Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a votat miercuri proiectul de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor, inițiativă legislativă promovată de PSD, după cum a susținut deputatul Dumitru Coarnă care a mai precizat că e vorba de indemnizații speciale și nu de pensii speciale. “Am avut o săptămână extrem de complexă, cu foarte multe provocări. Aţi observat că ieri (n.r. miercuri, 17 februarie), în Parlament, (…) camerele reunite au votat abrogarea a două articole din Legea 96, Statutul parlamentarilor art. 49 şi 50 care vorbeau despre acele indemnizaţii speciale cu precizarea că iniţiativa legislativă, în tot, a aparţinut PSD. Practic ne-am pliat pe ceea ce am cules în campania electorală. Una dintre problemele cetăţenilor era această Lege a indemnizaţiilor speciale pe care le primeau parlamentarii. Nu vorbim despre pensii pentru că acolo este clar, ci de indemnizaţie specială, o sumă de bani pe care statul român o acorda fiecărui parlamentar în momentul în care i se deschidea dreptul la pensie, era condiţionată de număul de mandate şi se ajungea undeva la un maxim de 9 mii lei. Repet, o iniţiativă curată, formulată de PSD cu tot ceea ce înseamnă respectul constituţional. A fost votată, cu excepţia grupului parlamentar al UDMR, tot spectrul politic din parlament a votat această iniţiativă introdusă de PSD.”, a declarat la sediul PSD Călărași, Dumitru Coarnă care a taxat și atitudinea de “muscă la arat”, afișată de grupul parlamentar USR cu privire la promovarea acestei teme. “Am văzut o atitudine gen de „musca la arat” a celor de la USR care au încercat să se urce pe munca noastră şi încearcă în comunicare publică să transmită alte mesaje. Dacă priviţi ordinea de zi, o să observaţi că două iniţiative ale lor au fost respinse de plenul reunit, iar iniţiativa PSD a fost admisă.”, a continuat parlamentarul călărășean.

În altă ordine de idei, Coarnă a mai adăugat că dacă legea nu va fi atacată la Curtea Constituțională, atunci va fi promulgată de președinte și ulterior publicată în MO. “Asta înseamnă că, dacă nu va fi atacată la Curtea Constituţională, o să meargă la preşedinte după care va fi publicată în Monitorul Oficial, aşa cum spune art. 78 din Constituţie iar în termen de 3 zile ar trebui să producă efecte. Deci vorbim doar despre parlamentari, indemnizaţii speciale. Sigur că tema rămâne deschisă cu privire la pensii speciale, pentru că celelalte categorii despre care am vorbit în spaţiul public sunt beneficiari de pensii, nu de indemnizaţii. Sunt lucruri total distincte.”, a conchis deputatul Dumitru Coarnă.

Parlamentul a dezbătut miercuri propunerilor legislative pentru eliminarea pensiilor speciale pentru deputaţi şi senatori. Comisia pentru statut a propus, în urma dezbaterilor, un raport privind adoptarea propunerii iniţiate de PSD şi respingerea proiectelor PNL şi USR PLUS pe aceeaşi temă.

Deputatul PSD, Constantin Bîrcă, a reiterat faptul că bugetull MADR pentru anul 2021 nu conține și banii pentru despăgubirea fermierilor care au avut calamități de secetă la culturile de primăvară. “Bugetul pentru acest an este unul mai mic cu 1 miliarde de lei. Acest lucru face imposibilă ducerea la îndeplinire a promisiunii electorale pe care au tot trâmbițat-o dl ministru Oros și dl premier Cîțu în timpul campaniei electorale și aici mă refer la despăgubirile de secetă. Nu există bani prinși pentru acest lucru în bugetul MADR. În acest sens, noi cei din Comisia de Agricultură, deputații PSD alături de colegi de la alte partide, am semnat un amendament comun pe care-l vom depune săptămâna viitoare odată cu discutarea bugetului în Parlament”, a spus joi deputatul Constantin Bîrcă.

Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021 a fost publicat, în forma propusă, în proiectul Legii de buget de stat pentru acest an. Actul normativ relevă că MADR va beneficia de o creștere de 10% a bugetului față de anul trecut, însă această creștere este datorată cheltuielilor mai mari pe care ministerul condus de Adrian Oros va trebui să le acopere pentru co-finanțarea fondurilor europene. Bugetul MADR pe 2021 se ridică 26.005.827.000 de lei – credite bugetare, o sumă cu 10,38% mai mare decât cea de care instituția a beneficiat anul trecut, când bugetul a ajuns la 23.559.208.000 lei.

Un aspect de mare interes pentru fermieri este scăderea drastică a sumelor alocate prin bugetul de stat pentru sprijinirea fermierilor. Producătorii agricoli au beneficiat anul trecut de o sumă totală de 2.299.605.000 de lei (aproximativ 480 de milioane de euro), în timp ce pentru acest an, după tăiere, se va aloca suma de 1.178.953.000 lei (circa 120 de milioane de euro).

Banii pentru despăgubirea fermierilor care au avut calamități de secetă la culturile de primăvară nu se regăsesc în bugetul național pe acest an. Suma plătită pe 2020 a fost de 930 de milioane de lei (930.000 mii lei în tabel), în timp ce pentru 2021, la suma propusă apare 1.000.000 de lei, o tăiere de 99,89%. Milionul de lei este probabil o sumă restantă pe care MADR o mai are de achitat unor fermieri în contul despăgubirilor la culturile de toamnă.

Primvicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu susține că bugetul propus de Cîțu&Co pentru acest an nu conține nici un euro din cei 30,4 miliarde care să fie atras din PNRR, subliniind că se va continua guvernarea pe datorie ce va fi plătită de fiecare român în următorii 30 de ani.

"Consiliul Fiscal demontează bugetul pe 2021. Construcția bugetară este bazată pe o minciună: se propune ajustarea puternică a cererii, deci a consumului, dar se estimează iluzoriu creștere economică. Amatorism, iluzii și austeritate!

Guvernul nu are de gând să aducă mai multe venituri la buget, avem un grad de colectare a veniturilor în PIB de 31% față de 46% media UE.

În buget nu este cuprins niciun euro atras din PNRR din cei 30,4 miliarde euro, nici vorbă de prefinanțarea de 13% pe care o putem accesa în 2021.

Guvernul pune paie pe foc în adâncirea recesiunii, în loc de stimularea economiei propunând doar austeritate, subdezvoltare, tăieri și sărăcie.

Se continuă însă guvernarea pe datorie, cu o viteză de împrumut de 800-1000 euro pe secundă! Fiecare român va plăti din buzunar această datorie în următorii 30 de ani, prin taxe și impozite mai mari.”, susține fostul premier care conchide cu o întrebare retorică ce-l vizează pe ministrul de finanțe, inexistent în contextul elaborării proiectului de buget. “Iar în toată această nebunie, știți cumva cum se numește actualul ministru al Finanțelor? L-ați văzut pe undeva, l-ați auzit să emită vreo idee pentru susținerea economiei? Cu un ministru-fantomă, să nu ne mirăm ca avem un buget fantasmagoric…”, a mai scris pe pagina personală de Facebook, deputatul Sorin Grindeanu.

Liderul Consiliului Județean, Vasile Iliuță, care deține și funcția de președinte interimar al PSD Călărași vede cu ochi buni relația instituțională cu viitorul prefect al județului Călărași, Valentin Barbu, nimeni altul decât adversarul său direct de la localele din toamna anului trecut susținând că nu crede că între cele două “palate” se va declanșa un război surd al orgoliilor care să afecteze până la urmă interesele călărășenilor. “Nu cred că va fi un război. Trebuie să facem înțelegere pentru binele locuitorilor județului Călărași, dând orgoliile la o parte, lucrurile care ne-au despărțit în timpul campaniei electorale” a spus Iliuță care a continuat. “Cred un singur lucru. Domnia sa, prin promisiunile electorale pe care le-a făcut, să arate că vrea binele județului, depunând în acest sens și un jurământ. Trebuie să se gândească la faptul că nu mai suntem în campanie electorală. Trebuie să se aplece asupra problemelor și să aibă o colaborare bună cu Consiliul Județean, cu președintele acestei instituții și cu cei care formează micul Parlament al județului, consilierii județeni.”

Odată cu preluarea mandatului de prefect, Valentin Barbu va trebui să renunțe la calitatea de consilier județean, fiind în stare de incompatibilitate dar potrivit prevederilor legale în vigoare poate rămâne membru PNL ba chiar să dețină și o funcție de conducere în cadrul filialei județene.

BPJ al PNL Călărași l-a mai desemnat pentru una din funcțiile de subprefect pe Nicolae Dumitru, cel care ocupă această funcție și în prezent. Cealaltă funcție de subprefect va reveni potrivit “algoritmului” USR-ului, la bursa zvonurilor fiind vehiculate două nume, Marian Cojocea și Florentina Făgeanu care au figurat pe lista de propuneri pentru Consiliul Local municipal Călărași, la alegerile locale din 2020.

Deputatul PSD, Constantin Bîrcă a declarat joi că principala misiune a parlamentarilor social-democrați pentru perioada imediat următoare este depunerea de amendamente la legea bugetului de stat pe 2021, fundamentate pe solicitările exprimate de autoritățile publice locale. “În această perioadă, până săptămâna viitoare, noi, parlamentarii PSD, ne vom ocupa cu depunerea de amendamente, astfel încât locuitorii UAT-urilor de care răspundem să beneficieze de câți mai mulți bani de la bugetul de stat”, a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă de la sediul PSD Călărași, Constantin Bîrcă.

În opinia sa, agricultura este o prioritate națională și în consecință MADR trebuie să beneficieze de un buget mai mare în detrimentul ministerelor și structurilor de “forță” și chiar al Fondului de rezervă al Guvernului transformat, de obicei, într-o pușculiță la dispoziția premierului. “Nu este normal ca ministerele “aducătoare” de bani cum ar fi Ministerul Agriculturii să beneficieze de bugete mici în comparație cu ministerele de forță și de ce nu? chiar cu Fondul de rezervă al Guvernului care a avut întotdeauna la dispoziție bani din ce în ce mai mulți”, a conchis deputatul Constantin Bîrcă.

În ședința desfășurată vineri, Guvernul a adoptat proiectul bugetului de stat pe anul 2021.

Senatorul PSD, Robert Cazanciuc susține prin intermediul unei postări pe Facebook că desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), proiect de lege asumat azi de Guvern reprezintă un amestec grosolan al politicului în justiției. Parlamentarul social – democrat afirmă că ministrul Justiției nu are nici un instrument legal lșa îndemână ca să evalueză activitatea unei structuri de parchet.

„Asumarea de către guvern a unui proiect de lege pentru desființarea SIIJ, în condițiile unui aviz negativ din partea CSM, reprezintă pur și simplu un amestec grosolan politic în treburile justiției.

Ministrul Justiției nu are, potrivit legii, niciun instrument legal să evalueze activitatea unei structuri de parchet, aprecierile sale cu privire la eficiența SIIJ fiind de natură eminamente politică.

Invocarea numărului mic de rechizitorii ca argument în susținerea proiectului de lege amintește de perioada stalinistă, în care rechizitoriile erau întocmite la comandă politică fără niciun fel de probe care să dovedească săvârșirea unei infracțiuni.

Guvernul Cîțu arată încă o dată desconsiderarea instituțiilor și a poporului român, asumându-și acest act, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene de a ține cont de avizele CSM, contrar intereselor României de a avea magistrați independenți care să poată lua decizii fără niciun fel de influențe externe, în acord cu legea, probele și propria conștiință.

SIIJ este singura structură de parchet în care factorul politic nu are niciun rol, toată procedura de selecție a procurorilor fiind derulată doar de către CSM, garantul independenței justiției, potrivit articolului 133 din Constituție.”, a scris pe Facebook Cazanciuc care a conchis “Aștept cu foarte mare interes dezbaterile din Parlament pentru a vedea cine susține cu adevărat independența justiției.

În respectul valorilor europene, mă aștept ca la dezbaterile din comisia juridică să fie invitați, alături de magistrați, și reprezentanți ai Comisiei de la Veneția, pentru a arăta că statul de drept este o valoare fundamentală și nu doar un slogan electoral.”