În cadrul ședinței Camerei Deputaților din 24 februarie, deputatul PSD de Călărași, Constantin Bîrcă a susținut o Declarație politică cu privire la decizia Guvernului Cîțu de a renunța la voucherele de vacanță pentru bugetari în acest an, pe care a calificat-o ca fiind o “lovitură grea atât asupra bugetarilor, cât şi asupra întregului sector HORECA şi implicit asupra economiei.”

Iată mai jos textul integral al acestei Declarații intitulată “Bumerangul dispariției voucherelor de vacanță”

“În şedinţa din 18 februarie 2021, Guvernul a anunţat că renunţă la voucherele de vacanţă pentru bugetari.

Este o lovitură grea atât asupra bugetarilor, cât şi asupra întregului sector HORECA şi implicit asupra economiei.

Anul 2020 a fost un an plin de încercări şi provocări în istoria turismului românesc. Într-o totală lipsă de predictibilitate, industria turistică s-a confruntat cu lipsa unor măsuri coerente.

Hotelierii şi agenţiile anunţă primele efecte negative ale dispariţiei voucherelor de vacanţă. Un studiu realizat de Academia de Studii Economice Bucureşti arată că "un leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la PIB-ul României".

Contribuţia directă la PIB a sectorului HoReCa este de 2,79%, iar cea totală este de 5,4%.

Argumentele "străvezii" ale decidenţilor sunt contrazise de realitate.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism a dat publicităţii numărul de vouchere care au rămas nefolosite în 2020 şi pot fi utilizate în acest an. În 2019 plus primele zece luni ale lui 2020, au fost emise tichete de vacanţă în valoare totală de 2,7 miliarde de lei. Din acest total, până în prezent au fost consumate vouchere de vacanţă în valoare de 2,15 miliarde de lei, deci, din 77,5% emise, 22,5% dintre tichete mai sunt utilizabile pentru acest an, astfel încât nu mai sunt atât de multe vouchere de vacanţă acordate, aşa cum susţin oficialii.

Efectele pandemiei asupra turismului românesc sunt reflectate de statistică. Astfel, numărul sosirilor a scăzut cu 50,6% pe total în primele nouă luni ale anului 2020. Totodată, numărul de sosiri ale turiştilor români au înregistrat o scădere cu 42,8%, iar cel al turiştilor străini o scădere cu 81,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Rezultă, în consecinţă că industria turismului a fost ramura cea mai grav afectată. În loc de măsuri stimulative, Guvernul adoptă "măsuri represive".

Potrivit unui studiu efectuat de Academia de Studii Economice (ASE) şi Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), voucherele de vacanţă asigură creşterea activităţii economice şi crearea numărului locurilor de muncă, prin stimularea consumului şi a ofertei interne.

Voucherele asigură creşterea încasărilor bugetare prin venituri fiscale aferente activităţii economice şi a locurilor de muncă generate, care depăşesc facilităţile fiscale, reducerea economiei subterane, prin descurajarea muncii la negru şi prin reducerea evaziunii fiscale.

Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la PIB-ul României, iar la fiecare 64.359 de lei direcţionaţi pentru voucherele de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă.

În consecinţă, ţinând cont de argumentele expuse, se impune, de urgenţă, revizuirea acestei ordonanţe, abordarea de măsuri constructive destinate creşterii activităţii economice şi crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului şi a ofertei interne în turism.”

Gata, să n-aveți nicio grijă! Domnul deputat Dumitru, șeful interimar al PNL Călărași, ne-a dat, din nou, vești din cele mai bune pe Facebook. După ce a participat la ceremonia de învestire a noului prefect, prietenul fermierilor ne-a asigurat că “Odată cu numirea lui Valentin Barbu, în această funcție importantă, Instituția Prefectului Județului Călărași câștigă un om valoros și competent, convins fiind că activitatea dumnealui va contribui substanțial la dezvoltarea proiectelor județului Călărași.” Pe deasupra, e convins că “Valentin Barbu, împreună cu subprefecții Nicolae Dumitru și Georgică Ștefan, vor face o echipă bazată pe profesionalism și corectitudine.” Ne-a băgat puțin în ceață pentru că și echipa anterioară construită în jurul generalului (r), Marian Stoica a fost una de toată isprava dar...nu mai contează. Oricum tot ce vine dinspre PNL e top of the tops. Dincolo de avalanșa de mulțumiri și aprecieri îndreptată către fostul prefect, același domn Dumitru a mai “decretat” că după ce și-a făcut datoria față de partid în precampania și campania de la locale, maurul nu va pleca acasă ci va rămâne în garnizoană, pardon, la dispoziția partidului. Să asistăm la o rocadă cu Vali Barbu?

Alianţa pentru Unirea Românilor cere Guvernului şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, ţinând seama de importanţa covârşitoare a sărbătorii Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, corectarea hotărârilor ce impun restricţii de deplasare, cu referire specială la noaptea Învierii, în data de 4 aprilie pentru Paştele catolic şi 2 mai pentru Sfintele Paşti serbat de ortodocşi.

În aceste sfinţite nopţi, creştinii îşi doresc să participe la slujba Învierii, urmată de Sfânta Liturghie; prin urmare, este necesară derogarea de la restricţiile de deplasare între orele 23:00-05:00, una dintre măsurile impuse de CNSU în data de 6 noiembrie 2020 şi prelungită lună de lună, până la un termen necunoscut.

"Ne vom lupta pe toate căile, în Parlament şi în afara lui, ca aberaţia de anul trecut să nu se mai întâmple. Este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor, una a bucuriei şi nădejdii, a credinţei depline în Iisus Hristos, a învierii Lui şi a noastre. Cu toate riscurile în faţa întunericului, noi vom merge să luăm Lumina. Le-o vom da şi celor rătăciţi, care ne ţin departe de Biserică şi ne vom ruga ca Bunul Dumnezeu să le deschidă mintea, să le încălzească sufletul şi să le îndrume fapta", a declarat senatorul Claudiu Târziu, copreşedinte AUR.

AUR îşi reafirmă poziţia de respingere a măsurilor luate de Guvern, sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis şi la indicaţiile OMS pentru combaterea epidemiei de SARS-CoV-2, măsuri fără temei ştiinţific, arbitrare, disproporţionate şi cu consecinţe dezastruoase, sub care actualii guvernanţi continuă jaful organizat al avuţiei naţionale.

Coaliţia de centru-dreapta a funcţionat ceas în Parlament, adoptând Bugetul de stat pe 2021 aşa cum a sosit el de la Guvern. Nici unul din cele 3600 de amendamente propuse de PSD n-a fost votat nici în cadrul comisiilor reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, nici în plenul Parlamentului.

„Nu vă ascund că parlamentarii PSD au depus peste 3600 de amendamente. În aceste amendamente erau cuprinse nevoile cetăţenilor din toate localităţile ţării noastre.

Vorbim despre apă-canal, drumuri, reabilitare grădiniţe, şcoli, toate lucrurile astea au rămas ca un strigăt de disperare pentru că după cum ştiţi ele au fost rând pe rând respinse. Am rămas aşadar cu un buget despre care se spune că este mult mai bun decât bugetul anului trecut dar în realitate, dacă ne uităm pe capitolele bugetare, vedem că avem bani mai puţini. De unde acest decalaj? Răspunsul este simplu. Ei au introdus în bugetul de stat consolidat şi sumele care ar trebui să ajungă în România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aşa ceva nu se poate! Eu cred că nu a existat până la momentul acesta un buget astfel construit, să introducă şi banii care ar urma să-i absorbim pe o perioadă de 4 ani. Ni s-a spus iniţial că avem 80 mld de euro la dispoziţie pentru următorii ani, apoi au apărut informaţii că ar fi doar 30 mld de euro. Toate aceste lucruri ne fac să credem că acest Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este ceva abstract, un lucru neserios.”, a declarat deputatul Constantin Bîrcă.

Pe 24 februarie, senatorul PSD de Călărași, Nicușor Cionoiu a depus la Parlament o interprelare la ministrului Dezvoltării Cseke Attila având ca obiect “Nereguli cu privire la ordinea de executare a lucrărilor finanțate prin fonduri nerambursabile europene şi naționale, pentru comunele din mediul rural”.

Iată mai jos textul integral al interpelării:

“Stimate domnule Ministru

În exercitarea atribuțiilor specifice activității în circumscripția electorală, am constatat o politică deficitară în ceea ce priveşte alocarea și utilizarea fondurilor nerambursabile, europene și naționale, acordate pentru mediul rural (PNDL 1, PNDL 2, AFIR). Sunt comune ce au aprobate fonduri europene pentru infrastructura drumurilor, dar nu au rezolvate problemele legate de apă, gaze, canalizări. Este nevoie de o anumită ordine în ceea ce priveşte finanțarea comunelor din mediul rural, trebuie să se țină seama de o anumită disciplină, pe anumite etape de dezvoltare.

În județul Cälärași există numeroase comune ce au finalizat lucrările legate de infrastructura drumurilor, inclusiv asfaltarea acestora, dar care nu au rezolvat problema canalizărilor. Ca atare, următoarele investiții în finalizarea canalizärilor vor avea ca rezultat deteriorarea asfaltului.

Având în vedere constrângerile bugetare pentru acest an, respectiv cele preconizate pentru anii următorii, consider necesară optimizarea cheltuirii banului public pe baza unor investigații realizate de specialiștii din minister, astfel încât banii să ajungă acolo unde trebuie.

Domnule Ministru, ținând cont de faptul că ivestiția in infrastuctură este o moștenire la care are dreptul atât generația actuală căt și cea viitoare, vă rog să dispuneți o analiză din care să rezulte gradul de alocare a fondurilor pentru infrastructură la nivelul județului Călărași.

Vă solicit domnule Ministru, ca alocarea viitoare a fondurilor pentru aceste lucrări să fie analizate și verificate de echipe de specialiști neangrenați politic pentru a putea preîntâmpina greșelile trecutului iar cheltuirea banilor europeni și naționali să se facă într- un mod eficient și în folosul comunității.”

Senator PSD de Călărași

Nicuşor Cionoiu

Parlamentarul social-democrat, Constantin Bîrcă susţine că nu doar fermierii vor fi afectaţi în acest an din cauza bugetului subdimensionat al MADR ci şi pensionarii, copiii şi studenţii. Cât priveşte Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Bîrcă a precizat că până în momentul de faţă, membrii Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor n-au fost consultaţi în legătură cu investiţiile propuse a fi bugetate prin PNRR.

„Situaţia este dezastruoasă şi în celelalte domenii sociale. Ştiţi foarte bine că avem o lege care permite creşterea pensiilor cu 40%. Avem certitudinea că acest lucru nu se va întâmpla. O altă categorie nedreptăţită o reprezintă studenţii care nu mai primesc gratuitate pe CFR.

Toate lucrurile astea ne fac să ne gândim că avem în faţă o perioadă foarte grea. Fermierii vor avea mult de suferit pentru că în afară de subvenţiile care vin în mod regulat prin APIA care îşi face treaba, toate celelalte, şi mă refer aici la Programul Naţional Redresare şi Rezilienţă, o denumire pompoasă dar care nu are nimic în spate, nu vor aduce un plus în activitatea lor. Nici la momentul acesta nu am fost consultaţi noi, membrii, cei care facem parte din Comisia de Agricultură. Vreau să vă spun că tot ce ne-a rămas nouă este de a ne zbate pentru toate clasele sociale. Toţi parlamentarii PSD trebuie să pună presiune pe ministerele de resort astfel încât cetăţenii acestei ţări şi călărăşenii deopotrivă să reuşească să treacă cu bine peste acest an.”, a precizat Bîrcă.

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de aproximativ 30,5 miliarde de euro (preţuri 2018), respectiv 33,009 miliarde euro (preţuri curente), compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.