Vineri, la sediul Prefecturii, a avut loc o conferinţă de presă în cadrul căreia reprezentanţii CNAI au intrat în posesia Studiului de Fezabilitate pentru Pasajul denivelat superior pe DN 21, km 105+500, la Drajna, elaborat de SC Search Corporation SRL.

Prezent la acest eveniment, deputatul PSD, Sorin Vrăjitoru, unul dintre artizanii realizării acestui obiectiv extrem de important nu doar pentru călărăşeni a declarat printre altele că redactarea şi predarea Studiului de Fezabilitate CNAIR-ului reprezintă un pas extrem de important în realizarea pasajului, deşi în urmă cu doar câteva luni nimeni nu-i dădea nicio şansă. „Cu circa 6-7 luni în urmă, am susţinut la sediul PSD Călăraşi, o conferinţă de presă în care informam prin intermediul mass – media cetăţenii Călăraşiului că în bugetul de stat pe anul 2019 a fost prins ca amendament la Capitolul investiţii al Ministerului Transporturilor şi construirea pasajului de la Drajna. Poate că atunci, toată lumea credea că-i o utopie, că pasajul nu se va realiza. Astăzi cu ajutorul multor factori importanţi şi vreau să le mulţumesc public domnilor Dima, directorul Direcţiei Regionale Constanţa, Kiss, reprezentantul CNAIR pe Călăraşi, Ichim, directorul SDN Călăraşi precum şi tuturor celor care s-au implicat, acest pasaj începe să prindă contur. Ne aflăm în faza în care SF-ul este gata şi urmează să fie predat către CNAI. Vor urma toate procedurile legale pentru scoaterea la licitaţie a proiectării şi execuţiei” a punctat, în cuvântul său, deputatul călărăşean.

Investiţia privind construirea Pasajului este estimată la circa 100 de milioane de lei, urmând ca valoarea finală, exactă să fie stabilită după aprobarea indicatorilor tehnico – economici de către operatorul principal de credite.

Potrivit SF-ului au fost avansate două variante de lucru. Prima, cu grinzi de beton armat recomprimat, care se întinde pe o perioadă de 18 luni, aceasta fiind şi recomandată iar a doua, cu grinzi metalice, perioada de construire fiind estimată la 24 de luni. „S-a urmărit ca impactul să fie cât mai redus, de aceea am ales varianta prin care să ieşim din interiorul localităţii şi să afectăm cât mai puţine construcţii existente în zonă” a declarat reprezentantul societăţii care a elaborat Studiul de Fezabilitate care a continuat „În 2-3 luni, ne vom prezenta în faţa Consiliului interministerial după care va fi elaborat Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici. Urmează desigur, licitaţia pentru proiectare şi execuţie care vor fi scoase la pachet. Dacă totul decurge normal, fără contestaţii, cel mai probabil lucrările vor începe spre finalul anului viitor”.

Primul pas pentru realizarea Pasajului de la Drajna a fost făcut pe 23 mai la Slobozia, acolo unde în prezența Ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, a Directorului General al CNAIR, Narcis Neaga, a unor parlamentari, a reprezentanților Prefecturii Județului Ialomița și a autoritaților județene și locale, Directorul General Regional al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Constanța, Marin Dima, a semnat în calitate de beneficiar contractul care are ca obiect “Elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru Pasajul Denivelat Superior pe DN 21, km 105+500, la Drajna”.

Acest contract de servicii a vizat totodată pregătirea documentaţiei de atribuire pentru execuţia lucrărilor, asigurarea asistenţei pentru susţinerea aplicaţiei de finanţare şi asigurarea asistenţei pe durata desfășurării procedurii de achiziție publică pentru execuția lucrărilor, în conformitate cu caietul de sarcini si cu respectarea legislatiei în vigoare.

Prețul contractului este de 431.977,75 RON fără TVA, iar prestatorul serviciilor este S.C. Search Corporation S.R.L.

“Pentru mine ca parlamentar, acest pasaj de la Drajna a devenit prioritatea numărul 1. În două – trei rânduri, am vorbit de faptul că acest pasaj se va construi, chiar în cadrul unor conferinţe de presă pe care le-am susţinut la partid, însă puţini m-au crezut. Şi cetăţenii sunt sceptici. Au fost şi comentarii pozitive dar şi critici. Şi pe bună dreptate! Pentru că de 28 de ani nu s-a construit mai nimic. Din păcate, nu-i un proiect care să se facă peste noapte. Asta e procedura. E vorba de redactarea Studiului de Prefezabilitate, a Studiului de Fezabilitate, a Caietului de Sarcini, licitaţii, etc. Iată o serie de etape legale ce trebuie parcurse”

Deputat PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru

Ludovic Orban, deşi nu s-a instalat încă la Palatul Victoriei, are toate şansele să intre în conflict direct cu primarii PNL şi de la celelalte partide care au depus proiecte pentru a fi finanţate din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.

Luni, Orban a cerut primarilor „să uite de Fondul de Dezvoltare şi Investiţii pentru că nu există nicio raţiune pentru a dezvolta un astfel de program de finanţare”

Senatoarea Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi în contrazice pe premierul desemnat susţinând că Fondul de Dezvoltare şi Investiţii are două avantaje majore spre deosebire de PNDL. „În primul rând oferă posibilitatea comunităților mici, cu resurse financiare puține, să acceseze finanțarea pentru investiții la nivel local. Spre deosebire de PNDL, unde e necesar ca autoritatea locală să facă plățile din fondurile proprii urmând să fie decontate de la Guvern (deci e nevoie ca autoritatea locală să aibă sumele în cont sau să facă împrumuturi), în cazul FDI, autoritatea locală poate solicita un avans de 15% din valoarea finanțării (dar nu mai mult de valoare care urmează să fie finanțată în anul în care se face solicitarea). După ce folosește primele 10 puncte procentual din acest avans, autoritatea locală poate solicita decontarea plăților, bani pe care îi va folosi pentru următoarele plăți și tot așa până la finalizare investiției. În al doilea rând, prin FDI se pot finanța lucrări din alte proiecte rămase neexecutate din lipsă de finanțare. În cadrul FDI se pot depune proiecte distincte pentru lucrări rămase neexecutate în alte proiecte de investiții, care în cursul derulării și-au epuizat finanțare estimată inițial. În acest moment sunt sute de astfel de lucrări neexcutate și abandonate, care vizează construcţia de şcoli, de grădiniţe, de sisteme de alimetare cu apă şi de îndiguire, de sisteme de canalizare şi de gaze.” a declarat pentru www.arenamedia.ro Paţurcă.

În opinia sa, „Programele derulate prin FDI nu au ţinut cont de culoarea politică a primarilor, aplicându-se principiul primul venit, primul servit, existând chiar obiecții din partea unor primari PSD, că omologii lor de la PNL au primit mai mulți bani prin acest program. Prin urmare, anunțul lui Orban lovește în plin primarii PNL care deja au primit un avans pentru investițiile derulate (ce riscă astfel să fie întrerupte) sau care au depus proiecte în acest program.”

La începutul lunii octombrie, premierul Dăncilă a declarat că pentru FDI au fost selectate deja 500 de proiecte cu o valoare totală de 6 miliarde de lei iar selecţia va continua până la atingerea pragului de 10 miliarde lei în acest an.

Proiectele finanţate prin FDI vizează în principal infrastructura de transport rutier, crearea şi extinderea reţelelor de apă, canalizare şi gaze naturale, construcţia / modernizareade şcoli şi grădiniţe. FDI este cel mai accesibil program guvernamental pentru proiecte locale, comunele şi oraşele beneficiind de finanţare rapidă, nemaifiind necesară cofinanţarea din bugetul local.

Premierul desemnat, Ludovic Orban, a prezentat lista Guvernului, în ședința Biroului Politic Național al PNL. Pe lângă premierul Ludovic Orban, Guvernul are un vicepremier – Raluca Turcan și 16 ministere.

Ministerul Finanțelor Publice – Florin Cîţu

Ministerul Afacerilor Interne – Ion Marcel Vela

Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu

Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu

Ministerul Lucărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – Ion Ștefan

Ministerul Apărării – Nicolae Ionel Ciucă

Ministerul Sănătății – Victor Costache

Ministerul Educației și Cercetării – Monica Cristina Anisie

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Virgil Popescu

Ministerul Muncii – Violeta Alexandru

Ministerul Mediului – Costel Alexe

Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor – Lucian Bode

Ministerul Agriculturii – Adrian Oros

Ministerul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloș

Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu

Ministerul Tineretului și Sportului – Ionuț Stroe

Premierul desemnat al României, Ludovic Orban și PNL-ul nu doar că vor să taie salariul minim, cu efecte devastatoare pentru economie, dar vor să împiedice și guvernul PSD să-l majoreze. “Orice fixare a salariului minim pe criteria subiective riscă să afecteze întregul mediu de afaceri. Îi somez să nu adopte nicio hotărâre. Nu au nicio capacitate să adopte o astfel de hotărâre. Dacxă totuşi vor vrea să adopte o astfel de hotărâre de govern o vom modifica” a spus Orban.

Declaraţia lui Orban a produs rumoare în PSD. Preşedintele executiv al organizaţiei judeţene PSD Călăraşi, senatoarea Roxana Paţurcă a reacţionat susţinând “E ridicol cum liderul unui partid cu doar jumătate din parlamentarii pe care-i are PSD și care se chinuie să încropească susținerea necesară pentru a-și trece guvernul acuză habarnist că nu e legitim ca Executivul condus de Viorica Dăncilă să majoreze salariul minim. Ludovic Orban a ratat o bună ocazie să tacă pe tema legitimității. Încearcă să vină la guvernarea țării fără să fi câștigat alegerile. Partidul său, PNL, cu numai 20% dintre voturile românilor, prin conjuncturi oportuniste, vrea să guverneze, în locul unui partid care a obținut 46% la parlamentare. Acum Orban este pe cale să eșueze în a-și asigura sprijinul parlamentar minim pentru învestirea guvernului. Așa că termenul legitimitate este ilegitim rostit de Orban.”

Paţurcă a subliniat că Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilăî este pe deplin îndreptăţit să procedure la majorarea salariului minim respectând întrutotul prevederile Codului Muncii: “Ce nu știe Orban sau se face că nu știe, este că guvernul Dăncilă nu doar că este legitim să majoreze salariul minim, ci și deplin îndreptățit legal, potrivit Codului Muncii. Art. 164 care spune clar că “stabilirea şi calcularea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzator programului normal de muncă, se stabileşte prin Hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor.”

Astfel de la 1 Ianuarie 2020 salariul minim net va fi de 1363 de lei, cu 55% mai mare față de 878 de lei, cât era atunci când PSD a preluat guvernarea.

Pentru cei cu studii superioare și 1 an vechime salariul minim net va ajunge la 1563 de lei. Beneficiari direcți vor fi peste 1,3 milioane de români, la care se adaugă 116.000 de angajați cu studii superioare și cel puțin 1 an vechime.

“Desființarea salariului minim așa cum intenționează PNL-Orban ar bulversa total nu doar sistemul de salarizare – pentru că salariul minim este etalonul în funcție, se face ierarhizarea salariilor – ci ar face inaplicabile multe prevederi legale privind  acordarea unor subvenții, ajutoare sociale ori amenzile de circulație. Orban sau PNL fac dovada habarnismului lor. Legea salarizării, în vigoare acum, e corelata cu salariul minim, care trebuie să ajungă la 2500 de lei brut până in 2021. Dacă elimină salariul minim sabotează legea salarizării unitare. În loc să umble cu tăieri sau eliminări, Orban ar trebui măcar să fie capabil să facă măcar 10% din ce a realizat guvernarea PSD. Și tot Orban ar trebui să afle că, din toate țările din lume, 195 la număr, doar în 9 nu există salariu minim. Iar din Uniunea Europeană, România încă are al treilea cel mai mic nivel al salariului minim, dar și cel mai mare nivel al emigrației forței de muncă. Creșterea salariului minim propusă de Guvern va avea ca efecte imediate reducerea sărăciei și reducerea exodului românilor care pleacă la muncă în străinătate.” a conchis viceliderul senatorilor, Roxana Paţurcă.

Cifra de afaceri a companiilor care activează în sectorul agricol este mai mare cu 500 de milioane de euro, reconfirmând agricultura ca fiind printre sectoarele strategice ale economiei românești.

În topul celor mai mari companii cu profil agricol s-a situat Regia Națională a Pădurilor Romsilva cu o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018. Clasamentul este completat de Smithfield România SRL (868 milioane lei), urmat de Promat Comimpex SRL (715 milioane lei), Agro-Chirnogi SA (698 milioane lei) și Transavia SA (597 milioane lei). Cei mai importanți 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,8 miliarde lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2018.

„Este o nouă reconfirmare a perfomanței guvernării PSD, care a făcut din agricultură o prioritate națională. Iar rezultate ar fi fost și mai bune în acest an dacă vremea n-ar fi fost neprielnică.” a declarat pentru www.arenamedia.ro deputatul Sorin Vrăjitoru, membru al Comisiei pentru agricultură care a continuat “Rezultatele extraordinare obținute de agricultori sunt efectul resurselor financiare consistente și investițiilor făcute în ultimii 3 ani. “

Vrăjitoru a punctate şi cele mai importante măsuri iniţiate de guvernul PSD în domeniul agriculturii. “Subvenţiile au fost acordate la timp. Între 2017 şi 2019, cuantumul acestora este de 6,6 miliarde euro. Un rol important l-a jucat refacerea sistemelor de irigații. În 2019, s-a ajuns la 1,4 milioane de ha irigate față de 300.000 ha în 2016. Apă gratuită până la staţia de pompare. În 2019, am ajuns la 2 mii de km de canal. O altă măsură a vizat dezvoltarea sistemului antigrindină. S-a ajuns la protejarea a 1,8 milioane de ha, în 2019, de către cele 63 de puncte de lansare. Foarte important de subliniat e şi faptul că fondurile europene atrase pentru în agricultură au ajuns la 8,9 miliarde de euro în ultimii 3 ani.” a mai adăugat Vrăjitoru care a conchis “Astfel s-a reușit o stabilitate a producției agricole în ultimii 3 ani care a condus  România pe podium un UE.”

Vineri, 25 octombrie, la sediul Prefecturii din Călăraşi la avea loc, începând cu ora 14.00, o conferinţă de presă în cadrul căreia va fi predat directorului general CNAIR, Sorin Scarlat, Studiul de Fezabilitate pentru Pasajul Denivelat Superior pe DN 21, km 105+500, la Drajna”, realizat de SC Search Corporation SRL.

„A mai trecut o etapă în ceea ce priveşte construirea pasajului de la Drajna. Vineri, la Călăraşi va fi prezent domnul Sorin Scarlat, directorul general CNAIR pentru a i se preda Studiul de Fezabilitate pentru Pasajul Denivelat Superior, la Drajna. După avizare, urmează aprobarea indicatorilor tehnico – economici şi ridicarea proiectului pe SICAP” a declarat pentru www.arenamedia.ro, deputatul Sorin Vrăjitoru.

Acesta spunea în urmă cu câteva luni că „Pasajul de la Drajna este un obiectiv de investiţii la care ţin foarte mult, fiind extrem de important atât pentru judeţul noastru cât şi pentru judeţele învecinate. De când am intrat în Parlamentul României am promovat acest obiectiv. Am încercat să ducem la finalizare cu celeritate toate etapele premergătoare construirii lui.”

Parlamentarul călărăşean a estimat chiar şi un termen de începere a lucrărilor la pasaj în cazul în care în urma finalizării licitaţiei nu vor fi depuse “celebrele” contestaţii. “Lucrările la acest pasaj, din ce-am discutat cu domnul ministru Cuc precum şi cu specialiştii, ar putea demara anul viitor în primăvară, undeva în martie, aprilie, mai. El va începe de la nodul rutier de la autostradă, în sensul de mers de la Călăraşi spre Slobozia. Se va construe un sens giratoriu aici în dreptul nostrum, la Călăraşi, va merge pe partea stângă, parallel cu DN 21, va traversa calea ferată şi se va descărca de asemenea într-un sens giratoriu, la intrarea în comuna Dragalina, pe DN 21. Aş vrea să mai precizez că doamna prim – ministru a creat la nivel de Guvern un Departament de Infrastructură în care va fi inclus şi acest obiectiv, urmărind foile de parcurs al tuturor obiectivelor pe care Executivul intenţionează să le finalizeze într-un termen cât mai scurt. Bani pentru construirea acestui pasaj există. În luna ianuarie, când bugetul s-a aflat în Comisia de buget – finanţe, am susţinut acest obiectiv acolo. El figurează pe lista de investiţii a Ministerului Transporturilor. Ne întârzie doar aceste proceduri legale care trebuie îndeplinite” a mai spus deputatul Sorin Vrăjitoru.

Tot în vară, premierul Viorica Dăncilă susţinea că analizează o propunere de acordare a unor bonusuri pentru constructori, astfel încât lucrările la pasajul suspendat de la Drajna să fie terminate cât mai repede.

„Am vorbit despre pasajul de la Drajna atât la Călăraşi, cât şi aici la Ialomiţa, ştim că este o problemă, după cum ştiţi am înfiinţat Departamentul pentru Infrastructură în subordinea primului-ministru. Aceste pasaj va fi unul din obiectivele pe care le vom urmări, voi avea o discuţie cu dl ministru Cuc, vedem care este stadiul actual. Vrem să urgentăm lucrurile la acest pasaj, chiar propunea domnul ministru Teodorovici să acordăm chiar un bonus, astfel încât acest pasaj să fie terminat cât mai repede. Din punct de vedere al primului-ministru, voi avea o foaie de parcurs săptămânală, referitoare la lucrările care se fac la acest pasaj”, spunea premierul.

Primul pas pentru realizarea Pasajului de la Drajna a fost făcut pe 23 mai la Slobozia, acolo unde în prezența Ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, a Directorului General al CNAIR, Narcis Neaga, a unor parlamentari, a reprezentanților Prefecturii Județului Ialomița și a autoritaților județene și locale, Directorul General Regional al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Constanța, Marin Dima, a semnat în calitate de beneficiar contractul care are ca obiect “Elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru Pasajul Denivelat Superior pe DN 21, km 105+500, la Drajna”.

Acest contract de servicii a vizat totodată pregătirea documentaţiei de atribuire pentru execuţia lucrărilor, asigurarea asistenţei pentru susţinerea aplicaţiei de finanţare şi asigurarea asistenţei pe durata desfășurării procedurii de achiziție publică pentru execuția lucrărilor, în conformitate cu caietul de sarcini si cu respectarea legislatiei în vigoare.

Prețul contractului este de 431.977,75 RON fără TVA, iar prestatorul serviciilor este S.C. SEARCH CORPORATION S.R.L.

“Pentru mine ca parlamentar, acest pasaj de la Drajna a devenit prioritatea numărul 1. În două – trei rânduri am vorbit de faptul că acest pasaj se va construi, chiar în cadrul unor conferinţe de presă pe care le-am susţiunut la partid, însă puţini m-au crezut. Şi cetăţenii sunt sceptici. Au fost şi comentarii pozitive dar şi critici. Şi pe bună dreptate! Pentru că de 28 de ani nu s-a construit mai nimic. Din păcate, nu-i un proiect care să se facă peste noapte. Asta e procedura. E vorba de redactarea Studiului de Prefezabilitate, a Studiului de Fezabilitate, a Caietului de Sarcini, licitaţii, etc. Iată o serie de etape legale ce trebuie parcurse”

Deputat PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru