Primvicepreședintele PSD, deputatul Sorin Grindeanu susține că bugetul pe 2021 are vicii de constituționalitate, asta după ce PNL și USR au înființat ministere noi prin Ordonanță de Urgență, uitând în schimb să emită și Hotărârile de Guvern prin care se reorganizau instituțiile.

"Principala lor grijă la bugetul de 2021 a fost cum să-și împartă între ei banii pe criterii legate strict de algoritmul politic – nu cum să servească interesele românilor. Însă chiar acest blestemat algoritm politic i-a făcut să nu vadă o ilegalitate cât casa, care face bugetul țării vulnerabil, în situația de a putea fi atacat la CCR!

Au înființat ministere noi prin ordonanță de urgență, dar nu au dat și Hotărârile de Guvern prin care se reorganizau instituțiile, asta fiindcă au prelungit cearta pe sinecurile bine plătite din bani publici. PNL și USR s-au bătut ca șacalii cum să împartă Economia și Energia, până după momentul în care bugetul a ajuns în Parlament și a fost votat. Așa s-a ajuns la un fapt unic în istoria țării și a bugetului de stat: există simultan ministere desființate care primesc bani din buget și ministere neînființate care obțin finanțare bugetară! O aberație legislativă cum numai actuala Coaliție a haosului este în stare să producă!

Rezultatul este că bugetul pe 2021 are vicii de neconstituționalitate! Așa se întâmplă când bugetul țării ajunge masa pe care ei își duc lupta pentru ciolan!", este mesajul postat pe Facebook de fostul premier, Sorin Grindeanu.

Senatorul PSD de Călăraşi, Nicuşor Cionoiu a adresat miercuri 3 martie, o interpelare ministrului Muncii, Raluca Turcan în legătură cu sistarea lucrărilor pentru cele 3 centre destinate persoanelor adulte cu handicap din judeţul Călăraşi, construite în localităţile Vlad Ţepeş, Cuza Vodă şi Dichiseni încă din 2021, solicitând clarificarea juridică a celor 3 imobile, identificarea surselor de finanţare pentru finalizarea lucrărilor precum şi predarea acestora spre administrare CJ Călăraşi prin DGASPC Călăraşi.

„Astăzi, mi-am spus din nou nemulțumirile în interpelarea parlamentară legată de centrele destinate persoanelor adulte cu handicap din județul Călărași, subiect pe care l-am încadrat și în amendamentele din legea bugetului de stat. Construcția celor 3 centre finalizate în proporție de 85% a fost sistată în anul 2012, iar Consiliului Județean Călărași nu le poate lua în administrarea sa decât după finalizarea lucrărilor. Autoritatea locală nu are bază legală pentru efectuarea lucrărilor de conservare, astfel, oamenii cu dizabilități nu se pot bucura de dreptul pe care îl au. Vreau să atrag atenția Ministerului Muncii și Protecției Sociale deoarece oamenii au nevoie de noi și de aceste centre ce le pot ușura viața.”, se arată în mesajul postat pe contul de Facebook al parlamentarului călărăşean.

Iată mai jos textul integral al Interpelării:

„Stimată Doamnă Ministru

În cursul anului 2006, Consiliul Judeţean Călăraşi prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, a accesat Programul de interes naţional reglementat de Hotărârea Guvernului 197 / 2006, în vederea restructurării instituţiilor de tip vechi destinate persoanelor adulte cu handicap şi crearea de servicii alternative de tip rezidenţial.

Astfel, s-a demarat construcţia a 3 centre în comunele Vlad Ţepeş, Cuza Vodă, sat Ceacu şi Dichiseni, ca urmare a restructurării Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Plătăreşti.

Lucrările finalizate în proporţie de 85% au fost sistate în anul 2021 având în vedere proasta gestionare a sistemului de decontare şi achitare a lucrărilor.

În conformitate cu contractul de finanţare, Consiliul Judeţean Călăraşi poate prelua în administrare clădirile doar la finalizarea acestora, astfel imobilele sunt supuse unui proces de degradare deoarece autoritatea locală nu are bază legală pentru efectuarea cheltuielilor de conservare. Investiţia semnificativă făcută până în momentul de faţă riscă să fie pierdută în cazul în care nu se alocă fondurile necesare finalizării construcţiilor.

Vă rog, doamnă Ministru, să dispuneţi ca prin organele de specialitate aflate în subordinea dumneavoastră, să se clarifice situaţia juridică a celor trei imbile respectiv identificarea surselor de finanţare pentru finalizarea construcţiilor şi predarea acestora Consiliului Judeţean Călăraşi prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi.”

Deputatul PSD de Călărași, Constantin Bîrcă a susținut recent de la tribuna Parlamentului o Declarație Politică având ca titlu: "Cercetare, dezvoltare, inovare - elemente de top ale austerității bugetului 2021“, pe care vă invităm s-o lecturați mai jos;

“Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

România dispune de un potențial științific deosebit, apreciat de partenerii străini dar total nevalorificat în țară.

Subfinanțarea cronică a acestui sector nu face decât să demonstreze incapacitatea Guvernului de a gestiona și de a distribui eficient și competitiv fondurile pentru cercetare. Finanțarea cercetării a ajuns la un minim istoric: ~ 0,15% din PIB alocat Ministerului de resort în 2020.

În plus, fondurile sunt împărțite discretionar, netransparent și ineficient. Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe experiența oamenilor de știință. Acest principiu guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane, care primesc majoritar sau exclusiv finanțare public. Este și motivul pentru care mulți specialiști de valoare părăsesc România.

Reconstrucția cercetării românești se impune a fi realizată pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență. Totul însă, cu fonduri suficiente.

Ignorarea Cercetării de către guvernanți, îndepărtează România ireversibil de profilul unei țări membre UE în ce privește domeniul cercetării-dezvoltării și, implicit, al competitivității economice. În această situație este demn de semnalat Apelul membrilor Organizației Neguvernamentale “Ad Astra” - Asociația Cercetătorilor români din țară și din întreaga lume:

“În urma reducerii dramatice a finanțărilor publice de cercetare-dezvoltare, în contrast frapant cu angajamentele României, în ultimii 10 ani s-a înregistrat agravarea progresivă a decalajului României față de alte țări europene în materie de inovare și competitivitate.

În anul 2020, România ar fi trebuit să cheltuiască pentru cercetare-dezvoltare, din fonduri publice, 1% din PIB, adică aproape 11 mld RON, țintă la care s-a angajat și prin Strategia Națională de Cercetare - Dezvoltare și Inovare (HG nr. 929/2014).  În fapt, conform execuției preliminare a propunerii de Lege a Bugetului, România a cheltuit doar 1,75 mld RON, adică mai puțin de o șesime.

Această situație gravă a fost, în mod repetat, evidențiată și în rapoartele de țară și în numeroase alte acte ale Comisiei Europene, precum și în toate evaluările științei și tehnologiei din România.

Corecția situației, posibilă prin măsurile la care v-ați angajat prin programul de guvernare, este necesară și pentru îndeplinirea ”condiției favorizante”, obiectiv indispensabil accesării fondurilor structurale în perioada 2021- 2027.

“Programul de guvernare”  prevede că, până în 2024, Guvernul va cheltui 1% din PIB pentru cercetare - dezvoltare din fonduri publice, în timp ce alți 1% vor fi cheltuiți din fonduri private. Ținta de 1% din PIB din fonduri publice în 2024 este reiterată drept “obiectiv cheie național” pentru îndeplinirea agendei ”România educată”, alături de ținta de 6% din PIB pentru educație.

În aceste condiții, am constatat cu surprindere că, în proiectul de Lege a Bugetului pe 2021, la cheltuielile de “Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare” din tot bugetul de stat, se estimează o SCĂDERE a acestor cheltuieli, an de an, ajungând la 1,686 mld RON în 2024, adică, iarăși, mai puțin de o șesime din cât prevede programul.

Programul de guvernare conține sute de angajamente, obiective, ținte, acțiuni care țin fie de cercetare-dezvoltare, fie de inovare, de competitivitate, de performanța generală a administrației, societății și economiei și care nu pot fi atinse decât prin performanța sistemului de cercetare-dezvoltare.

Este ușor de văzut că prea puține dintre acestea ar fi posibile la nivelul de finanțare anticipat în Legea Bugetului.

Vă mulțumesc,”

DEPUTAT

Constantin BÎRCĂ

Marius Mihai Micu, susținut de PNL Călărași, a fost numit de ieri în funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Prodecan al Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV București, Micu a fost consilier personal al actualului șef interimar al PNL Călărași, Emil Dumitru când acesta era secretar de stat în MADR. Este vicepreședinte al Federației Naționale PRO AGRO și membru în CA al Casei de Comerț Unirea.

În MADR își desfășoară de acum activitatea nu mai puțin de 6 secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general și un secretar general adjunct.

Deputatul PSD de Călăraşi, Constantin Bîrcă a declarat joi că bugetul pe 2021, adoptat marţi de Plenul reunit al Parlamentului este un buget al dictaturii care va produce dezechilibre economice. Bîrcă l-a taxat şi pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros care n-a votat în plenul reunit al comisiilor de agricultură din Senat şi Camera Deputaţilor amendamentul propus de PSD privind includerea în bugetul MADR a sumei de 1 miliard de lei necesară pentru plata despăgubirilor fermierilor afectaţi de seceta din primăvara anului trecut.

„După cum ştiţi, s-a aprobat bugetul de stat pe 2021. Este bugetul dictaturii, al coaliţiei de austeritate, un buget care produce dezechilibre economice. Va fi urmat de instabilitate socială şi bineînţeles vom fi condamnaţi la sărăcie. Vă mărturisesc că nu înţeleg cum ministrul agriculturii a votat în această săptămâna împotriva fermierilor, a intereselor acestora. De ce a votat? Răspunsul este simplu, pentru că aşa a dictat Guvernul. Am spus că este un buget dictatorial, toată lumea votează la comandă, neţinându-se seama de nevoile oamenilor pentru că nu vorbim doar de bugetul agriculturii ci de bugetele tuturor instituţiilor, tuturor ministerelor din ţara aceasta. În viziunea mea, ministrul agriculturii ar fi trebuit să reprezinte interesele fermierilor, să se zbată pentru aceştia şi bineînţeles să aducă fondurile necesare pentru acest domeniu pe care dumnealui a ales să-l conducă. De asemenea vă spun că cei doi parlamentari PNL-işti ai judeţului Călăraşi au votat împotriva binelui fermierilor, şi anume acele despăgubiri de secetă pe care le-au tot trâmbiţat anul trecut în campania electorală. Ştiţi cu toţii că au spus că în localităţile călărăşene o să curgă lapte şi miere, fermierii vor avea bani pentru despăgubirile de secetă. Am fost afectaţi, într-adevăr de o secetă pedologică extremă, i-au minţit pe fermieri.”, a spus Bîrcă, prezent într-o conferinţă de presă susţinută joi la sediul partidului.

Parlamentarul social-democrat a mai adăugat că, din cauza dificultăţilor financiare acute, fermierii se află în imposibilitatea de a-şi finanţa, anul acesta, înfiinţarea culturilor.

„Anul acesta, după cum vedem în buget, fermierii nu au bani pentru a-şi reîncepe activităţile necesare în perioada aceasta şi anume a demara înfiinţarea culturilor. Cu siguranţă ne aducem aminte când anul trecut, în campanie electorală, liberalii au făcut o mare nedreptate fermierilor, producătorilor agricoli închizând târgurile, oboarele, pieţele. Fermierii au fost nevoiţi, după ce că erau bătuţi de soartă şi au avut parte de o secetă cumplită, să-şi vândă puţinele produsele, câte le-au mai rămas, în stradă, în frig, batjocoriţi şi umiliţi în acelaşi timp.”, a continuat deputatul social democrat.

În plus, Bîrcă a tras şi un nou semnal de alarmă susţinând că pentru acest an, în bugetul MADR nu există bani alocaţi pentru susţinerea Submăsurii 4.3. I - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de irigații

„Cu siguranţă vă aduceţi aminte că în intervenţiile mele anterioare v-am spus că pentru Submăsura 4.3 nu există alocaţi bani în buget. Acest lucru s-a menţinut, bugetul s-a aprobat fără ca Submăsura 4.3 să fie bugetată. De ce am revenit la acest lucru? Este simplu, pentru că ştiţi foarte bine PSD a alocat fondurile necesare pentru reabilitarea sistemelor de irigat. În anii trecuţi am avut apă pe canalele magistrale. Anul acesta sperăm să se întâmple acelaşi lucru însă nu ştim, dar chiar dacă se va întâmpla lucrul acesta fermierii nu au bani la această Submăsură 4.3 ca să-şi achiziţioneze instalaţiile de irigat pentru ca apa din canalele magistrale să ajungă până acolo unde este necesar, şi anume la plantă.”, a conchis deputatul Constantin Bîrcă.

Pentru dl Emil Dumitru, şeful interimar al PNL Călăraşi, partid care l-a propulsat în decembrie anul trecut într-un fotoliu călduţ de parlamentar, campania electorală nu s-a încheiat. Din păcate! Ţinta sa predilectă a fost, este şi, foarte probabil, va rămâne Vasile Iliuţă, cel care a reuşit anul trecut să-şi învingă nu doar rivalul direct ci şi maşinăria politică, PNL, care l-a susţinut pe Valentin Barbu în competiţia pentru şefia CJ. Într-un context politic inflamant, povestea „DNA – Vasile Iliuţă” i-a picat, ce-i drept!, ca o pleaşcă. Vinerea trecută, domnia sa şi-a reglat de la bun început tunurile în direcţia lui Iliuţă, pe care l-a somat să iasă şi să ofere publicului explicaţii în legătură cu presupusele fapte penale. Ba mai mult a „urecheat” şi presa subiectivă / vândută care n-a reprodus comunicatul DNA. Încă puţin şi-i certa şi pe procurorii care au întocmit rechizitoriul că n-au cerut până acum reţinerea lui Iliuţă. Prezumţia de nevinovăţie a devenit între timp un concept pe care dl Dumitru şi alţi vajnici politicieni de dreapta îl invocă doar atunci când le convin. În spatele acestei perdele de fum, dumnealui părea într-adevăr bucuros că n-a mai fost nevoit să ofere măcar o brumă de explicaţii cu privire la impotenţa guvernului Cîţu cu privire la majorarea punctului de pensie, ori a alocaţiilor pentru copii, chestiuni legiferate dar....

A zăbovit, în schimb, preţ de câteva minute pe marginea unui subiect care i-a adus ceva insomnii: amendamentul buclucaş făcut de PSD care a vizat prinderea în bugetul MADR a sumei de 1 miliard de lei, necesară pentru plata despăgubirilor fermierilor, doborâţi de seceta din primăvara anului trecut, justificând astfel votul negativ exprimat în Plenul comisiilor reunite de agricultură din Senat şi Camera Deputaţilor. Dar şi aici prestaţia sa a fost una lapidară. Modestă! Să vii să spui doar că Guvernul nu are bani, pozând într-un om asumat care n-ar îndrăzni pentru nimic în lume să vândă iluzii fermierilor, e mult prea puţin, mai ales pentru un fost ministeriabil. Toată lumea ştie că anul trecut, Dumitru şi Oros şi alţi liberali pricepuţi în agricultură şi-au făcut precampania şi campania ameţindu-i pe fermieri cu promisiunea că vor fi despăgubiţi. Dar, acum, cu sacii în căruţă, au găsit de cuviinţă să susţină „serios” şi „responsabil” că nu sunt bani. Şi desigur că bugetul pe 2021 este unul al investiţiilor, sănătos, perfect chiar, că la el te poţi uita dar la soare ba. Nu-i cam de râsu’-plânsu’, domnule Dumitru? Oricine poate să invoce scuza cu banii dar nu oricine are şi soluţiile la îndemână! Anul trecut, domnule Dumitru, aţi fost secretar de stat în MADR într-un Guvern liberal aproape 100%. PNL a făcut un buget aşa de bun că şi l-a însusit prin asumare, fără să mai fie dezbătut în plenul Parlamentului. Deci, teoretic ştiaţi pe ce resurse staţi. Şi vorbesc aici de bugetul pe 2021. Nu v-a deranjat nimeni în 2020. Poate dar pandemia de coronavirus nu şi „ciuma roşie”.

De fapt, când spuneaţi adevărul? În 2020 când i-aţi fraierit pe fermieri, îmbrobodindu-i fără nicio jenă sau în 2021, mai alaltăieri, când aţi afirmat că aţi fi votat cu două mâini amendamentul dar, ce să vezi?!, nu mai sunt bani în bugetul MADR (cu 1 miliard de lei chiar nu se făcea şi gaură în cer!), invitându-i pe fermieri să bată la uşile băncilor ca să rămână şi ele cu un mic profit din dobânda percepută pe creditelor salvatoare? Nu ţine!

Altfel, în loc să vă preocupe din sculare până în culcare Iliuţă şi problemele lui penale (stau şi mă gândesc cât de euforic veţi fi dacă va fi găsit şi vinovat!), ar fi bine să vă îngrijiţi şi de fricţiunile din cadrul organizaţiei care şi-a pierdut demult busola. Primarii nemulţumiţi deocamdată tac că sunt condiţionaţi de Centru cu finanţarea promisă pentru proiectele locale demarate. Tot Iliuţă e vinovat!

Despre taraba cu funcţii / sinecuri prin deconcentrate n-aţi suflat o vorbă. Politizaţi-le şi p-astea, pe faţă, aşa cum aţi procedat şi funcţiile de conducere din Prefecturi. Nu-i mai chinuiţi să dea examene, sfidându-i astfel pe cei de bună credinţă! Şi aici aveţi dreptate, Iliuţă e vinovat!

Nimic şi despre bugetele ciuntite ale UAT-urilor şi Consiilor Judeţene. Toate se plâng de alocările de bugetul central total insuficiente dar se pare că nu vă sensibilizează câtuşi de puţin glasul lor de disperare. V-aţi grăbit să împrăştiaţi nutreţ pe Facebook spunând că „Am aprobat bugetul de stat pe anul 2021, un buget real al investițiilor și dezvoltării României.” şi că „La finalul acestei guvernări ne propunem să scoatem milioane de români din sărăcie și mai ales din dependența față de stat”. Aveţi, totuşi vreo soluţie, nu lozinci, la îndemână? Da, ştiu, tot Iliuţă e vinovat!

Dacă aşa veţi face opoziţie în Călăraşi, dl Dumitru, atunci aveţi maximă dreptate: Iliuţă e vinovat!