Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, evoluția lui fiind monitorizată constant de către BNR, care nu dorește evenimente neprevăzute în aceste săptămâni, care premerg alegerile parlamentare și prezidențiale.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9764 la 4,9759 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,97 lei.

Presiunea pe curs se menține însă, având în vedere situația economiei românești, care a stagnat în penultimul trimestru din acest an față de al doilea trimestru, dar a crescut cu 1,1% din PIB comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

După declarația lui Mugur Isărescu conform căreia o nouă reducere a dobânzii de referință mai are de așteptat s-a manifestat o tendință de creștere marginală a indicilor ROBOR. Miercuri, indicele la 12 luni a crescut după două luni de stagnare de la 5,64 la 5,65%. Joi, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,55 la 5,56%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,59 la 5,60%.

Finanțele au redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența în iulie 2030. Valoarea programată a fost de 500 milioane lei, sumă care a fost atrasă la sfârșitul licitației, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,87%.

Cererea de monedă americană s-a menținut la valori ridicate, evoluție declanșată de victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite. euro s-a depreciat la 1,0497 – 1,0568 dolari iar cursul monedei americane a urcat de la 4,6879 la 4,7339 lei.

Media francului elvețian s-a apreciat la 5,3176 lei iar cea a lirei sterline la 5,9824 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 393,4124 lei la 387,3649 lei, după ce metalul galben s-a depreciat la 2.537 – 2.582,10 dolari/uncie.

Cursul monedelor din regiune se aprecia la 4,3365 zloți/euro, respectiv 407,97 forinți/euro.

Bitcoin a atins miercuri noaptea un record de 93.462,18 dolari și s-a retras joi la 89.723 – 91.686 dolari. Volatilitatea ethereum s-a redus la 3.159 – 3.241 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În luna septembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8.553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în luna august 2024.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) față de luna august 2024.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11.626 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.016 lei).

Septembrie 2024 comparativ cu Septembrie 2023

Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,8% în luna septembrie 2024 față de luna septembrie 2023.

Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% în septembrie 2024 față de luna august 2024.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,2%, cu 2,5 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna august 2024.

Sursa www.insse.ro

„Ţara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, a declarat luni guvernatorul BNR, în cadrul unei conferințe de presă, considerând că „opt la sută este deja un deficit extern foarte mare (…) nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice şi financiare puternice, care se duc şi în plan social şi politic”

Afirmația făcută de guvernatorul BNR vine în contextul în care deficitul extern al României a urcat la 8% din PIB iar rata anuală a inflaţiei a urcat, în octombrie, la 4,67%, conform INS, de la 4,62% în septembrie.

Această evoluție, la care s-a adăugat creșterea plasamentelor în dolari, ceea ce a provocat ieșiri de pe activele considerate riscante, a apreciat cursul euro de la 4,9749 la 4,9761 lei, în timp ce cotațiile la care efectuau tranzacții au urcat la 4,976 – 4,977 lei, față de 4,974 – 4,975 lei, în ședința de luni.

Piața monetară a fost calmă, iar indicii ROBOR s-au menținut la valorile de la începutul lui septembrie, după ce BNR a decis la sfârșitul săptămânii trecute să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% și pe cea pentru facilitatea de depozit la 5,5%, care a devenit principala rată directoare pentru dealerii bancari.

În schimb, se observă o creștere a dobânzilor pe care trebuie să le plătească Ministerul de Finanțe pentru a se împrumuta, care se vor ridica pâna la sfârșitul anului, conform analiștilor, până la 3% din PIB, urmând a crește în 2025 la circa 3,5%.

Spectrul războiului comercial dintre Statele Unite și Europa, după obținerea de către Donald Trump a celui de-al doilea mandat de președinte, și criza politică din Germania, unde sunt așteptate alegeri anticipate în ianuarie, au depreciat euro la 1,0606 – 1,0663 dolari. Cursul monedei americane a crescut de la 4,6601 la 4,6867 lei.

Media francului elvețian a urcat la 5,3098 lei iar cea a lirei sterline a scăzut la 6,0072 lei.

Scăderea metalului galben la 2.558,80 – 2.627,10 dolari/uncie, nu a compensat aprecierea cursului monedei americane, astfel că prețul gramului de aur a scăzut de la 399,7964 la 391,1865 lei.

Media monedelor din regiune se deprecia la 409,87 forinți/euro, respectiv la 4,3570 zloți/euro.

Raliul apreciativ început de bitcoin, imediat după anunțarea victoriei lui Donald Trump, a continuat marți, când a fost atins un nou record de 89.598 dolari, după care s-a retras spre 86.000 dolari. La rândul său, ethereum a urcat până la 3.439 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

După un început de an situat la limita intrării în recesiune, și o creștere de doar 0,2% în trimestrul al treilea, perspectivele economiei germane rămân negative, afectând-o inclusiv pe cea a României.

Declanșarea unui război comercial între Statele Unite și Europa, după obținerea de către Donald Trump a unui nou mandat la Casa Albă, va afecta în principal exporturile auto germane, au făcut ca indicele aşteptărilor economice, măsurat de institutul ZEW, să scadă în noiembrie la 7,4 puncte de la 13,1 în octombrie.

O astfel de evoluție va avea consecințe grave asupra economiei românești, având în vedere existența a numeroase companii care sunt implicate în domeniul auto, care s-ar putea închide sau limita producția.

Să nu uităm semnalul de alarmă tras de guvernatorul BNR în privința inflației și a deficitului extern care se ridică la 8% din PIB. Iar posibilitatea atingerea parității între euro și dolar va avea efecte negative prin scumpirea materiilor prime, în primul rând a celor energetice, care se va reflecta în creșterea prețurilor.

Folosirea cursului de către BNR drept principal instrument în lupta cu inflația limitează aprecierea euro, care este așteptat de mai bine de doi ani să treacă pragul de 5 lei, inclusiv de Comisia Națională de Prognoză care vedea în prognoza sa de vară un curs mediu de schimb de 4,98 lei, în 2024, respectiv unul de 5,03 lei, în 2025.

Media euro a urcat miercuri de la 4,9761 la 4,9764 lei iar culoarul de tranzacționare a stagnat la 4,976 – 4,977 lei.

Miercuri, a apărut un prim semnal din partea dealerilor bancari, după declarația lui Mugur Isărescu că o nouă reducere a dobânzii de referință mai are de așteptat. Astfel, indicele ROBOR la 12 luni a crescut după două luni de la 5,64 la 5,65%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,59%.

Situația în care se află economia europeană și faptul că actuala coaliție de guvernare din Germania condusă de social-democraţi a anunțat organizarea de alegeri federale anticipate în februarie 2025, după demiterea ministrului liberal de finanțe, au determinat deprecierea euro la 1,0593 – 1,0644 dolari, față de 1,0938 dolari, înainte de anunțarea victoriei republicanilor din SUA. În piața locală, media monedei americane a crescut marginal de la 4,6867 la 4,6879 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,3062 lei iar cel al lirei sterline la 5,9723 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 393,4124 lei, după ce metalul galben a urcat la 2.596,80 – 2.619,40 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia la jumătatea săptămânii la 408,90 forinți/euro, respectiv 4,3416 zloți/euro.

Bitcoin a atins marți noaptea un vârf de 89.832 dolari și se menținea în jurul acestei valori după scurtă scădere spre 86.200 dolari. Ethereum fluctua între 3.122 și 3.288 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, PIB a scăzut cu 0,2%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Produsul intern brut în trimestrul III 2024 nu s-a modificat, în termeni reali, comparativ cu trimestrul II 2024. Produsul intern brut a înregistrat o creştere de 1,1% faţă de acelaşi trimestru din anul 2023 pe seria brută şi o scădere de 0,2% pe seria ajustată sezonier", se arată în comunicatul INS.

În primele nouă luni ale anului, economia României a crescut cu 0,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, şi cu 0,8% pe seria ajustată sezonier.

Detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/11/14/economia-romaneasca-a-stagnat-in-trimestrul-trei--1386629

6 din 10 respondenți din cadrul celui mai recent sondaj realizat de eJobs.ro și platforma de cursuri online Skillab plănuiesc ca, în următorul an, să schimbe domeniul în care activează sau să treacă printr-un proces de reconversie profesională, determinați de ritmul rapid în care se dezvoltă piața muncii, dar și de cerințele angajatorilor. Doar 23% dintre aceștia spun că au un plan de dezvoltare profesională pe care îl urmează, 33% dintre ei au schițat un plan, dar nu consideră că îl și implementează. Diferența de respondenți rămași nu au un plan întrucât 14% dintre ei consideră că este exclusiv în sarcina angajatorului, 16% consideră că ar fi greu de urmat și doar 5% nu sunt interesați de a avea un plan de dezvoltare în carieră.

„Vedem un procent mare de angajați care deja sunt hotărâți să facă o mișcare clară în direcția reconversiei profesionale în viitorul imediat. Se uită nu doar la domeniile care se dezvoltă, dar și la competențele pe care le cere piața astfel încât să își crească șansele de angajare și peste 5 sau 10 ani de acum încolo. Candidații încep să fie tot mai conectați la industriile în care vor să lucreze și să înțeleagă faptul că va trebui să se adapteze la schimbările permanente care apar în domeniul lor de activitate sau în domeniile conexe”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Un salariu mai bun reprezintă principalul motiv pentru care și-ar dori să își schimbe profesia, fiind menționat pe primul loc de 77,4% dintre respondenți. 43,4% sunt motivați de perspective mai bune de dezvoltare, 38,5% și-ar dori să aibă un stil de lucru flexibil, respectiv să poată munci remote sau hibrid și aproape la fel de mulți caută mai multă stabilitate.

Întrebați ce planuri au pentru dezvoltarea lor profesională din următorul an și cum ar putea să facă mai ușor reconversia dorită, 58% spun că ar urma cursuri care să îi ajute să-și îmbunătățească abilitățile de management și comunicare și lucru în echipă. Aproape în egală măsură, 50% dintre respondenți ar acorda aceeași importanță dezvoltării setului de competențe tehnice pentru a rămâne relevanți. Cu toate acestea, cei care au și urmat un curs de dezvoltare în ultimul an sunt în procent de doar 30%.

„Cei care lucrează deja la dezvoltarea profesională sunt motivați în primul rând de dorința de a ține ritmul cu schimbările din piață, dar și de beneficiile pe care învățarea continuă le are. Astfel, cei care au urmat cursuri în acest sens observă schimbări importante în cariera lor. 23,5% au început să fie implicați în proiecte noi, 14,2% au făcut, împreună cu managerul direct, un nou plan astfel încât să dobândească noi abilități pentru a avansa. 8,1% au primit o mărire de salariu la jobul actual, iar 7,6% și-au găsit deja un job mai bun într-o altă companie.”, spune Raluca Neagu, CEO în cadrul platformei online de cursuri Skillab România.

Dincolo de aceste argumente punctuale, 65% dintre candidați sunt convinși că este nevoie să dobândească noi abilități pentru a putea rămâne relevanți pe piața muncii, în condițiile în care domeniul în care lucrează se schimbă atât de rapid încât au nevoie să învețe încontinuu. Abilitățile în IT, cele de analiză a datelor de management, abilitățile în business și cele din domeniul financiar sunt seturi de competențe de care angajații cred că vor avea nevoie în viitor.

Raportat la timpul de care ar avea nevoie și pe care ar fi dispuși să-l aloce educației pentru o nouă carieră, 44% menționează un total de 5 ore pe săptămână. 28% ar putea acorda 10 ore pe săptămână unui astfel de demers, 9% 15 ore, iar 11% chiar 20 de ore. 9% nu au niciun fel de disponibilitate în acest scop.

De altfel, 7 din 10 angajați și candidați participanți la sondaj spun că, în compania pentru care lucrează, programele și cursurile de dezvoltare profesională nu fac parte din pachetul de beneficii extrasalariale. Doar 11% spun că au parte de un astfel de beneficiu, în timp ce 6% spun că efortul financiar este împărțit între angajați și angajatori.

Așadar, numărul celor care sunt atât de preocupați de a crește din punct de vedere profesional încât investesc din resurse proprii în programe, cursuri și evenimente de specialitate este semnificativ mai mare decât al celor care lasă acest aspect în sarcina angajatorului.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie, pe un eșantion de 2.081 de respondenți.