V. Dumbravă: Din nefericire, sunt nişte incompetenţi care aleargă doar după un salariu mare

V. Dumbravă: Din nefericire, sunt nişte incompetenţi care aleargă doar după un salariu mare

Săptămâna trecută, conducerea Primăriei Călăraşi a iniţiat o dezbatere având ca temă evoluţia preţurilor la serviciile de apă şi canalizare dar şi de colectare a guniului menajer la care au participat şi liderul operatorului de apă şi canal, SC Ecoaqua SA Călăraşi. Fostul viceprimar al municipiului reşedinţă de judeţ, în două mandate, Virgil Dumbravă a vorbit despre posibilitatea majorării tarifelor acestor servicii susţinând că un astfel de mers nu se justifică în momentul de faţă. În plus, Dumbravă a arătat cu degetul şi spre managementul defectuos al societăţii asigurat de Cezar Neagu, în ultimii ani.

 

Dacă aţi participa la următoarea întâlnire pe tema dezbaterii, ce întrebări le-aţi adresa Executivului Primăriei şi conducerii operatorului de apă şi canal SC Ecoaqua SA?

Acelaşi pe care le-am mai adresat. În plus, le-aş spune direct: Apucaţi-vă să faceţi investiţii pentru reducerea pierderilor de apă! Cel mai important este înceapă încă de pe acum, astfel încât fiecare cetăţean, şi aici mă refer la cei din zona de blocuri, să poată fi alimentat pe orizontală şi nu pe verticală. În calitatea mea de viceprimar, le-am spus-o în dese rânduri să demareze investiţiile astfel încât lângă contorul principal de apă să monteze un distribuitor la care să se cupleze fiecare apartament pentru ca fiecare cetăţean să nu mai depindă de ceilalţi. Cel care nu plăteşte să poată fi debranşat, să nu mai sufere toţi şi să se termine odată cu pauşalul. Acum, ei se uită pe contorul principal şi spun „atât s-a consumat”. Diferenţa poate să fie inclusă în pierderea lor din diverse motive. Şi atunci l-am montat pe fiecare la distribuitor, am pus contorul şi le dau oamenilor un termen. De pildă în 6 luni fiecare trebuie să se mute pe distribuitor pentru că n-ai voie să lucrezi dincolo de contor. Şi veţi vedea cum cetăţenii îşi vor „trage” 20 m de ţeavă, vor face singuri o astfel de lucrare. Se va termina cu aceste pierderi băgate pe gâtul oamenilor, alţii decât cei care le produc. Va fi exact ca la curentul electric, aşa trebuie procedat. Repet, de când eram viceprimar, le-am tot spus lucrul ăsta. Nu s-a întâmplat nimic. Poate n-au interes că dacă dispar şi pierderile, de unde-şi vor mai lua salariile mărite?

Aveţi impresia că şi persoanele juridice utilizează apa fără s-o plătească?

Mi-e greu să spun acest lucru. Personal, n-aş crede aşa ceva. Pentru că o persoană juridică ar trebui să aibă un contor montat la limita de proprietate. Toate pierderile posibile pe care le are persoana juridică se vor regăsi pe contor. Nu cred aşadar că se întâmplă, doar dacă acestor persoane juridice, „din întâmplare”, nu le-au fost montate contoare de către SC Ecoaqua.

De ce credeţi că s-a politizat acest concurs de ocupare a funcţiei de director general al SC Ecoaqua?

E foarte simplu. E o poziţie cheie, acolo sunt foarte mulţi angajaţi care şi-ar da, teoretic, votul în diferite alegeri cu precădere spre PNL. Din informaţiile pe care le am, ştiu că s-au angajat multe rude, mulţi dintre ei având legături directe cu fosta conducere a CJ Călăraşi dar şi cu actuala conducere a Primăriei.

Nu în cele din urmă, salariul pe care-l câştigă directorul acestei instituţii nu e de neglijat. Aici e o problemă. Dacă s-ar zbătea să-şi facă meseria în sensul reducerii pierderilor care să genereze şi o scădere a preţului, nu ne-ar mai interesa ce salariu încasează managerul.

Dar din nefericire sunt nişte incompetenţi care aleargă doar după un salariu mare.

 

Dacă aţi fi în locul primarului, Dan  Drăgulin, ce i-aţi solicita actualului director general al SC Ecoaqua SA ca să îmbunătăţească activitatea societăţii?

O mare problemă pe care o are Călăraşiul din cauza acestei societăţi este că atunci când apar defecţiuni, lucrările pe care le execută sunt de o foarte proastă calitate. Nu în sensul că nu e bine reparată conducta, cu toate că spre marea mea surprindere, se defectează în continuu. Mă refer că acolo unde se sapă nu se compactează, se pune pietriş aiurea şi aşa rămâne. Am avut o iniţiativă când am fost viceprimar. I-am obligat ca repararea carosabilului să se realizeze de către societatea primăriei ca să ştie clar cum să execute lucrarea în condiţii bune. Şi aşa nu-i mai lăsam pe cei de la Ecoaqua să lucreze. Mi-amintesc că s-a dat ok-ul dar s-a revenit la vechiul obicei: săpăm, punem nişte piatră şi cam atât. O altă chestie care mi se pare prost făcută: desfundarea canalizărilor prin oraş. Se scot tot felul de mizerii pe care le mai uită pe margine, pun capacul la loc şi aşa rămâne.

În zona de blocuri veţi vedea câtă mizerie rămâne uitată acolo, lângă gura de canalizare.

O altă iregularitate vizează modul cum se repară gurile de canalizare. Ba sunt lăsate, ba sunt ridicate, niciodată la nivelul carosabilului. Când am revenit în funcţia de viceprimar, atât eu cât şi colegul meu Marius Dulce, cu care am făcut echipă bună, am observat că puneau nişte pietre amestecate cu beton şi gata, le aduceau la suprafaţă. Bineînţeles că lucrurile astea erau plătite. Lucrarea rezista cam o lună-două, după care iar se lăsau. Atunci le-am impus să facă un fel de fundaţie cu armătură de metal, cu beton, astfel încât să reziste. A demarat atunci şi o campanie de schimbare a gurilor de canal, au fost montate cele cu rame albastre care sunt de calitate. Ce-am constatat? Cum am plecat din Primărie, s-a revenit la vechile obiceiuri. Anul trecut în tot Călăraşiul se executau lucrări de înlocuire a gurilor de canalizare. Peste tot vedeai benzi roşii. Se reface canalizarea, un lucru bun, zic. Curiozitatea m-a făcut să văd cum se lucrează şi când am văzut că se utiliza aceeaşi „reţetă” cu pietre, beton făcut cu lopata am zis „Uite domne, cum se aruncă pe geam o grămadă de bani!”.

În decembrie era deja „mâncat” iar toate aceste lucrări plătite cu bani grei de primărie s-au deteriorat.

Acum spre marea mea surprindere, văd că au început să apară din nou. Oare n-au înţeles nimic din ce s-a întâmplat anul trecut? Că acele lucrări au fost de proastă calitate? Părerea mea e că nimeni din partea Primăriei n-a verificat şi iată rezultatele. Dezastruoase!     

FSDI - Soluție pentru impulsionarea investițiilor și pentru dezvoltarea infrastructurii

FSDI - Soluție pentru impulsionarea investițiilor și pentru dezvoltarea infrastructurii

Fondul Suveran pentru Dezvoltare și Investiții- S.A. (FSDI) are  ca obiectiv direct susținerea dezvoltării economice prin investiții în sectoare competitive,care antrenează un efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital și surse din piața financiară. capitalul social inițial al FSDI, este de19.1 miliarde lei lei, din care aportul în numerar este în valoare de 9 miliarde lei iar aportul  în natură este reprezentat de pachetele de acţiuni nominative în valoare 10.1 miliarde de lei la 28 de companii de stat.

Proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri în domeniul administrării participațiilor statului, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii se află în dezbatere publică încă din 1 martie 2019

 

În ce domenii va face investiții FSDI?

1) Autostrăzi și căi ferate rapide și proiecte energetice (dar care nu sunt prinse pe fonduri europene) – construcția de autostrăzi va fi principala zonă de investiții vizată de FSDI. Având în vedere sursele de venituri arătate mai sus, va fi pentru prima oară când Guvernul va avea un instrument care poate asigura finanțarea certă a autostrăzilor, astfel încât să avem garanția că un proiect început va putea fi dus la capăt fără riscul blocării sau al unor amânări pe parcurs.

Există două căi prin care vor fi realizate investiții în acest domeniu:

A) FSDI formează un consorțiu cu bănci de renume mondial (ex. BEI, BERD, Banca Mondială). În cadrul acestui consorțiu, FSDI va avea cel mult 49%, astfel încât investițiile făcute de Fond să nu intre în calculul deficitului bugetar al țării. Consorțiul va selecta o companie de proiecte prin care vor asigura finanțarea. Această companie va face studiile de pre-fezabilitate și proiectul tehnic, va executa autostrada, iar apoi o va întreține și o va exploata pe o perioadă de 30 de ani, în care va încasa taxa de autostradă.

B) FSDI creează o companie de proiecte pe care o va deține în totalitate. Compania de proiecte se va asocia cu fonduri de investiții private, constructori, bănci de dezvoltare, în care FSDI poate fi acționar cu maxim 49% (pentru a nu intra în calculul deficitului bugetar). Acest consorțiu va participa la licitații de timp parteneriat public privat (PPP) cu CNAIR. Partenerul privat exploatează autostrada o perioadă de timp, la finalul căreia, dacă nu și-a recuperat investiția, va primi de la CNAIR diferența rămasă și o cotă de profit.

2) Capitalizarea și încurajarea firmelor deținute de FSDI pentru a face investiții și pentru achiziționarea unor alte companii de același profil

3) Industria alimentară. Fabrici de procesare (carne, legume-fructe, lână etc.), depozite frigorifice, silozuri etc.

4) Energie – în special în construcția de hidrocentrale.

5) Sisteme de irigații – construcția de aducțiuni de apă.

6) Construcția de spitale

7) Cercetare inovare.

8) Capitalizarea CEC și Eximbank.

Cum va contribui FSDI la dezvoltarea țării?

O FSDI va construi fabrici noi (proiecte greenfield) în domeniile competitive.

O În funcție de resursele naturale existente și de specificul zonei, se vor realiza unități de producție în principal în următoarele domenii: procesare legume-fructe, procesare legume, metalurgie, îmbuteliere apă minerală, produse farmaceutice, producția de componente pentru industria de apărare etc.

O Aceste fabrici pot fi construite și prin asocierea dintre FSDI cu investitori privați, administrații publice locale, fonduri de investiții etc.

O Concomitent cu construcția noilor unități de producție, Guvernul va sprijini înființarea start-up-urilor și va susține IMM-urile din zonă care să deservească fabrica nou construită de FSDI.

O Scopul este de a crea ecosisteme economice care să contribuie la dezvoltarea economiei zonale, prin crearea de locuri de muncă, asigurarea de venituri mai mari pentru angajați, dar și către autoritățile locale.

O După plasarea noilor fabrici pe poziții de profitabilitate și eficiență economică, FSDI va vinde aceste unități de producție către investitorii privați, iar din banii obținuți va relua ciclul și va înființa alte companii.

Cum va fi asigurată transparența funcționării FSDI?

Listarea pe BVB

O Unul dintre cele mai bune mijloace de a asigura transparența FSDI va fi listarea la Bursa de Valori București a companiilor din portofoliu. După cum se știe, listarea la bursă implică publicarea și transparentizarea datelor și activităților unei companii.

O În acest sens, FSDI va lista pe bursă a cel puțin 10% din companiile deținute pe an. De reținut că în companiile strategice (ex. Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Metrorex, Tarom etc.) participarea FSDI nu va coborî sub 51%.

 

Management transparent

FSDI va avea două organe de conducere:

O Consiliul de Supraveghere – va fi compus din 9 membri selectați prin proceduri transparente, pe baza experienței profesionale și a programului de management propus. Activitatea Consiliului va fi evaluată anual pe baza unor indicatori de performanță stabiliți de Guvern. De asemenea, Consiliul va fi obligat să prezinte public un raport anual privind performanța economică a Fondului. Totodată evaluarea activității FSDI se va face anual de către o companie de audit cu reputație internațională.

O Comitetul Director – va fi compus din 5 membri selectați pe baza experienței lor în diverse domenii de activitate, pe baza principiilor de bună guvernanță. Aceștia vor asigura conducerea executivă a Fondului.

AGROINFO / Instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

AGROINFO / Instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

În şedinţa din 19 martie 2019 Guvernul a aprobat Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1179/ 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Astfel, prezentul act normativ stabileşte valoarea totală maximă a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2019, de 72.075.000 lei, din care 34.525.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 37.550.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, iar aceasta se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Având în vedere că pe parcursul unui an, în exploataţiile de creştere a animalelor au loc variaţii ale efectivelor, prin prezentul act se reglementează posibilitatea rectificării cererii iniţiale şi ajustarea sumelor solicitate, în cazul în care se înregistrează diminuări de efective mai mari de 10% pe beneficiar.

Ţinând cont de faptul că, în etapa de verificare a cererilor iniţiale, centrele judeţene APIA nu aprobă sume, ci doar le determină, le centalizează şi le comunică la APIA central, se impune modificarea corespunzătoare pentru această acţiune, în sensul înlocuirii termenului 'aprobă' cu 'determină'.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/ atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Cererile de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, precum şi pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completate de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, se depun lunar/ trimestrial, conform opţiunii menţionate în cererea iniţială, în termen de 20 de zile lucrătoare următoare încheierii lunii / trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat.

AGROINFO / Au fost aprobate plafoanele alocate ANT în sectoarele vegetal şi zootehnic

AGROINFO / Au fost aprobate plafoanele alocate ANT în sectoarele vegetal şi zootehnic

În şedinţa din 19 martie 2019 Guvernul a aprobat Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2018.

Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor naţionale tranzitorii este de 268.466.600 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În sectorul vegetal fondurile se distribuie astfel: 102.361.800 euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; 6.600 euro pentru în pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 1.656.200 euro pentru tutun; 100.800 euro pentru hamei; 1.818.600 euro pentru sfeclă de zahăr. Cuantumul per hectar se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin raportarea sumelor prevăzute la suprafeţele eligibile corespunzătoare.

De asemenea, sumele pentru sectorul zootehnic vor fi repartizate astfel: 22.228.800 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte; 93.416.400 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne; 46.877.400 euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/ caprine. Cuantumul per unitatea de măsură se calculează de către APIA, prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/ sau vândute direct eligibile la efectivele de bovine, respectiv la efectivele de femele ovine/ caprine eligibile.

Pentru sectorul vegetal fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie înscrişi în evidentele APIA, să exploateaze suprafeţe eligibile pe care se află culturi amplasate pe teren arabil şi să deţină contract cu procesatorii pentru livrarea producţiilor obţinute de in, cânepa, hamei, tutun şi sfeclă de zahăr. Pentru cultura de cânepă este necesară autorizaţie de cultivare.

Fermierii din sectorul zootehnic trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să deţină exploataţii înregistrate în RNE, în care să existe cel puţin un animal identificat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/ sau suine; solicitantul să fi livrat şi/ sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de referinţă; (ANT bovine lapte), solicitantul să fi deţinut un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE; (ANT bovine carne), efectivul din exploataţia înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/ 25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată; (ANT ovine /caprine).

În urma acestei Hotărâri de Guvern, se estimează că aproximativ 189.000 fermieri vor beneficia de cel puţin un sprijin prin ANT şi se vor efectua plăţi pentru 11 milioane capete de animale şi 1.4 milioane tone de lapte.

V. Dumbravă: La vremea respectivă, am solicitat demisia conducerii SC Ecoaqua

V. Dumbravă: La vremea respectivă, am solicitat demisia conducerii SC Ecoaqua

Săptămâna trecută conducerea Primăriei Călăraşi a iniţiat o dezbatere având ca temă evoluţia preţurilor la serviciile de apă şi canalizare dar şi de colectare a guniului menajer la care au participat şi liderul operatorului de apă şi canal, SC Ecoaqua SA Călăraşi. Fostul viceprimar al municipiului reşedinţă de judeţ, în două mandate, Virgil Dumbravă a vorbit despre posibilitatea majorării tarifelor acestor servicii susţinând că un astfel de mers nu se justifică în momentul de faţă. În plus, Dumbravă a arătat cu degetul şi spre managementul defectuos al societăţii asigurat de Cezar Neagu, în ultimii ani.

 

Domnule Dumbravă, recent Executivul Primăriei Călăraşi a iniţiat o dezbatere pe tema evoluţiei preţurilor la serviciile de apă, canalizare dar şi de colectare a gunoiului menajer. Aş vrea să vorbim de prima parte şi anume de evoluţia tarifelor la serviciile de apă şi canalizare. Din informaţiile noastre, nu este exclusă posibilitatea majorării acestor tarife în contextul în care nu există o transparenţă în ceea ce priveşte motivele care ar putea sta la baza unei astfel de decizii.

În vremea când ocupaţi fotoliul de viceprimar în ce măsură erau justificate astfel de majorări şi cum le exlicau cei din conducerea operatorului de apă şi canal?

Din capul locului, vă spun că sunt, categoric, împotriva majorării tarifelor[ la serviciile de apă şi canalizare. Cât am fost viceprimar, au avut loc majorări dar după prerea mea, atunci, erau justificate deoarece demaraseră o serie de investiţii care aveau ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii apei.

Acum, nu mai au nicio justificare, în opinia mea. Cred că acest posibil demers al celor de la Ecoaqua va fi generat mai degrabă de faptul că s-au majorat salariile. Cum vor face asta? Pe spinarea călărăşeanului...

Probabil şi pentru a-şi acoperi pierderile...

Nu mai vorbesc de acest aspect. Dacă veneau în faţa Consiliului Local, a cetăţenilor şi spuneau „Domnilor, noi am reuşit anul trecut să reducem pierderile cu „X” procente întrucât am făcut investiţii în acest sens”, atunci demersul lor poate ar fi fost justificat. Dar când pierderile sunt aşa de mari în municipiu, eu nu pot să dau vina decât pe incompetenţa conducerii societăţii. În loc să investească pentru diminuarea acestor pierderi, ei „investesc” în majorarea salariilor.

Atunci când aţi ocupat funcţia de viceprimar se vorbea aşa cum se întâmplă acum că această societate Ecoaqua e un fel de anexă economică a PNL Călăraşi?

Am să vă spun o situaţie şi probabil că puteţi trage apoi concluziile. În structura asociativă a acestei societăţii se află cu ponderi însemnate Consiliul Judeţean şi Primăria Călăraşi. Dacă luăm în calcul că aceste două instuţii au fost conduse mulţi ani de lideri liberali, putem spune că societatea a fost politic dominată de PNL.

Mi-amintesc că după implementarea acelui proiect vestit CL-8 s-a produs o majorare de capital la SC Ecoaqua, susţinută şi de Primăria Călăraşi, în cuantum de vreo 5 milioane de lei. Ce înseamnă această infuzie de capital după finalizarea acelui proiect care a lăsat urme vizbile în infrastructura rutieră, stradală şi aşa şubrezită a municipiului Călăraşi? În plus, nu cred că problema apei şi a canalizării s-a rezolvat în mod corect, până la capăt...

Aşa cum bine aţi spus, această investiţie n-a rezolvat până la capăt, în mod corect problema canalizării şi a apei în acest oraş. Revenind la chestiunea pusă de dumneavoastră, eu am fost revoltat în vremea când eram viceprimar deoarece mi-amntesc foarte bine că această societate a fost penalizată cu suma de 1,6 milioane lei. Era vorba de nişte corecţii financiare stabilite de cei care au finanţat proiectul. Ce înseamnă aceste corecţii? Păi, cei care au analizat implementarea acestui proiect au constatat că într-o oarcare măsură proiectul nu a fost bine manageriat, nu a fost corect implementat, că procedurile de achiziţie şi de urmărire a proiectului nu au fost bine făcute. În consecinţă, societatea a fost penalizată cu suma de 1,6 milioane lei, adică 16 miliarde de lei vechi. La vremea respectivă, am solicitat demisia conducerii SC Ecoaqua. M-am opus şi ca Primăria prin Consiliul Local să contribuie la achitarea acestui prejudiciu produs până la urmă de managementul defectuos al societăţii. Fiind o singură voce în Consiliul Local, am fost rapid neutralizat de consilierii PNL.

A venit primăvara, vremea se va încălzi uşor – uşor. Mirosurile insuportabile din gurile de canal vor reveni provocând un disconfort evident în rândul călărăşenilor. Cum comentaţi?

Am mai spus-o şi-o repet. În mare parte aceste mirosuri nu au legătură cu nu ştiu ce societăţi gen Avicola sau agricole. Aceste mirosuri provin din sistemul de canalizare care în opinia mea şi-mi asum ce spun, nu a fost bine realizat. Dacă ne-am referi strict la zona dintre blocuri, s-a introdus o reţea principală, s-au făcut conexiuni cu vechea reţea dar nu s-a mai făcut un lucru esenţial. Într-o şedinţă a Consiliului Local, actualul director al SC Ecoaqua a spus cu subiect şi predicat că „trebuie să facem bretelele de la blocuri pe noua canalizare”. Ei bine, acest lucru nu s-a făcut şi prin urmare sunt ferm convins că în astfel de zone, canalizarea care s-a executat nu e deloc eficientă. Defecţiunile din zona bretelelor nu au fost înlăturate. Ar mai fi o problemă despre care vreau să subliniez că n-a fost rezolvată aşa cum trebuie. Lucrările, executate de mai multe firme, au lăsat de dorit. Societatea care a coordonat aceaste lucrări, mă refer la SC Ecoaqua, ar fi trebuit să aibă o gândire unitară ca să realizeze parametri proiectaţi. După părerea mea s-a lucrat haotic. Au luat decizia să facă această canalizare într-un timp scurt, au adus multe firme însă e clar nu s-au respectat cotele. E o întreagă nebunie care pe noi ne-a costat!

- Va urma-

AGROINFO / MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1a

AGROINFO / MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1a

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00.

Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol”, care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar,  prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii. 

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari fiind depuse un număr 73 CEI  aferente submăsurii 16.1a.

După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa II de depunere în cadrul submăsurii 16.1a un număr de 17 de potențiale Grupuri Operaționale.

Sursa www.agroinfo.ro

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.