Preţurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% şi a serviciilor cu 4,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică date luni publicităţii.

În aprilie, preţurile de consum au urcat cu 0,61% faţă de martie, iar rata anuală a inflaţiei a fost de 4,1%.

"Preţurile de consum în luna mai 2019 comparativ cu luna mai 2018 au crescut cu 4,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,4%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2018 - mai 2019) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2017 - mai 2018), calculată pe baza IPC, este 4,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,1%", se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020.

BNR estima, în februarie 2019, o inflaţie de 3% pentru finalul acestui an, respectiv de 3,1% pentru 2020.

La rândul ei, Comisia Europeană a prognozat că rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 3,6% în 2019 şi la 3% în 2020, potrivit previziunilor economice de primăvară publicate pe 7 mai.

Sursa www.agerpres.ro

Începând cu data de 04 iunie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că au fost autorizate la plată schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente campaniei 2018, pentru un număr de 12.707 dosare cu suma totală de 25.035.714 euro.

Totodată, facem precizarea că fermierii pregătiți pentru calculul schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal urmează să fie preluați pe listele de plată în zilele următoare.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351 din 01 octombrie 2018.

DIRECTOR EXECUTIV

Florin STOIA

Câştigul salarial mediu nominal net a urcat la 3.115 lei în aprilie, în creştere faţă de luna precedentă cu 40 lei (+1,3%), cele mai mari câştiguri fiind înregistrate în tehnologia informaţiei şi cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri. Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare decât în luna martie 2019.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) - 7.192 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte - 1.785 lei.

"În aprilie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna aprilie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice", precizează INS.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 18,9% şi în extracţia minereurilor metalifere, cu 17,6%, iar cele mai importante scăderi în fabricarea produselor din tutun, cu 37,8%, şi în fabricarea băuturilor, cu 13,2%.

Potrivit INS, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie 2019 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

În sectorul bugetar, s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+0,9%), respectiv în administraţie publică (+0,7%). În învăţământ, câştigul salarial mediu net a fost în uşoară scădere (-1,7%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.

Societate Comercială angajează asistent veterinar pentru activitatea de farmacie veterinară. Relaţii la telefon  nr. 0733328752

Populaţia din România a ajuns la sfârşitul anului 2018 la o avuţie netă de 2.023 mld. lei (aproximativ 435 mld. euro), iar cea mai mare pondere, de 78%, revine activelor imobiliare, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale. O valoare mai mare a avuţiei populaţiei, de 2.047 mld. lei, a fost înregistrată în anul de boom economic 2008, conform zf.ro.

Practic, prin depăşirea pragului de 2.000 mld. lei, avuţia netă a populaţiei a atins maximul ultimului deceniu şi al doilea nivel de după 2008.

Fiecare român are, în medie, o avuţie netă de circa 22.300 de euro, în timp ce datoria pe per­soană ajunge în România la peste 1.650 de eu­ro, potrivit datelor BNR din cea mai recentă edi­ţie a Raportului asupra stabilităţii financiare, conform zf.ro.

Avuţia netă a populaţiei s-a majorat cu circa 9,8% în 2018 faţă de nivelul de la finele anului 2017, evoluţia fiind determinată atât de avansul activelor financiare, cât şi de majorarea deţinerilor de active imobiliare. Activele financiare nete ale populaţiei au avansat anul trecut cu 6,6% faţă de 2017, până la 443 mld. lei, iar activele imobiliare au făcut un salt mai mare, de 10,7%, până la 1.580,2 mld. lei, reiese din datele BNR.

Cu toate că România înregistrează cea mai ridicată rată a deţinerii de imobile din UE, BNR atenţionează că persistă un grad crescut al inega­li­tăţii de avuţie, cele mai bo­gate 10% din gospo­dării deţinând aproxi­ma­tiv 60% din avuţie, conform zf.ro.

Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au fost în 2018 mai mult decât duble faţă de 2008, iar comparativ cu nivelul înregistrat în 2009, de 126 mld. lei, s-au majorat de mai mult de trei ori.

În ceea ce priveşte datoria totală a populaţiei, în 2018 s-a înregistrat o creştere de 6,6%, până la 150 mld. lei. Ascensiunea a fost influenţată de majorarea creditării bancare (în special ipotecare), care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei, conform zf.ro.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează, prin intermediul mai multor submăsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020), formele asociative dintre fermieri și procesatori, respectiv cooperativele și grupurile de producători.

Până în prezent, AFIR a încheiat 32 de contracte de finanțare în valoare de 22,7 milioane de euro cu beneficiarii acestor forme asociative. Dintre acestea, 22 contracte de finanțare, în valoare de 19,3 milioane de euro, au fost semnate cu membrii cooperativelor. Valoarea totală a plăților efectuate pentru fermierii asociați este de 7,5 milioane de euro, până la această dată.

 „Am susținut încă de la început importanța deosebită pe care o are asocierea în sectorul agricol de la noi din țară. Deși fermierii români sunt încă reticenți față de aceste forme de organizare, am constatat că interesul a crescut în perioada recentă, dovadă că fermierii noștri au înțeles faptul că dacă se asociază și obțin fonduri nerambursabile se dezvoltă mai mult, pot să-și pună împreună producția, să o comercializeze și să aibă o putere sporită de negociere pe piața liberă. Prin PNDR 2020, am susținut concret fermierii care se asociază, aceștia beneficiind de punctaj suplimentar și de creșterea intensității sprijinului financiar cu 20%. Astfel, puteau ajunge și la 90% finanțare nerambursabilă, dacă erau îndeplinite condițiile prevăzute de Ghidul solicitantului.”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Cele mai multe proiecte depuse de formele asociative au fost contractate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest Timișoara, respectiv 8 proiecte în valoare de 7,6 milioane de euro, dar și la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord-Est Iași, unde sunt contractate 7 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Alte 6 investiții colective cu o valoare de peste 3,6 milioane de euro au fost finanțate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest  Satu Mare.

De asemenea, precizăm că Agenția a sprijinit financiar formele asociative și prin intermediul Programului Național de Dezvoltare 2007 – 2013 (PNDR 2013). Astfel, în perioada respectivă au fost încheiate 66 de contracte de finanțare, în valoare totală de 26,5 milioane de euro. Plățile efectuate prin PNDR 2013 pentru investițiile colective ale fermierilor însumează 16,8 milioane de euro.