera Deputaților. Să fie clar!

Guvernul a trimis un punct de vedere abia după împlinirea termenului de adoptare tacită. După 4 luni! 4 luni! Pentru 4 cuvinte! Asta a blocat procedura de respingere în Camera Deputaților! S-a întrebat vreodată președintele dacă Guvernul LUI și-a făcut treaba?! Nu, n-a avut timp...După o lună de la adoptarea tacită, președintele a venit cu acest atac grosolan!

Dincolo de asta, sincer vă spun, astăzi am avut senzația că Vadim Tudor trăiește și că este președintele României! Și nu cred că sunt singurul care a avut această senzație! Asemenea atacuri nu sunt demne de un președinte european, domnule Iohannis!

A fi un bun român, a fi patriot, înseamnă să nu-ți trimiți români să moară, la cules de sparanghel, în Germania. Fără protecție, fără asistență medicală, fără contracte legale.

A fi un bun român, a fi patriot, înseamnă să îl aperi pe ambasadorul României la Budapesta, atunci când este atacat pentru că apără interesele țării tale.

Dragi români,

Nu a vândut nimeni Ardealul! Și nu o să-l vândă niciodată! Ardealul a fost, este și va fi parte a României!

Solicit serviciilor de informații să iasă public și să spună dacă i-au trimis președintelui Iohannis vreo informație referitoare la acuzațiile aduse la adresa mea și a PSD!

Pentru că nu poți duce lupta electorală la un asemenea nivel! Vorbim de responsabilitatea celei mai înalte funcții în stat, totuși!” a scris pe Facebook Marcel Ciolacu care i-a lansat adevăratului lider al PNL şi un set de 4 întrebări simple, fără legătură cu domeniul politicii.

“Domnule Iohannis,

Românii, indiferent de etnie, au – TOȚI - nevoie de sprijin pentru a depăși această criză povocată de coronavirus. Nu de un Președinte care să îi dezbine și să creeze tensiuni interetnice. Eu voi rămâne un partener pentru toate minoritățile din această țară.

Atacurile politice nu rezolvă problemele oamenilor, români, etnici maghiari sau germani, care și-au pierdut locul de muncă. Nu rezolvă problemele firmelor mici, care nu își mai pot desfășura activitatea. Nu poți cere solidaritate tuturor, dar tu să continui doar cu politica. Cu ce să fie solidari oamenii? Cu atacurile tale politice???

În final, vreau ca Președintele Iohannis să le răspundă românilor la 4 întrebări. Simple, care nu au legătură cu politica.

1. De ce nu testăm populația?
2. De ce Guvernul nu are un program concret și coerent de relansare economică?
3. De ce avem un milion de șomeri pe care îi lăsați să se descurce singuri?
4. De ce Guvernul fură pe timp de pandemie prin achiziții netransparente cu firmele de casă ale PNL?

Nu distrugeți România, domnule Iohannis! Pentru ambiții prostești! Guvernul actual trebuie să vină urgent cu un plan de măsuri pentru salvarea economiei!” a mai adăugat liderul PSD în mesajul postat pe pagina personală de Facebook.

Şapte parlamentari PSD, printre care şi deputatul călărăşean, Sorin Vrăjitoru, membru al Comisiei de agricultură, au depus, în procedură de urgenţă, pe 14 aprilie la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, Propunerea legislativă privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile.

Două zile mai târziu, documentul a fost înregistrat la Senat, în calitate de primă camera sesizată, pentru dezbatere. Propunerea legislative a fost deja trimisă pentru avize la Consiliul Economic şi Social, la Consiliul legislative şi la Guvern pentru obţinerea unui punct de vedere.

„Activitatea în agricultură, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei naţionale, se desfăşoară în condiţii de risc şi incertitudine, inclusiv ca urmare a influenţei factorilor naturali, a căror evoluţie nefavorabilă poate provoca, an de an, însemnate pagube producătorilor agricoli, afecând securitatea alimentară a României.

Pierderile financiare înregistrate de producătorii agricoli ca urmare a calamităţilor naturale, pot periclita în multe cazuri, reluarea procesului de producţie şi determină mari dificultăţi în rambursarea creditelor angajate de aceştia.

Seceta excesivă, inundaţiile şi temperaturile scăzute produc importante pabuge în agricultură.

Pentru a veni în sprijinul agriculturii este necesară elaborarea unui act normativ care să prevadă mecanisme economice specifice pentru protejarea producătorilor agricoli confruntaţi cu aceste fenomene şi să încurajeze asigurările agricole ca o măsură de prevedere necesară odată cu înfiinţarea culturilor.

Sectorul agricol din România este puternic afectat de secetă. Fenomenul s-a agravat începând cu luna ianuarie 2020 și a avut diferite intensități la nivelul țării. În conformitate cu datele furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în perioada ianuarie-aprilie 2020, cantitatea de precipitații s-a redus drastic. Pe aproape 40% din teritoriul Romaniei se manifesta seceta pedologică extremă sau puternică.” a declarat deputatul Sorin Vrăjitoru care a continuat „Potrivit Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, fenomenele meteorologice nefavorabile pot fi asimilate calamităţilor naturale. Amploarea fenomenului este semnificativă si un numar foarte mare de fermieri se află în dificultate.

Reducerea drastică sau calamitarea integrală a productiilor agricole pe suprafețele afectate cauzează diminuarea seminificativă a veniturilor producătorilor agricoli, ceea ce conduce la incapacitatea de plată, încetarea activităţii si imposibilitatea reluării ciclului de producție.

Având în vedere situația extraordinară creată se impune luarea unor măsuri de sprijinire a producătorilor agricoli, pentru a reduce impactul pierderilor de venit asupra continuării activității producătorilor agricoli, această lege prevede instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv acordarea de compensații producătorilor agricoli afectați de efectele fenomenelor meteorologice nefavorabile.”

Ceilalţi semnatari ai propunerii legislative mai sus – menţionate sunt: senatorul, Marian Pavel şi deputaţii, Ioan Dîrzu, Ştefan Muşoiu, Nicu Niţă, Dănuţ Păle şi Alexandru Stănescu.

Iată mai jos textul integral al propunerii legislative

LEGE privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art.1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat, denumită în continuarea schemă, având ca obiectiv acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologic nefavorabile.

 (2) Prezenta schemă respectă prevederile din cadrul secțiunii 1.2.1.2, cap. 1, partea II din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 (2014/C 204/01), denumite în continuare Orientările UE.

(3) Schema se aplică pe întreg teritoriul României.

(4) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin direcţiile judeţene agricole, denumite în continuare DAJ, reprezintă autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei.

(5) In sensul prezentei legi, expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) schemă de ajutoare - orice act pe baza căruia, fără să mai fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului în mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific, uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și pentru o valoare nedefinită;

b) producția agricolă primară - producția de produse ale solului și ale creșterii animalelor, prevăzute în anexa nr. I la Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, fără a se efectua nicio altă operațiune de modificare a naturii produselor respective;

c) fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamități naturale - condițiile meteorologice nefavorabile, cum ar fi: secetă excesivă care afecteaza terenurile neirigate, inundaţii şi temperaturii excesiv de scăzute sub limita biologica de rezistenţă a plantelor.

CAPITOLUL II

Beneficiari şi  criterii de eligibilitate

Art.2. - (1) Beneficiarii prezentei scheme sunt producătorii agricoli care își desfășoară activitatea în producția agricolă primară, respectiv:

a) producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;

c) producători agricoli persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii.

(2) Pentru a fi eligibili schemei de ajutor de stat, beneficiarii prevăzuți la alin. (1) trebuie să dețină proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat de către o comisie formată în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, şi în care să fie cuprinse cultura şi suprafaţa afectată si gradul de afectare.

Art.3. – Despăgubirile prevăzute la art.1 alin.(1) se acordă producătorilor agricoli prevăzuţi la art.2 alin.(1), ale căror culturii au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile prevăzute la art.1 alin.(5) lit.c), numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate pînă la data producerii fenomenului.

CAPITOLUL III

Modalitatea de acordare a ajutorului

Art. 4. - (1) Beneficiarii prevăzuți la art. 2 alin. (1), ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile și care îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute la art.2 alin. (2) şi art.3, depun la DAJ, o cerere de acordare a ajutorului, însoțită de următoarele documente:

a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului mandatat;

b) copie a atestatului de producător, după caz;

c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, precum și copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului/reprezentantului legal;

d) copie a procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor;

e) numărul contului deschis la instituții de credit.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) sunt prezentate și în original, în vederea certificării de către reprezentantul DAJ, prin înscrierea pe copie a sintagmei "conform cu originalul" sau pot fi transmise in format electronic insotite de declaratie pe proprie raspundere a beneficiarului semnata electronic privitoare la “conformitatea cu originalul”.

Art.5. – DAJ-urile verifică, stabilesc sume și beneficiari, întocmesc și transmit la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale situații centralizatoare lunare.

Art.6. - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale transmite Ministerului Finanțelor Publice, pe baza situatiilor centralizatoare lunare transmise de DAJ, cereri de deschidere a creditelor bugetare însoțite de situații centralizatoare a ajutorului de stat.

Art. 7. - După aprobarea cererilor pentru deschiderea creditelor bugetare de către Ministerul Finanțelor Publice, din bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se alimentează contul DAJ, care virează sumele cuvenite în conturile solicitanților ajutorului de stat, potrivit legislației în vigoare.

Art.8. - Resursele financiare necesare aplicării prezentei scheme de ajutor de stat se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020, la capitolul 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", Titlul 40 "Subvenții", Articolul 40.15 "Sprijinirea producătorilor agricoli".

CAPITOLUL IV

Dispoziții finale

Art. 9. - (1) DAJ efectuează controale pe teren la beneficiari pe un eșantion de 5%.

(2) În situația în care, în urma controalelor prevăzute la alin. (1), rezultă diferente intre suprafetele sau culturile declarate care au facut obiectul schemei de ajutor de stat se va proceda la calcularea si recuperarea sumelor platite in plus, necuvenite. Acestea se recuperează, cu dobânzi și penalități calculate de la data încasării ajutorului, conform legislației specifice.

(3) Sumele astfel recuperate se vor vira de catre DAJ după cum urmează:

a) creanța bugetară se virează în conturile corespunzătoare de cheltuieli bugetare;

b) dobânzile și penalitățile aferente creanțelor bugetare se vor vira în contul de venituri ale bugetului de stat.

(4) În baza prevederilor prezentei legi, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va elabora proceduri de verificare și control, aprobate prin ordin de ministru.

Art. 10. - Prezenta schema de ajutor de stat va fi notificată Comisiei Europene. În situația în care, anterior emiterii deciziei de aprobare, Comisia Europeană solicită modificări privind schema de ajutor de stat, prevederile prezentei legi pot fi modificate in mod corespunzator. In cazul in care Comisia Europeana nu emite o decizie de aprobare a schemei de ajutor de stat sumele platite beneficiarilor vor ramane definitiv suportate de la bugetul de stat si nu vor fi solicitate spre returnare de catre beneficiari.

Art. 11. - Textul prezentei scheme se publică integral pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pe adresa www.madr.ro

Recent a făcut valuri în mas-media adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect de lege privind autonomia așa numitului ținut secuiesc. Întrucât este un subiect extrem de sensibil pentru societatea românească, am stat de vorbă despre această situație cu senatorul PSD Roxana-Natalia Pațurcă.

Doamna senator, care este situația acestei legi la acest moment?

Legea a trecut tacit în Camera Deputaților, care a sesizat imediat Senatul ca și cameră decizională în acest caz. Pentru ca să lămurim încă de la bun început speculațiile care au apărut în presă, vă anunț că PSD votează astăzi în Senat, în regim de urgență, împotriva legii privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Autonomia teritorială pe care o tot solicită UDMR este un lucru neconstituțional şi de neacceptat. Nu putem fi de acord cu o astfel de inițiativă anti-constituțională și, dacă ar fi apucat să dezbată această lege, cu siguranță nici colegii noștri deputați nu ar fi votat pentru adoptarea ei.

Au existat vreodată alte intenții în ceea ce privește această lege?

NU! Niciodată! PSD nu va vota în nicio circumstanță politică o lege pentru autonomia teritorială a etnicilor maghiari sau a altor etnii din România! Tocmai de aceea, respingem orice acuzații care sunt în aceste momente aduse de PNL, un partid aflat în pierdere vizibilă de încredere în rândul populației.

Nu am susținut și nu vom susține niciodată pretențiile celor de la UDMR privind autonomia așa numitului Ținut Secuiesc. Este o temă falsă pe care cei de la PNL încearcă să o rostogolească în spațiul public pentru a-și mai acoperi din greșelile pe care le comit de când au preluat puterea, în special în modul în care gestionează măsurile de prevenire a infectării cu COVID-19.

Și totuși proiectul a trecut de Camera Deputaților, e drept, în urma adoptării tacite

Acest proiect nu a fost niciodată discutat în Camera Deputaților. Nimeni, probabil, în afară de inițiatori, nu l-a luat în serios, ca proiect viabil. România este și va rămâne în actuala formă de organizare ca stat unitar, independent și indivizibil cu un singur Guvern, un singur Parlament și o lege care este aceeași pentru toate județele țării.

Atunci când acuză PSD pentru trecerea tacită a acestei legi în Cameră, PNL uită că din cauza unui coleg de-al lor parlamentar și din cauza comportamentului său iresponsabil s-a închis Parlamentul.

PNL a uitat că toți deputații și senatorii PSD s-au refugiat în vilele de protocol și nu s-au prezentat la vot nici măcar pentru învestirea propriului Guvern!

PNL a uitat că a blocat Parlamentul timp de aproape două luni, în timp ce parlamentarii PSD au venit săptămânal în Plenul Senatului și Camerei Deputaților!

Deci astăzi proiectul va fi respins de Senat ca și cameră decizională a Parlamentului?

Da, proiectul va fi respins in corpore de către senatorii PSD. Niciodată, atât timp cât PSD este reprezentat în Parlamentul României, nu va exista un Ținut Secuiesc și nici o altă formă de autonomie etnică pe teritoriul țării noastre.

Tema pe care încearcă să o plaseze PNL pe agenda publică este o temă falsă. Îi rog pe liberali să se concentreze mai degrabă pe măsurile care trebuie luate pentru sprijinirea populației și firmelor afectate de criza generată de epidemia de COVID-19. Este un lucru mai util de făcut decât să inventeze teme false de dezbatere publică.

La ora publicării acestui material, Comisia de administrație publică a Senatului, din care face parte și doamna senator Roxana-Natalia Pațurcă, a dat deja un vot negativ pe proiectul de lege privind autonomia ținutului secuiesc. La ora 14.00 proiectul va intra la vot în plenul Senatului unde, așa cum au dat asigurări senatorii PSD, proiectul urmează să fie respins.

Deputatul Sorin Vrăjitoru a reacţionat ferm după acuzele lansate în primul rând de preşedintele Klaus Iohannis care a zis că „PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor”, declanşând o „pandemie” de ură şi prostie în spaţiul virtual doar – doar să mai mute presiunea publică de pe „Guvernul său”, depăşit clar de pandemia de coronavirus. Vrăjitoru explică într-o postare de pe pagina personală de Facebook ce s-a întâmplat în Camera Deputaţilor, subliniind că de fapt în spatele acestei „şmecherii legislative” în care proiectul a trecut tacit, este o „măgărie” pusă la cale de PNL.

“Oameni buni, acuzațiile nefondate, dar plătite, curg pe internet în defavoarea noastră. Suntem împroșcați cu noroi, pe nedrept, cum că am vrea să vindem Ardealul. Ce s-a întâmplat, de fapt?! Doi parlamentari UDMR au depus la Camera Deputaților un proiect privind acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc. Printr-o șmecherie legislativă, acest proiect a trecut tacit, deci fără vot de la deputați. Deși a primit vot negativ în Comisia de specialitate, a mers înainte, în ciuda faptului că plenul Camerei, unde am fi putut să ne spunem părerea, nu s-a întrunit decât o dată pentru adoptarea Stării de Urgență. Cursul firesc a urmat și au trecut cele 45 de zile în care puteam să ne dăm un vot.

Proiectul urmează să intre la vot astăzi, în Senat, unde va fi respins, dar am vrut să știți adevărul despre această măgărie pusă la cale de PNL. Oricum ar fi, proiectul de lege este neconstituțional,deoarece încalcă ART 1 din Constituția României. PSD nu susține acesta lege.” a scris Vrăjitoru cu puţin timp în urmă pe Facebook.

Senatul a respins, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, care prevedea ca acesta să devină regiune autonomă cu personalitate juridică.

Senatorii au votat telefonic în favoarea raportului de respingere întocmit de Comisia de administraţie - 126 de voturi "pentru" şi 9 'împotrivă' (UDMR).

Propunerea legislativă a trecut iniţial de Camera Deputaţilor, prin adoptare tacită, în forma depusă de iniţiatori - deputaţii UDMR Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy şi Biro Zsolt-Istvan.

Potrivit propunerii legislative, Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc.

Astfel, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare ca judeţele Covasna, Harghita şi o parte din judeţul Mureş să constituie o regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. În proiect sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare.

Proiectul mai propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta. În proiect sunt definite ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc: autorităţile regiunii autonome - Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Preşedintele Ţinutului Secuiesc, autorităţile scaunelor - Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Preşedintele Scaunului şi autorităţile locale - Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi Primarul.

Sursa www.agerpres.ro

Nici după două luni de zile, Executivul Primăriei Călăraşi n-a reuşit să livreze răspunsurile solicitate, în plenul şedinţei ordinare a Consiliului Local municipal din februarie, de liderul consilierilor PSD, Marius Dulce, în urma interpelării privind modul de cheltuire a sumelor contractate în baza celor două împrumuturi bancare, estimate la circa 67 de milioane de lei. “La finele lunii februarie, în cadrul şedinţei ordinare de plen, am solicitat Executivului să prezinte o situaţie a cheltuirii banilor proveniţi din împrumuturile bancare. Concret, ce obiective s-au realizat până acum şi ce investiţii preconizează a se realiza cu aceşti bani. Ce rate şi ce dobânzi plătim pentru aceste împrumuturi. Că tot invocăm întruna acest principiu al transparenţei, nu? Din păcate, nici până acum n-am primit vreun răspuns din partea Executivului. Mă gândesc cam cât pătimeşte un cetăţean al acestui municipiu dacă „îndrăzneşte” să solicite informaţii în baza Legii 544 / 2001!” a declarat Dulce care şi-a exprimat “nedumerirea” în legătură cu costul ridicat al lucrărilor de reabilitare şi modenizare a străzii Griviţa, respectiv B-dul N. Titulescu, în condiţiile în care o parte din lucrări ar fi susţinute financiar chiar de către operatorii de telefonie, internet şi electricitate iar “realitatea” din teren, în opinia sa, diferă sensibil faţă de imaginile cu cele două obiective, prezentate în Consiliul Local.

“Aştept răspunsuri din partea conducerii actuale a Primăriei în legătură cu modul în care se realizează “marile” lucrări de infrastructură rutieră, stradală. Şi mă refer la Strada Griviţa şi B-dul N. Titulescu care înghit sume importante, estimate la circa 170 de miliarde de lei vechi, bani din împrumuturi. Se vede clar că lucrările realizate până acum nu respectă “obiectivele” asumate în cadrul fiecărui proiect. Din ce ni s-a prezentat în Consiliu, e o diferenţă vizibilă faţă de ceea ce vedem, cu ochiul liber, pe teren. Poate, într-o bună zi, ar trebui să se autosesizeze şi Curtea de Conturi ca să verfice aceste lucrări. De ce? Pentru că nu vedem parcări până aproape de scările blocurilor. Din discuţiile purtate cu cei din teren, am aflat că lucrările privind amenajarea tubulaturii subterane în care sunt coborâte cablurile de telefonie, internet şi electricitate de pe stâlpi care nu erau incluse în proiect, sunt suportate financiar chiar de către companiile care furnizează aceste tipuri de servicii. Şi atunci, să ştim clar ce se întâmplă cu genul acesta de lucrări şi unde s-au dus banii. Care nu-s puţini deloc.” a mai adăugat Marius Dulce.