Antreprenoriatul, performanța și spiritul comunitar au fost temele centrale ale unui dialog autentic desfășurat joi, 21 mai, la Călărași. Evenimentul „Călărași în prim-plan” organizat de IMM România în parteneriat cu IMM Călărași, a reunit lideri ai mediului de afaceri, oficiali ai administrației și antreprenori locali. Toți aceștia contribuie activ la dinamizarea economiei din zonă și la consolidarea ecosistemului antreprenorial regional.

Sesiunile de discuții au fost caracterizate de un nivel ridicat de interactivitate. Antreprenorii prezenți au adresat întrebări concrete și au împărtășit studii de caz din experiența lor directă de business. Dialogul a demonstrat că mediul privat deține o viziune clară asupra nevoilor de dezvoltare urbană și regională.

Evenimentul a beneficiat de prezența unei delegații extinse de oficiali și experți, care au analizat soluțiile de finanțare și dezvoltare pentru regiunea Sud Muntenia:

Florin Jianu – Președinte IMM România

Vasile Iliuță – Președintele Consiliului Județean Călărași

Florin Duma – Prim-vicepreședinte IMM România

Nelu Bălașa – Președinte CLIMM Călărași

Daniela Mihai – Senator

Stelian Emanuel Aldea – Viceprimarul municipiului Călărași

Sterică Fudulea – Președintele Consiliului Economic și Social și Secretar General IMM România

Dan Stoian – Director Executiv, FNGCIMM

Andreea-Mirela Tache – Director Direcția Coordonare și Management Instituțional ADR

Cristina Clondir – Cofondator Exquisite Medical SRL

Agenda a inclus teme strategice pentru ecosistemul antreprenorial local. Reprezentanții FNGCIMM și ADR au prezentat instrumente concrete de garantare și fonduri disponibile pentru firmele din regiune.De asemenea, bunele practici au fost ilustrate prin vocea antreprenorilor de succes, evidențiind soluțiile reale pentru transformarea regiunii într-un pol economic performant.

Evenimentul a scos în evidență faptul că, atunci când există deschidere și voință politică și administrativă, autoritățile și oamenii de afaceri pot găsi un limbaj comun. Colaborarea directă rămâne pilonul principal pentru atragerea de noi investiții și pentru creșterea calității vieții în comunitate.

Concluziile întâlnirii pun bazele unor parteneriate viitoare solide, menite să transforme regiunea Sud Muntenia într-un pol economic din ce în ce mai atractiv și mai performant.

Construcțiile reprezintă aproape 9% din PIB-ul României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană. La prima vedere, sectorul arată puternic: volumul lucrărilor a crescut cu circa 10% în primele zece luni din 2025, reparațiile capitale au avansat cu aproape 50%, iar construcțiile noi au urcat cu 7,7%. Forța de muncă din sector a ajuns la un nivel record: peste 462.000 de angajați.

Sub această creștere, însă, presiunea pe firme devine tot mai greu de gestionat. În 2025 s-au înregistrat aproape 1.400 de insolvențe în construcții, iar în decembrie insolvențele din rezidențial, nerezidențial și lucrările de instalații au crescut cu peste 90% față de aceeași lună din anul anterior.

Mecanismul este simplu: lucrările există, oamenii lucrează, proiectele se semnează, dar banii nu intră suficient de repede.

Materialele, mobilizarea, manopera și logistica se plătesc din prima zi. Încasările vin în tranșe, cu retenții de garanție și termene contractuale care pot ajunge la 6-9 luni. În acest interval, chiar și o firmă cu portofoliu bun își poate consuma rezervele înainte să își încaseze lucrările.

Tema a fost dezbătută la ediția „Secretele Antreprenorului de Succes – Oradea 2026", organizată de IMM Club și dedicată industriei construcțiilor.

Liviu Sav, cofondator BRIDGE-to-INFORMATION și SMARTreports, moderatorul evenimentului, a rezumat astfel discuția: „Diferența între cei care rezistă și cei care închid nu mai stă în cifra de afaceri sau în portofoliul de proiecte. Stă în decizia financiară, în relația contractuală, în disciplina operațională și în calitatea informației pe care o ai înainte să semnezi".

În construcții, cifra de afaceri poate fi înșelătoare. O firmă poate factura mult, poate avea șantiere active și echipe ocupate, dar intră în blocaj dacă nu știe exact cât cash are disponibil, cât timp rămân banii blocați în retenții și ce se întâmplă dacă un partener mare întârzie plata.

La nivel macroeconomic, industria construcțiilor rămâne puternică. În interiorul firmelor, însă, este vulnerabilă. În 2026, diferența dintre firmele care rezistă și cele care se blochează nu mai ține doar de numărul proiectelor, ci de disciplina financiară, contractele bine negociate, informația la timp și rezervele construite înainte de criză.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia continuă demersurile pentru transformarea comunităților locale în zone mai eficiente din punct de vedere energetic. În data de 19 mai 2026, a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Recompartimentare și modernizare Hotel Perla”, infrastructură sportivă aflată în administrarea Clubului Sportiv Municipal (CSM) Călărași.

Contractul de finanțare a fost încheiat între Liviu-Gabriel Mușat, director general al ADR Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027, și Valentin Anghel, directorul CSM Călărași, din partea beneficiarului.

La festivitate a fost prezent Constantin-Bogdan Matei, președintele Agenției Naționale pentru Sport, instituția centrală în subordinea căreia se află Clubul Sportiv Municipal Călărași și care asigură susținerea financiară majoră pentru realizarea acestei investiții. De asemenea, la eveniment a luat parte și președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. Alături de aceștia, din partea ADR Sud-Muntenia, au fost prezente Gabriela Călin, director al Direcției Autoritatea de Management PR Sud-Muntenia, și Andreea-Mirela Tache, director al Direcției Coordonare și Management Instituțional, în prezența reprezentanților autorităților publice locale și a jurnaliștilor din mass-media locală și regională.

Acest proiect dispune de un buget total de peste 31,7 milioane lei, fiind finanțat în cadrul Programului Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027. Valoarea sprijinului din fonduri europene alocat acestei investiții este de aproximativ 10,5 milioane lei. Investiția va asigura modernizarea unei suprafețe utile de peste 1.300 mp în municipiul Călărași. Clădirea va fi izolată termic, va avea instalații noi și sisteme inteligente care reduc risipa de energie. Astfel, costurile de exploatare vor scădea semnificativ, iar impactul asupra mediului va fi redus, emisiile de dioxid de carbon fiind diminuate cu peste 20 de tone în fiecare an.

Cu ocazia acestei noi semnări, Liviu-Gabriel Mușat a fost cel care a subliniat importanța parteneriatelor locale și a ritmului de implementare: „Când vezi un proiect de 30 de milioane de lei în care beneficiarul se angajează să vină cu aproape 20 de milioane de lei nu poți decât să ai sentimente de admirație, apreciere față de această determinare, și să ai certitudinea că proiectul se va finaliza. Suntem la jumătatea drumului, fiindcă semnarea înseamnă acest lucru, dar cel puțin la fel de importantă e derularea proiectului. Și în această etapă, colegii mei vor fi la dispoziția dumneavoastră cu răspunsuri și recomandări în limitele regulamentelor. Suntem o echipă și ne dorim ca acești bani, până la ultimul leu, să rămână în cadrul acestui proiect. (...) Trag nădejdea că această oază călărășeană va redeveni ceea ce a fost acum mai bine de 40 de ani, adică o perlă a Călărașiului și, de ce nu, a întregului Bărăgan.”

Importanța tehnică și impactul asupra performanței au fost evidențiate de Andreea-Mirela Tache, care a anunțat că următorul contract vizează modernizarea bazei nautice:

„Prin acest proiect, municipiul Călărași va avea o bază sportivă complet nouă. Imobilul va fi dotat cu o sală de forță modernă, spații de recuperare medicală, echipamente de top și pontoane adaptate. Creăm un cadru de pregătire de nivel înalt, oferindu-le sportivilor condiții profesioniste pentru a obține rezultate de excepție.”

Durata de implementare a proiectului de modernizare a Hotelului Perla este de 35 de luni, având ca termen de finalizare data de 31 martie 2029.

La nivelul județului Călărași, au fost contractate 58 de proiecte, cu o valoare cumulată de aproape 880 milioane lei (din care 617 milioane lei reprezintă sprijin nerambursabil). Plățile efectuate deja către beneficiarii din județ depășesc 59 de milioane lei.

Prin acest nou pas, ADR Sud-Muntenia își reafirmă rolul central de motor de dezvoltare regională, ghidată de misiunea sa: „Cu gândul în viitor, acționăm în prezent!”

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este Autoritate de Management pentru PR Sud-Muntenia 2021-2027 și gestionează peste 1,57 miliarde de euro destinate dezvoltării județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Sursă text și foto www.adrmuntenia.ro

Majorarea cererii de dolari americani, stimulată de creșterea randamentelor obligațiunilor pe 30 de ani emise de Trezoreria SUA, care au atins marți valori nemaiîntâlnite de la criza financiară din 2007, a provocat scăderea monedelor de la marginea zonei euro.

Piața s-a deschis la 5,225 lei iar presiunea pe cumpărare a ridicat euro până la 5,237 lei, astfel că media a urcat de la 5,2270 la 5,2358 lei, față de 5,2056 lei, în urmă cu o săptămână.

Reamintim că media euro a atins în data de 6 mai un maxim istoric de 5,2688 lei, consecință a crizei politice locale și a evoluției ascendente inflației, care a urcat în aprilie la 10,71% și ar putea trece de 11%, conform BNR, sau chiar 12%, în opinia analiștilor.

Mugur Isărescu a afirmat marți, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, „legat de nivelul actual, de regula nu comentăm nivelul cursului valutar. Spre deosebire de aprilie, mai 2025, intervenţiile BNR au fost mult, mult, mult, mai mici decât au fost în 2025. Cursul de schimb se pare că şi-a găsit un nivele de echilibru. Este posibil să fie aici. E curs de piaţă care poate fi nealiniat cu fundamentele economice şi atunci calculăm şi un curs de schimb real efectiv. Se pare că la nivelul actual ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pentru că rezervele valutare sunt la un nivel adecvat”.

O analiză BCR anticipează pentru sfârșitul acestui an un curs de 5,25 lei/euro, respectiv unul de 5,35 lei/euro pentru finalul lui 2027.

La sfârșitul săptămânii trecute, BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%/an, nivel stabilit în august 2024, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv pe cea la facilitatea de depozit la 5,50%/an.

Piața monetară a răspuns printr-o ușoară scădere a indicilor ROBOR și se apropie de nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare.

Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,85%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92%, iar cel la 12 luni la 5,99%.

Lipsa unor rezultate în urma discuțiilor dintre Statele Unite și Iran care ar urma să pună capăt conflictului din Orientul Mijlociu, situație ce alimentează temerile privind o creștere susținută a prețurilor la energie, implicit a inflației la nivel global, au depreciat euro la 1,1584 – 1,1613 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a urcat miercurea aceasta de la 4,4991 la 4,5179 lei, maxim al ultimului an, față de 4,4479 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

Media francului elvețian a urcat marginal de la 5,7148 la 5,750 lei iar cea a lirei sterline a urcat de la 6,0306 la 6,0467 lei și se apropie de maximul istoric de 6,0960 lei, atins în data de 6 mai.

În ciuda aprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a coborât de la 656,8982 lei la 651,1807 lei, minimul ultimei luni, odată cu scăderea unciei la 4.453 – 4.510 dolari.

Monedele din regiune se depreciau la 4,2546 zloți/euro, respectiv 361,37 forinți/euro.

De la sfârșitul săptămânii trecute, bitcoin s-a cantonat în jurul pragului de 76.000 dolari iar ethereum a celui de 2.100 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Prelungirea crizei politice locale și tendința de creștere a inflației, care ar putea atinge în lunile următoare pragul de 12%, au pus presiune pe moneda națională, care nu a putut beneficia astfel de reducerea aversiunii față de risc.

Așa cum a explicat guvernatorul BNR aproximativ o treime din deprecierea leului se transmite în prețuri în timp ce aprecierea nu este simțită, vânzătorii nefiind de acord să reducă prețurile.

Cursul euro a crescut de la 5,2358 la 5,2432 lei, față de 5,2105 lei la începutul săptămânii. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,238 – 5,249 lei.

La prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că actuala poziției a cursului euro este una de echilibru, iar eforturile BNR de stopa depreciere au fost mult mai mici față de cele din luna mai a anului trecut, după demisia premierului Ciolacu și primul tur al alegerilor prezidențiale. Evoluția va depinde însă de stabilitatea politică și de măsurile fiscale ce vor fi luate de viitorul Executiv.

Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50%/an, respectiv la 5,50%/an pe cea la facilitatea de depozit, care a devenit în ultimii ani principala rată directoare din piață, a fost primită pozitiv de dealerii bancari, în condițiile în care lichiditatea din piață este una ridicată, cu volume de tranzacționare aproape duble față de cele din aprilie.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,85 la 5,84%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92%, iar cel la 12 luni a coborât de la 5,99 la 5,98%, care s-a aflat mai bine de un an peste pragul de 6%.

Euro a recuperat o parte din pierderile suferite în zilele precedente și se tranzacționa în culoarul 1,1594 – 1,1635 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,5179 lei, maximul ultimului an, 4,5097 lei.

Scădere ratei anuale a inflației din Marea Britanie de la 3,3% în martie la 2,8% în aprilie, a majorat cererea de lire sterline iar cursul din piața locală a urcat de la 6,0467 la 6,0612 lei. La rândul său, francul elvețian a crescut de la 5,7150 la 5,7247 lei.

Reducerea cererii de monedă americană, după mai multe zile de creșteri, a impulsionat metalul galben care a fluctuat între 4.504 și 4.571 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a urcat de la 651,1807 lei la 657,1338 lei.

Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2460 zloți/euro, respectiv 359,13 forinți/euro.

Creșterea vânzărilor de ETF-uri, fonduri care dețin bitcoin în valoare de circa 57 miliarde de dolari, întărirea monedei americane și criza din Strâmtoarea Ormuz ar putea readuce principala criptomonedă în jurul pragului de 60.000 dolari, jumătate din maximul atins la începutul lui octombrie 2025. Bitcoin fluctua joi între 77.113 și 78.116 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 2.109 – 2.154 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Echilibrarea sentimentelor față de risc din piețele globale și declarațiile optimiste ale guvernatorului BNR nu au influențat major evoluția pieței valutare locale.

Piața s-a deschis la 5,207 lei, cu peste un ban peste primele tranzacții de luni, iar direcția luată a fost una descendentă, cu un maxim de 5,2305 lei, iar cursul monedei unice a urcat de la 5,2105 la 5,2270 lei, după ce joia trecută acesta coborâse până la 5,2052 lei.

Cu ocazia prezentării Raportului asupra inflaţiei în luna mai 2026, guvernatorul BNR a precizat referitor la poziția actuală din piață a euro că „după calculele noastre, se pare că e unde trebuie (...) Eu nu zic că ar trebui să vă obişnuiţi cu cursul actual. Vă spun că e un curs de piaţă, care deci s-ar putea să fie normal.”

Mugur Isărescu a afirmat, de asemenea, că BNR își permite „o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piaţă. Pieţele sunt foarte sensibile la stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern şi continuarea corecţiei fiscale. Şi atenţie, iar mai spun ceva ca să se reţină. De multe ori nu numai faptele strică, şi vorbele. Sunt momente în istoria, cel puţin financiară, când vorbele spuse aiurea sunt mai tari sau în momente nepotrivite.”

Mult mai pozitiv a fost răspunsul pieței monetare, după ce BNR a revizuit în creştere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026, respectiv 2,9% la sfârşitul lui 2027. „Va creşte până prin iulie, probabil până la 11%, dar creşterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august şi septembrie, vom avea deja o inflaţie de aproximativ 6%, iar spre sfârşitul anului, 5% şi ceva”, a declarat guvernatorul BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,85%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care a coborât, în a doua ședință consecutivă, de la 5,93 la 5,92%. Indicele la 12 luni a coborât după circa o jumătate de an de la 6,0 la 5,99%.

Euro se tranzacționa între 1,1611 și 1,1663 dolari, valori apropiate de cele de luni, iar media monedei americane a urcat de la 4,4771 la 4,4991 lei, valoare care nu a mai fost atinsă de un an.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,7017 la 5,7148 lei iar cel al lirei sterlină a sărit de la 5,9825 la 6,0306 lei.

Aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur de la 653,8279 lei la 656,8982 lei, în timp ce metalul galben fluctua în piețele specializate între 4.525 și 4.590 dolari/uncie, în ușoară creștere față de începutul săptămânii.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat modest la 360,67 forinți/euro. În schimb, a celei poloneze s-a întărit la 4,2389 zloți/euro.

Creșterea cererii de monedă americană a afectat performanța criptomonedelor. Bitcoin a scăzut la 76.464 – 77.315 dolari, față de 82.000 dolari la mijlocul săptămânii trecute. La rândul său, ethereum a alunecat la 2.106 – 2.143 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu