Deputatul Varujan Vosganian, vicepreşedinte al ALDE a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că în maxim zece zile va fi lămurită problema rămânerii formaţiunii sale la guvernare, dar şi cea privind şi colaborarea cu Pro România, săptămâna viitoare fiind crucială în acest sens.

"Săptămâna viitoare este crucială. Vom anunţa felul în care ALDE şi Pro România vor acţiona împreună. Sigur că noi vom discuta în interior procedurile prin care filialele vor lucra între ele, care vor fi semnele electorale, în ce mod se va asigura promovarea outdoor a candidatului la prezidenţiale. Domnul Victor Ponta nu ne-a comunicat sub nicio formă că doreşte să candideze la alegerile prezidenţiale. Noi nu l-am mai întrebat pentru că ştiam că a mai făcut o declaraţie fermă în această privinţă şi tocmai din acest motiv tema nu a mai revenit în discuţiile noastre. Se poate prezuma că pentru alianţa dintre ALDE şi Pro România Călin Popescu Tăriceanu ar putea să fie candidatul la prezidenţiale. Probabil că PRO România va da un răspuns definitiv la această chestiune, dar dialogul pe care l-am făcut a pornit de la această prezumţie a unui singur candidat. Şi câtă vreme domnul Victor Ponta nu şi-a anunţat dorinţa de a candida, rămâne ca validă şi promiţătoare doar candidatura lui Călin Popescu Tăriceanu", a declarat jurnaliştilor Varujan Vosganian, care este liderul ALDE Iaşi.

Conform acestuia, în cel mult zece zile va trebui lămurită şi problema colaborării dintre ALDE şi PSD şi rămânerea ALDE la guvernare.

"De azi în zece zile vom avea răspuns la toate aceste întrebări", a declarat Vosganian.

Sursa www.agerpres.ro

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, candidat al acestei formaţiuni politice la alegerile prezidenţiale, a criticat, luni, faptul că şeful statului, Klaus Iohannis, ar fi avut o şedinţă foto la Palatul Cotroceni pentru campania electorală şi solicită să fie făcute publice costurile.

"Se pare că, pentru prima oară în mandatul de preşedinte, dl Iohannis a fost de găsit la locul de muncă în weekend. Să nu ne bucurăm prea devreme, însă. Domnia sa nu a stat la slujbă ca să muncească. A stat la pozat. După toate probabilităţile, dl preşedinte foloseşte sediul instituţiei pentru treburi personale, mai exact pentru setul de fotografii electorale, care urmează să devină curând postere şi bannere. Nu am auzit de un asemenea precedent în ultimii 30 de ani din partea vreunui alt politician", a scris Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

Preşedintele ALDE întreabă, "de curiozitate", dacă se poate închiria cu ora Palatul Cotroceni "în cazul în care şi alţi candidaţi şi-ar dori acelaşi cadru pentru afişe?".

"Nu e mult de când un procuror general, reamintim, a fost demis pentru că ar fi folosit fără drept un bun al statului. Să foloseşti un palat încărcat de istorie, totodată sediu al celei mai înalte funcţii din stat, pentru şedinţe foto pe muzică de jazz o fi mai puţin blamabil? Dincolo de asta, e strigător la cer felul, stupefiant chiar, cum, în plină emoţie naţională provocată de tragedia de la Caracal, preşedintele Iohannis se pozează, râzând vesel, cu o adolescentă în braţe, apoi imaginile sunt difuzate public chiar de autorul lor. (Sper că nu unul plătit tot din bani publici pentru munca prestată în folosul preşedintelui ţării). Cum nu am auzit până acum de vreun protest ori de vreo explicaţie a Administraţiei Prezidenţiale vizavi de apariţia pozelor în spaţiul public, putem deduce că artistul fotograf a avut acordul dlui Iohannis", a adăugat Tăriceanu.

El doreşte ca şeful statului să spună public "motivaţia acestui act".

"Omeneşte putem înţelege dorinţa dlui Iohannis ca la final de mandat să aibă nişte fotografii care să-i aducă aminte de vremurile bune, dar nu înţelegem de ce trebuia să le facă 'noaptea ca hoţii'! De ce era necesar ca să pună în alertă întreaga administraţie a Palatului Cotroceni pentru un lucru care putea fi făcut în zilele lucrătoare? Ce era de ascuns în acţiunea dlui Iohannis în asemenea fel încât să justifice o acţiune în weekend? Solicităm dlui Iohannis să spună public motivaţia acestui act, costurile lui şi cine a plătit pentru el! Nu ne referim doar la costurile şedinţei foto, ci şi la costurile cu personalul de la Cotroceni care a fost nevoit să vină să-i deservească în weekend pe preşedinte şi fotograful favorit. Îi solicităm dlui Iohannis să profite de acest moment de sinceritate şi să spună public care au fost costurile cu promovarea ultimei (sperăm!!) sale cărţi şi de unde au fost acoperite aceste costuri", a mai scris Tăriceanu.

Potrivit liderului ALDE, "poporul român are dreptul să ştie dacă presedintele lui foloseşte fonduri ascunse pentru a-şi face campanie şi ar fi frumos ca poporul să ştie şi de ce o face într-un moment atât de nepotrivit".

Sursa www.agerpres.ro

Guvernul pregăteşte diminuarea numărului de posturi din aparatul de stat, prin reducerea cu 50% din numărul de secretari de stat şi înjumătăţirea cabinetelor secretarilor de stat care rămân în sistem, au declarat surse oficiale.

Liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State, a declarat în acest sens pentru www.arenamedia.ro că “Așa cum am anunțat încă din luna iunie, vrem să existe o restructurare a Guvernului, atât ca persoane, cât și ca posturi. Deciziile politice vor fi discutate în cadrul coaliției, iar la final va fi anunțată decizia.”

În opinia sa, coaliţia îşi doreşte în continuare “un guvern funcțional, un guvern eficient, care să poată pune în aplicare programul de guvernare.”

De asemenea, Guvernul are în vedere şi reglementarea numărului de posturi de conducere în aparatul central al statului. În prezent, numărul de posturi de conducere este limitat în cazul funcţionarilor publici, unde posturi de conducere pot fi 12% din numărul total de angajaţi.

Un alt proiect priveşte eliminarea sporului de 15% pentru condiţii grele şi vătămătoare. Autorităţile au constatat că existau instituţii unde angajaţii primeau acest spor pentru că aerul din Bucureşti este poluat. Măsura nu va afecta medicii, profesorii, poliţiştii sau magistraţii, dat oficialii guvernamentali spun că pentru aceşti sporul va fi o sumă fixă şi nu actualul procent de 15%.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat miercuri că formaţiunea sa şi Pro România, condusă de Victor Ponta, au decis să colaboreze ca o alianţă politică, cele două partide urmând să aibă grupuri parlamentare comune.

"Discuţii fructuoase în această dimineaţă cu liderul Pro România, Victor Ponta: am hotărât o viitoare colaborare sub forma unei Alianţe politice! ALDE şi Pro România vor avea grupuri parlamentare comune şi, astfel, vom fi a treia forţă politică parlamentară, după PSD şi PNL. În perioada imediat următoare, grupurile de lucru ale celor două partide se vor întâlni pentru a stabili proiectul politic al Alianţei şi protocolul de colaborare", a scris Tăriceanu pe Facebook.

UPDATE. Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a revenit, miercuri, asupra anunţului referitor la o viitoare colaborare cu Pro România şi precizează că între cele două formaţiuni politice au avut loc discuţii şi că nu s-a luat vreo hotărâre.

În anunţul făcut iniţial pe Facebook, el a înlocuit cuvântul "hotărât" cu "discutat".

"Discuţii fructuoase în această dimineaţă cu liderul Pro România, Victor Ponta: am discutat o viitoare colaborare sub forma unei Alianţe politice! ALDE şi Pro România vor avea grupuri parlamentare comune şi, astfel, vom fi a treia forţă politică parlamentară, după PSD şi PNL. În perioada imediat următoare, grupurile de lucru ale celor două partide se vor întâlni pentru a stabili proiectul politic al Alianţei şi protocolul de colaborare", a scris Tăriceanu în postarea rectificată.

UPDATE. Preşedintele Pro România, Victor Ponta, a precizat miercuri că, în urma discuţiilor cu ALDE, s-a progresat "foarte mult" în direcţia participării la un proiect comun între cele două formaţiuni politice, dar o decizie în acest sens nu a fost încă luată.

Vicepreşedintele ALDE, deputatul Marian Cucşa a explicat motivele pentru care formaţiunea pe care o reprezintă nu susţine în urmă rectificării bugetului, tăierea fondurilor pentru investiţii concomitent cu majorarea bugetelor pentru servicii. „Motivele sunt simple și ușor de înțeles pentru toată lumea.

În primul rând, în calitate de parte a Guvernului, ALDE s-a angajat în fața românilor să le reprezente interesele, promovând investițiile și activitatea antreprenorială. În acest sens, nu putem fi de acord cu reducerea sumelor de la investiţii, motiv pentru care am și cerut ministrului de Finanțe identificarea unor soluţii.

În privința serviciilor, discuțiile nu trebuie purtate în acest moment câți bani le mai dăm. De ce? Pentru că în ultimii ani, bugetele serviciilor au tot crescut, însă atunci când vine vorba să acționeze pentru siguranța și protecția cetățenilor vedem cum dau chix cu grație.

Cu toții ne uităm cu stupefacție și indignare la ce se întâmplă la Caracal, la felul în care au acționat servicii de ordine publică ale statului, cărora Guvernul vrea să le dea mai mulți bani.

Nu este admisibil să tăiem sute de milioane de lei de la ministere importante (aici includ transporturile, educația și sănătatea) și în schimb să găsim sute de milioane să dăm pentru serviciile secrete. Eu sper să găsim o înțelegere la cei din PSD, pentru că România nu este un stat militar și nu instituțiile de forță au prioritate atunci când banii sunt mai puțini. Fondurile trebuie să ajungă acolo unde să producă alți bani, adică în infrastructură, în co-finanțarea fondurilor europene, în educație și sănătate.

Și slavă Domnului, serviciile din România beneficiază de sume importante de bani. Într-o analiză a Ziarului Financiar am văzut că în România cheltuielile cu siguranţa şi cu ordinea publică consumă, anual, aproape 6% din bugetul consolidat al statului, dublu faţă de majoritatea statelor din UE. Practic, conform statisticilor europene, doar Bulgaria și Letonia dau mai mult din PIB pentru servicii.

Franţa, spre exemplu, serviciile care asigură ordinea şi siguranţa primesc doar 2,9% din cheltuielile totale ale statului, în timp ce în Germania ponderea este de 3,4%. De asemenea, Danemarca alocă cea mai mică importanţă acestor tipuri de costuri, care sunt în cuantum de numai 1,7% din cheltuielile guvernamentale totale.

Probabil că ministrul de Finanțe ar trebui să se uite și pe statistici atunci când propune în rectificarea dată pe surse sume mai mari pentru servicii. România Curată arăta într-una din analizele sale că bugetul SRI este peste bugetele unor servicii din state mai mari ca România, precum Germania și Franța. Analiza România Curată indica faptul că bugetul SRI este de aproximativ 500 de milioane de euro (în 2018), în vreme ce bugetul BFV din Germania este de 349 de milioane de euro, iar al DGSI din Franța este de 300 de milioane de euro.

Dacă rectificarea bugetară rămâne în forma existentă acum, ALDE nu poate și nu și-o va asuma. Nu este vreo amenințare la adresa cuiva, însă trebuie să fim realiști atunci când vorbim despre rectificare și să vedem care sunt problemele reale ale românilor.” se arată într-un comunicat de presă.

Sursa www.alde.ro

Ludovic Orban a afirmat recent că Viorica Dăncilă descoperă acum că trebuie să declanşeze un „război împotriva criminalităţii”, după ce ani la rând PSD a acţionat în mod deliberat tocmai în favoarea criminalităţii, în favoarea infractorilor şi împotriva românilor corecţi. Liderul PNL precizează că „primul lucru pe care trebuia să-l auzim din gura Vioricăi Dăncilă este că va stopa urgent eliberarea din închisori a criminalilor şi a infractorilor periculoşi”.

Afirmaţiile lui Orban au fost aspru taxate de vicepreşedintele ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a susţinut pentru www.arenamedia.ro “Cam cât de cinic și de populist să fii pentru a te folosi de un caz cutremurător, precum cel de la Caracal, pentru a-ți face jocurile politice? Ei bine, cam cât Orban și PNL de cinic. Reprezentanții PNL-ului, în frunte cu Iohannis și Orban, încearcă să se cocoțe cu picioarele pe acest caz dramatic.” a spus State care a continuat “Aceștia nu mai au limite, nu mai au niciun fel de scrupule atunci când ies public cu tot felul de declarații care arată cinismul lor. Cocoțarea cu atâta cinism pe emoția stârnită de asemenea tragedii riscă să devină o practică pentru astfel de lideri politici lipsiți de scrupule și de o minimă responsabilitate. Este trist și dezamăgitor modul în care tragedia de la Caracal este folosită de diversi politicieni să îşi valideze tezele despre justiţie şi să atace actuala guvernare. Nu există astfel de legături decât în distorsiunea faptelor şi a adevărului făcută prin tacticile lor manipulatorii.”