Rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna octombrie 2024, la 4,67%, de la 4,62% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,75%, cele nealimentare cu 3,45%, iar serviciile cu 7,66%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Indicele preţurilor de consum în luna octombrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 100,62%. Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2023 - octombrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2022 - octombrie 2023) a fost 5,8%", se arată în comunicatul INS.

Detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/11/12/rata-anuala-a-inflatiei-a-urcat-la-4-7-in-octombrie-2024--1385377

Aproape 30.000 de joburi noi au fost postate de la începutul lunii octombrie, în creștere cu mai mult de 15% față de luna septembrie, angajatorii pregătind echipele pentru creșterea volumului de activitate cu ocazia Black Friday și a sărbătorilor de iarnă. Domeniile în care s-a văzut cea mai mare evoluție a angajărilor au fost turism, servicii, industria alimentară și transport / logistică (domeniu care include și business-urile de curierat).

Astfel, numărul de joburi disponibile în turism a fost, în ultima lună, cu 50% mai mare decât în septembrie, pentru servicii evoluția a fost de 41%, în timp se pentru industria alimentară și transport / logistică s-au înregistrat creșteri de 28%, respectiv 39% de la o lună la alta. În termeni absoluți, este vorba despre 4.500 de joburi noi în turism, 5.600 în servicii și transport / logistică. Acestor domenii se alătură retailul care, fără să fi marcat o evoluție semnificativă față de luna septembrie, rămâne cel mai mare angajator și în această perioadă, cu mai mult de 7.000 de joburi scoase în piață doar în ultimă lună.

„Vara și iarna sunt două perioade cu creșteri vizibile de activitate în domenii precum retail, turism, horeca / industria alimentară sau transport / logistică, iar aceste creșteri se reflectă întotdeauna și pe piața muncii, când numărul de joburi disponibile crește brusc comparativ cu alte luni. Este o ocazie foarte bună pentru candidați, în special pentru cei din segmentul entry level, de a-și găsi un job mai rapid decât în alte perioade ale anului. Sunt foarte căutați acum lucrătorii comerciali, curierii, livratorii, personalul hotelier sau din restaurante”, spune Bogdan Badea, CEO în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 1.000 de joburi de curieri și livratori, 3.500 de locuri de muncă pentru lucrători comerciali și 3.700 pentru lucrători în depozit. Alte 1.700 de joburi sunt deschise pentru cei care vor să se angajeze în sectorul turistic. Numărul de aplicări atrase de ofertele disponibile în aceste domenii a depășit pragul de 820.000 în ultima lună. 390.000 de aplicări au mers către locurile de muncă din retail, 160.000 către cele din servicii și 100.000 către turism. Angajatorii din transport și curierat au atras 85.000 de aplicări, iar cei din industria alimentară 86.000. Cea mai mare parte a aplicărilor pentru aceste domenii aparține candidaților entry-level, cu maximum doi ani de experiență.

„Aceasta este o perioadă foarte bună inclusiv pentru cei care vor un job temporar sau o soluție de suplimentare a veniturilor pe o perioadă scurtă printr-un al doilea job. În ultima lună, numărul joburilor part time disponibile în ofertă a crescut cu 26% față de luna septembrie, în timp ce numărul de oferte pentru proiecte sezoniere este mai mult decât dublu”, mai spune Bogdan Badea.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul oferit unui curier este, în medie, de 3.500 de lei pe lună. Un candidat care aplică pentru un job de lucrător comercial trebuie să se aștepte la un salariu mediu de 3.200 de lei, în timp ce un lucrător în depozit poate încasa aproximativ 3.000 de lei pe lună. În industria alimentară salariul mediu net este de 4.000 lei pe lună, iar în turism de 4.100 de lei. Acestea sunt medii nete, la nivel național, și includ, prin urmare și salariile oferite de angajatorii din orașele mai mici ale țării. Pentru orașele mari, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, și în special pentru acei angajați care lucrează și în ture de weekend, salariile pot ajunge să fie și cu 40% - 50% mai mari.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 25.000 de locuri de muncă.

Vineri, se va desfășura ultima ședință de politică monetară a BNR. Posibilitatea ca inflația de la sfârșitul anului să coboare la 4%, ar putea permite o reducere cu un sfert de punct procentual a ratei de referință, care a fost stabilită în august, în opinia unei părți dintre analiști.

Există însă și voci care anticipează menținerea valorii actuale de 6,5%, în condițiile în care inflația ar putea crește la începutul anului viitor, după ce noul guvern va fi nevoit să majoreze TVA și alte taxe și impozite pentru a micșora deficitul bugetar, care ar urma să se ridice la aproape la 8%, la finalul lui 2024.

În 2025, BNR ar putea tăia rata de referință la 5 – 5,5%, în cazul în care inflația se va îndrepta spre limita de sus a țintei de inflație, care este de 3,5%.

Evoluția raportului leu/euro este monitorizată constant de BNR, iar volatilitatea cursului este minimă. Media euro a crescut marginal de la 4,9755 la 4,9757 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,976 lei.

Trezoreria s-a împrumutat joi cu 1,09 miliarde lei de la bănci, prin intermediul a două licitaţii cu titluri de stat. În urma redeschiderii unei emisiuni cu scadența în aprilie 2029 statul a atras 700 milioane lei, valoare egală cu cea programată, pentru care va plăti o dobândă medie anuală de 6,79%. Prin redeschiderea unei emisiuni scadentă în octombrie 2025, Finanțele s-au împrumutat cu 423,1 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 5,94%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0713 – 1,0778 dolari, față de un vârf de 1,0938 dolari, atins înainte de anunțarea victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut marginal de la 4,6275 la 4,6271 lei.

Investitorii erau mai prudenți, în așteptarea finalului ședinței de politică monetară a Rezervei Federale pentru a afla decizia privind rata de referință, care ar putea fi tăiată cu 0,25%.

Evoluția monedei unice din următoarele luni este una incertă, după ce cancelarul Germaniei, principale economia a zonei euro, la demis pe ministru de finanțe, membru al Democraţilor Liberi (FDP), partid pro-business, și a anunțat că va solicita în 15 ianuarie un vot de încredere în Parlament. Analiștii nu cred că votul va fi primit ceea ce deschise drumul către alegeri anticipate care ar urma să se desfășoare în martie.

Media francului elvețian a scăzut la 5,2779 lei. În schimb, lira sterlină a crescut la 5,97 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 404,7692 lei la 396,8389 lei, consecință a deprecierii metalului galben la 2.641,70 – 2.675,80 dolari/uncie.

Monedele din regiune se întăreau, la 407,06 forinți/euro, respectiv 4,3431 zloți/euro.

Victoria lui Donald Trump a alimentat optimismul celor care investesc în criptomonede. Bitcoin a atins miercuri noapte un nou maxim de 76.460 dolari, după care s-a retras spre 74.000 dolari. Ethereum s-a apreciat la rândul său până la 2.694 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Sorin Vrăjitoru, consilier de stat în cadrul SGG, a anunțat vineri pe o rețea de socializare că CNAIR a lansat licitația pentru proiectarea și execuția nodului rutier de la Sărulești, la kilometrul 45 pe Autostrada Soarelui A2, pe sensul de mers dinspre București înspre Constanța.

“Un nou proiect, o nouă provocare. După finalizarea pasajului de la Drajna, promitem călărășenilor un nou nod rutier.

Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Transporturilor și Infrastructurii SorinGrindeanu au prioritizat încă un proiect de dezvoltare a infrastructurii rutiere în județul nostru.

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția nodului rutier de la Sărulești, la kilometrul 45 pe Autostrada Soarelui A2, pe sensul de mers dinspre București înspre Constanța.

Nodul rutier va asigura legătura între Autostrada Soarelui și Drumul Județean 303, drum secundar între DN 3 București – Lehliu – Călărași și DN 31 Oltenița – Călărași.

Licitația se va încheia pe 12 decembrie, urmând apoi ca proiectarea și execuția noului nod rutier să se încheie în 16 luni.

Aceasta este calea sigură spre dezvoltarea infrastructurii de transport a României, o cale stabilită de către Sorin Grindeanu, cel mai performant ministru al Transporturilor și Infrastructurii de până acum.

Așa cum am promis, după finalizarea și darea în folosință a pasajului de la Drajna, mă voi ocupa și de acest proiect până la darea în folosință.”, se arată în mesajul postat de Vrăjitoru pe pagina personală de Facebook.

CNAIR a lansat miercuri, 6 noiembrie 2024, licitația pentru proiectarea și execuția nodului rutier de la Sărulești, la kilometrul 45 pe Autostrada Soarelui A2 București – Constanța. Noua investiție va asigura legătura între Autostrada Soarelui A2 și Drumul Județean 303, drum secundar între DN 3 București – Lehliu – Călărași și DN 31 Oltenița – Călărași. În zona Sărulești, DJ 303 nu are conexiune la Autostrada Soarelui, cele mai apropiate puncte de intrare/ieșire pe A2 fiind nodurile de la Fundulea (km 36) și Lehliu-Gară (km.64).

Contractul pentru proiectarea și execuția nodului rutier de la Sărulești are o valoare cuprinsă între 49 și 57 milioane lei și o durată de realizare de 16 luni (4 luni pentru proiectare și 12 luni pentru etapa de execuție). Finanțarea este asigurată din Fonduri Europene, Programul Transport 2021-2027.

În total, cele patru bretele care urmează să fie construite vor avea o lungime de 2139 de metri, conform documentelor pe care le-a consultat Economedia. Bretelelele vor avea o bandă/sens, lățimea de 3,5 metri (bandă), iar la intersecții vor fi amenajate sensuri giratorii.

Vineri, s-a desfășurat ultima ședință de politică monetară a BNR. Menținerea inflației la valori ridicate, cu mult peste ținta de inflație de 2,5%±1 punct procentual, nu a permis băncii centrale să opereze o tăiere a dobânzilor.

Cea de politică monetară a fost menținută la 6,50%, în timp ce dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a stagnat la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare urmărită de dealeri, a rămas la 5,50%.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței se precizează că, „rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul (...) secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. (...) Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare”.

BNR a continuat să monitorizeze cu atenție evoluția cursului euro, principalul instrument utilizat în lupta cu prețurile. Volatilitatea lui a fost minimă, 4,9748 – 4,9755 lei, media de lunea aceasta fiind stabilită la 4,9749 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,974 – 4,976 lei, stabilit încă de la începutul anului.

Până la jumătatea lui ianuarie, când se va desfășura prima ședință de politică monetară din 2025, nu sunt așteptate modificări ample ale indicilor ROBOR.

Finanțele s-au împrumutat luni cu 600 milioane lei, valoare identică cu cea programată, prin intermediul unei licitații de titluri de stat cu scadența în 31 iulie 2024, pentru care va plăti o dobândă medie anuală a 6,95%.

Obținerea de către Donald Trump a celui de al doilea mandat la Casa Albă și criza politică din Germania au depreciat moneda unică, chiar dacă, joi, Rezerva Federală a redus dobânzile directoare cu un sfert de punct procentual la 4,50 – 4,75%.

De la un vârf de 1,0938 dolari, euro a alunecat lunea aceasta până 1,0654 dolari, iar analiștii vorbesc de o scădere, în următoarele luni, la 1 – 1,05 dolari. În piața locală, cursul a crescut la începutul acestei săptămâni la 4,6601 lei.

Diferențialul de dobândă dintre zona euro și Regatul Unit, dar și criza politică din Germania au ridicat cotațiile lirei sterline la aproape 1,21 euro, astfel că media a urcat luni la 6,0080 lei, aproape de maximul istoric de 6,0112 lei, atins în 7 martie 2022. Moneda elvețiană a avut o evoluție stabilă față de cea unice, iar cursul a scăzut marginal la începutul acestei săptămâni la 5,3012 lei.

Reducerea cererii de metal galben a redus cotațiile la 2.657,40 – 2.686,40 dolari/uncie, astfel că lunea aceasta prețul gramului de aur a fost stabilit 399,7964 lei.

Chiar dacă Donald Trump, care s-a autodeclarat „protectorul criptomonedelor, și susținătorii săi au anunțat intrarea Statelor Unite într-o „epocă de aur”, momentul prezent este cel al bitcoin.

Principala monedă digitală a atins luni un nou record de 82.494 dolari, efect al entuziasmului din piața specializată, după victoria republicanilor. La rândul său, ethereum s-a apreciat până la 3.223 dolari.

Analiza cuprinde perioada 4 – 11 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie-octombrie a anului 2024, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1380,83 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 281,63 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2023.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 561,38 milioane lei,cu 112,58 milioane lei mai mult decât în primele 10 luni ale anului 2023, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit: 88,59 milioane lei;

– impozit pe venit: 205,47 milioane lei;

– TVA: 117,55 milioane lei;

– accize: 1,94 milioane lei;

– alte venituri: 147,83 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 819,45 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 169,05 milioane lei, față de aceeași perioada a anului 2023.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-octombrie 2024 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat: 534,51 milioane lei;

– bugetul asigurărilor de șomaj: 9,65 milioane lei;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 275,29 milioane lei.

În perioada ianuarie - octombrie a anului 2024,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 56,01 milioane lei.