Începând cu data de 1 martie 2018, prin cererea unică de plată, fermierii pot accesa fonduri europene pe baza deschiderii unor angajamente în cadrul măsurilor de agro-mediu şi climă (Măsura 10), agricultură ecologică (Măsura 11) şi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015.

Măsurile de mediu şi climă aplicabile pe terenurile agricole şi pe UVM beneficiază de alocări financiare consistente în perioada de programare 2014 - 2020, suma disponibilă pentru aceste măsuri fiind de cca. 2,629 mld. Euro (Măsura 10 - 1,072 mld. Euro, Măsura 11 - 236 mil. euro, Măsura 13 - 1,321 mld. Euro).

Prin implementarea măsurilor de mediu şi climă, MADR urmăreşte menţinerea resurselor agricole naturale şi tradiţionale pe care România le deţine, inclusiv conservarea biodiversităţii asociate terenurilor agricole atât prin susţinerea sistemelor extensive de agricultură (bazate pe reducerea inputurilor şi utilizarea durabilă a resurselor naturale), cât şi prin încurajarea continuării activităţilor agricole în zonele cu o valoare de mediu ridicată, dar în special în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale şi în zonele montane, pentru evitarea abandonului acestor zone.

Începând cu anul 2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a adus o serie de modificări măsurilor de mediu şi climă pentru a creşte atractivitatea acestora, pentru a răspunde mai bine nevoilor fermierilor, precum şi pentru a creşte beneficiile de mediu ca urmare a aplicării angajamentelor.

Astfel, au fost introduse 3 noi pachete în cadrul Măsurii 10 - Agro-mediu şi climă aplicabile pe terenuri agricole pentru conservarea speciilor acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina) şi dropia (Otis tarda), precum şi pe terenuri arabile pentru protejarea speciilor de păsări comune.

De asemenea, a fost majorat nivelul plăţilor compensatorii acordate la nivel naţional pe pajişti permanente, fără angajament de agro-mediu şi climă, cu 19 euro/ ha/ an pentru perioada de conversie şi cu 18 euro/ ha/ an pentru perioada de menţinere a practicilor de agricultură ecologică, faţă de anul 2017.

Totodată, a fost inclusă posibilitatea de a cumula pe aceeaşi suprafaţă plăţile compensatorii acordate în cadrul pachetelor aplicabile pe pajişti permanente, atât prin Măsura 11 - agricultura ecologică, cât şi prin Măsura 10 - agro-mediu şi climă. Astfel, în funcţie de combinaţia de pachete accesate, nivelul plăţilor cumulate poate fi cuprins între 119 - 449 euro/ ha/ an pentru perioada de conversie şi între 153 - 483 euro/ ha/ an pentru perioada de menţinere a practicilor de agricultură ecologică;

Detalierea modului de accesare a acestor măsuri se regăseşte în documentele informative şi de ghidare elaborate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu sprijinul Autorităţii de Management pentru PNDR, respectiv:

Broşura măsuri compensatorii de dezvoltare rurală;

Ghid Informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 aferent Campaniei 2018;

Pliant scheme/ măsuri de plată pentru care se poate solicita sprijin prin cererea unică de plată în campania 2018;

Pliant completare electronică cerere unică de plată;

Pliant norme ecoconditionalitate;

Afiş informativ Măsura 10;

Afiş informativ Măsura 11 şi Măsura 13;

Fişă de prezentare (flyer) Pachetul 9 - Măsura 10;

Fişă de prezentare (flyer) Pachetul 10 - Măsura 10;

Fişă de prezentare (flyer) Pachetul 11 - Măsura 10;

Caiete de agro-mediu însoţite de instrucţiuni de completare pentru pachetele Măsurii 10;

Caiete de agricultură ecologică însoţite de instrucţiuni de completare pentru pachetele Măsurii 11;

Calendarul lucrărilor agricole specifice pachetelor Măsurii 10;

Lista zonelor eligibile pentru măsurile de mediu şi climă;

Hărţi la nivel judeţean cu încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, indicând arondarea acestora pe Centre Locale APIA.

Informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2018 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informaţii sunt disponibile şi în mediul online:

pe paginile web ale MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro, www.rndr.ro),

pe site-ul AFIR (www.afir.info),

pe site-ul APIA (www.apia.org.ro),

Discutii interactive cu expertii APIA (http://forum.apia.org.ro).

Deputatul PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru a participat vineri la întâlnirea ministrului pentru Mediul de Afaceri, Radu Oprea şi a secretarului din stat din acelaşi minister, Adrian Dobre cu studenţii din cadrul Facultăţii de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV Bucucureşti, mijlocită de colega sa de partid, Roxana Paţurcă, subliniind în intervenţia sa că Programul Start-up Nation, Varianta 2018 poate susţine dezvoltarea unor afaceri conexe cu agricultura. „Aş dori să vă spun că provin din mediul de afaceri dinainte să fac politică. Acest judeţ este unul preponderent agricol. Afaceri multe sunt în acest domeniu. Start-up Nation nu finanţează agricultura, sunt alte programe care finanţează agricultura dar, în schimb, Start-up Nation poate dezvolta afaceri conexe în agricultura. Vă dau un exemplu, şi dumneavoastră trebuie să vă gândiţi la ce afaceri vreţi să faceţi şi să veniţi cu exemple. Mă uitam în ziarele locale săptămâna trecută şi vedeam că se înfiinţează ferme agricole. Cine vrea să producă ouă, vă dau un singur exemplu, are nevoie de nişte cartoane în care să le ambaleze. Ei, dumneavoastră prin Programul Start-up Nation, cu o maşină puteţi face aceste cartoane. Este un exemplu. Poate nu este relevant dar gândiţi-vă ce să faceţi ca să puteţi accesa acest Program şi să aveţi succes cu acest program spre producţie. Să tindeţi, să vă orientaţi paleta dumnevoastră de gândire spre producţie astfel încât să obţineţi un punctaj necesar şi suficient ca să vă calificaţi şi să primiţi acea sumă de bani.

Acea sumă de bani nu vă duceţi să v-o dea cineva în mână ci vă duceţi în baza unui proiect şi în urma unei evaluări.” a spus Vrăjitoru care i-a îndemnat pe studenţi să iniţieze proiecte în baza acestui program Start-up Nation, Varianta 2018 solicitând informaţiile necesare dar şi sprijinul afferent inclusiv parlamentarilor PSD. “De aceea avem toată deschiderea către dumneavoastră, de aceea domnul ministru, domnul secretar de stat, domnul preşedinte Pandea, domnul prefect, doamna senator, toţi suntem aici în faţa dumneavoastră şi vă stăm la dispoziţie ori de câte ori este necesar şi cu toate informaţiile pe care dumneavoastră doriţi să le aflaţi de la noi.” a conchis deputatul social – democrat.

Ministerul Finanțelor Publice şi ANAF fac precizări privind procedura depunerii formularului 230 - "Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii", în contextul măsurilor de simplificare și debirocratizare pe care le are în vedere în acest an.

Pentru aplicarea unitară la nivel naţional a prevederilor legale prin circulara transmisă structurilor teritoriale ale ANAF se clarifică posibilitatea depunerii formularului 230 şi de către entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a sumei redirecţionate. Măsura este tranzitorie, până la generalizarea depunerii tuturor formularelor prin mijloace electronice de transmitere la distanţă prin intermediul SPV care reprezintă un alt obiectiv strategic al Ministerului Finanțelor Publice

Astfel, se are în vedere centralizarea de către entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a formularelor 230, semnate de contribuabili și depunerea acestora la ANAF în baza unui borderou în condiţiile asumării de către reprezentantul ONG/unităţii de cult a răspunderii sub sancţiunea privind falsul în declaraţii şi uzul de fals.

În baza rolului activ şi ca măsură de securizare ANAF va notifica contribuabilii cu privire la opțiunea exercitată prin formularul 230 primit, astfel încât aceștia să cunoască faptul că se dă curs cererii de direcţionare a cotei de 2%.

Trebuie menționat faptul că persoana fizică poate anunța administrația fiscală, într-un termen rezonabil de 30 de zile, dacă sunt inadvertențe cu privire la opțiunea exercitată.

Sursa www.mfinante.gov.ro

Luna decembrie 2017, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului de salariaţi. Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii decembrie 2017 a fost de 44685 persoane, în scădere cu 0,4% faţă de luna precedentă, respectiv cu 1,0% faţă de luna decembrie 2016.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4623 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15859  persoane în industrie şi construcţii şi de 24203 salariaţi în servicii. 

Câştigul salarial mediu nominal brut şi net

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna decembrie 2017 a fost de 3104 lei, cu 5,6 % mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călărasi, a fost de 2222 lei, în creştere cu 5,5% comparativ cu luna precedentă. Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (1884 lei), industrie şi construcţii ( 2102 lei), iar cele mai mari în servicii (2403 lei).

Sursa: www.calarasi.insse.ro

Direcţia Regională de Statistică Călăraşi a dat publicităţii datele provizorii privind comerţul internaţional cu bunuri, în luna octombrie 2017, la nivelul judeţului Călăraşi

Astfel, în luna octombrie 2017, exporturile au crescut cu 121,7%, iar importurile cu 5,4%, comparativ cu luna octombrie 2016.

În octombrie 2017, în judeţul Călăraşi, conform estimărilor INS, exporturile FOB au însumat 48369 mii euro, iar importurile CIF au însumat 21111 mii euro.

În octombrie 2017, exporturile au crescut cu 121,7 %, iar importurile cu 5,4 %, comparativ cu luna octombrie 2016.

Excedentul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna octombrie 2017 de 27258 mii euro. În aceeaşi  perioadă a anului 2016, excedentul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost de 1787 mii euro.

În perioada 1.I.-31.X.2017, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din  Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (34,6%), metale comune şi articole din acestea (30,0 %), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (12,1%), materii textile şi articole din acestea (8,1 %), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,9%).

În structura importurilor, în perioada 1.I.-31.X.2017, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din  acestea (27,1 %), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus  sunetul şi imaginile (15,7%), produse ale industriei chimice şi ale  industriilor conexe (12,1%),materii textile şi articole din acestea (7,9%), pastă din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice, hârtie sau carton reciclabile (6,6%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (5,2%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,9 %).

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Radu Oprea s-a aflat vineri la Călăraşi, la invitaţia preşedintelui PSD Ciprian Pandea şi a senatorului, Roxana Paţurcă, pentru a le prezenta studenţilor de la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV Bucureşti programul Start – up Nation varianta 2018. La final, Oprea a oferit pentru www.arenamedia.ro şi un interviu pe care vi-l prezentăm mai jos

Domnule ministru, în primul rând bun venit la Călăraşi! Sunt convins că aţi venit cu cele mai bune gânduri. Ce înseamnă Programul Start-up Nation Varianta 2018 şi cu ce se diferenţiază el faţă de cel din 2017?

Start-up Nation 2018 reprezintă acelaşi lucru ca tot Programul Start-up şi înseamnă trezirea spiritului antreprenorial. Înseamnă şansă, înseamnă debut, înseamnă oportunitatea de a trezi dorinţa în rândul debutanţilor de a-şi lua destinul în propriile mâini şi de a încerca să aibe o afacere de succes. Înseamnă un grant, înseamnă o alocaţie financiară nerambursabilă de 200 mii RON pentru fiecare debutant, în baza unui punctaj transparent care va fi pe site-ul nostru cum a fost şi anul trecut.

Ceea ce vrem să facem diferit anul acesta, este să comunicăm mult mai bine, vrem să transparentizăm toată această procedură, să avem proceduri operaţionale, vrem să simplificăm, şi de asemenea vrem să avem uniformizat în luarea deciziilor şi  în felul în care evaluăm.

Dacă ne ducem la 2017, aveţi vreun model, două de succes care într-adevăr au performat pe această schemă?

Sunt, sunt foarte multe companii care au performat, sunt foarte multe idei de afaceri care astăzi s-au transformat de la idee în afacere şi cărora eu personal le doresc cât mai mult profit şi vom publica, suntem deja în lucru, un ghid de bune practici astfel încât pe baza modelului de succes într-adevăr să putem multiplica toate aceste idei minunate de afaceri.

Scopul programului din punct de vedere al trezirii interesului cred că da, s-a realizat. Au fost peste 19 mii de planuri de afaceri depuse, din acestea au fost selectate şi 8500 au intrat în relaţia directă cu băncile care au oferit credite puncte sau cu agenţiile noastre regionale, peste 700 de proiecte astăzi sunt deja plătite. Dar, atenţie, programul continuă şi cererea de plată poate fi depusă până în data de 26 septembrie acest an.

Deci eu cred că suntem absolut în parametri cu Programul Start-up 2017 şi ne dorim ca printr-o comunicare mult mai bună cu partenerii noştri, cu consultanţii, cu băncile care sunt implicate în acest proiect, cu Fondul de garantare, cu Fondul de contragarantare, prin aceste discuţii directe pe care le avem cu mediile universitare şi cu cei care pot fi interesaţi de a debuta în Start-up să reuşim să aducem un Start-up în 2018 mult mai suplu, mult mai simplu, mult mai uşor de accesat şi mult mai uşor de înţeles.

Am văzut o declaraţie a dumneavoastră cum că aţi demarat deja discuţiile cu toţi partenerii iar scopul final era tocmai îmbunătăţirea acestui ghid.

Lucrurile au şi fost deja în anumite zone discutate pentru că se constatase o anumită îngustare a fluxului de aprobare şi de dare în plată a proiectelor la Fondul de garantare şi de contragarantare. Urmare a discuţiei pe care am avut-o cu managementul acestor instituţii lucrurile au fost imediat puse pe un făgaş normal şi deja la Fondul de contragarantare au reuşit să treacă peste 50 de proiecte pe zi, ceea ce înseamnă că ce aveau ei în coadă de aşteptare, aproape 100 de proiecte astăzi deja sunt, sau vor deveni într-un timp foarte scurt istorie. Cred că suntem absolut într-o normalitate astăzi cu acest Program Start-up.

Îmi imaginez că aveţi o statistică. Unde este spiritul antreprenorial în ţară cel mai dezvoltat în baza acestui program?

Cel mai bine este în mediul urban: în Bucureşti, în Prahova, în Ploieşti, în Cluj. Sunt judeţele care au avut cele mai multe aplicaţii. Probabil că este şi explicabil la un anumit moment din cele 1500 de proiecte depuse în jur de 6 mii sunt în mediul urban, celelalte sunt în mediul rural dar ne dorim ca într-adevăr proiectele noastre să se adreseze tuturor. Să nu fie doar o chestiune care să fie pentru oraşele care au deja un spirit antreprenorial dezvoltat. De aceea suntem azi în Călăraşi pentru că am constatat că numărul proiectelor depuse nu a fost suficient şi credem că prin comunicare, prin dialog, prin răspunsuri la întrebări şi a fost o atmosferă absolut vie în sală astăzi, să putem să trezim dorinţa de a aplica în Start-up 2018.

Ce mesaj aveţi pentru tinerii din zona noastră, pentru cei care vor să acceseze un astfel de proiect în baza acestui program?

Mesajul pe care l-am transmis astăzi foarte clar a fost acela că ei trebuie să îndrăznească. Trebuie să iasă din starea de comoditate, trebuie să îndrăznească să creadă în capacitatea lor de a-şi lua destinul în propriile mâini. Trebuie să creadă că într-adevăr statul este un partener şi că ne străduim să fim alături de cei care vor să debuteze în afaceri, nu doar în partea de început cu cei 200 de mii RON nerambursabili ci şi apoi prin toate programele pe care le avem în vedere de la incubatoarele de afaceri, la acceleratoare, la partea de mentorat astfel încât să existe un dialog continuu şi afacerile să fie într-adevăr de succes şi să înregistreze cât mai mult profit.

Vă mulţumesc!