Miercuri, 20 noiembrie 2024, după finalizarea procesului de evaluare a ofertelor, CNAIR a comunicat rezultatul procedurii de atribuire a contractului pentru execuție lucrări a Podului pe DN 3B km 000+822 peste Canal la Călărași în lungime de aproximativ 843,54 m.

Ofertantul desemnat câștigător este Asocierea FREYROM SA (Lider) – PROCONS GROUP SRL– ZMC TRADING SRL, cu preţul de 58.136.594,79 lei fără T.V.A.

Durata contractului este de 84 de luni, 24 de luni pentru perioada de execuție și 60 luni perioada de garanție a lucrărilor.

Proiectul va fi finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile - Programul Transport 2021-2027.

Proiectul de reparație capitală va îmbunătăți nivelul de confort al participanților la trafic, asigurând, în același timp, și un trafic rutier fluent și o stare tehnică corespunzătoare normativelor în vigoare.

Semnarea contractului de achiziție publică va fi posibilă după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații și respectiv după soluționarea contestațiilor/plângerilor formulate în cadrul procedurii de atribuire.

Consilierul de stat, Sorin Vrăjitoru, cel care a susținut construirea pasajului de la Drajna, a declarat că va supraveghea îndeaproape reparația Podului 4, mizând în acest sens pe susținerea Guvernului și a ministrului Transporturilor și Infrastructurii Rutiere, Sorin Grindeanu.

“Dragi călărășeni, vă aduc încă o veste bună despre dezvoltarea Infrastructurii în județul nostru. Astăzi a fost atribuit contractul pentru reparația capitală a Podului 4 de pe #DN3B (km 0+822) peste canalul siderurgic.

Lucrările vor costa peste 60 de milioane de lei și vor dura 2 ani.

Reparația acestui #pod, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, va crește nivelul de #confort și #siguranță pentru șoferi.

Amintesc aici că podul nu a mai suferit reparații în ultimii 30 de ani.

Vă promit că, așa cum am luptat pentru pasajul de la Drajna, mă voi asigura și că reparația Podului 4 se va face ca la carte, având susținerea Guvernului #MarcelCiolacu și a ministrului Transporturilor și Infrastructurii Rutiere.”, se arată în mesajul postat pe o rețea de socializare de Sorin Vrăjitoru, candidat propus de PSD Călărași pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din 1 decembrie.

Începând cu data de 01 ianuarie 2025, intră în vigoare obligația contribuabililor mici de a depune la organul fiscal central declarația cuprinzând informaţii din evidenţa contabilă şi fiscală, denumită Declarația informativă D406 (SAF-T), conform prevederilor legale*.

Modelul declarației este prevăzut în Anexa nr. 2 a Ordinului Președintelui ANAF nr.1783/2021 privind natura informaţiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fişierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura şi condiţiile de transmitere, precum şi termenele de transmitere şi data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fişierul standard de control fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru informații detaliate necesare transmiterii unei declarații complete și corecte rugăm contribuabilii sa acceseze portalul instituțional, la acest link: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/despre_anaf/strategii_anaf/proiecte_digitalizare/saf_t

Reamintim că Declarația informativă D 406 (SAF-T) este depusă din 01 ianuarie 2022 de către marii contribuabili și începând cu data de 01 ianuarie 2023 de către contribuabilii mijlocii.

Similar cu celelalte două categorii de contribuabili menționate, contribuabilii mici, care vor avea obligația depunerii Declarației informative D 406 (SAF-T) începând cu data de 01 ianuarie 2025, vor beneficia de o perioadă de grație, astfel:

- 6 (șase) luni pentru prima raportare, respectiv 5 (cinci) luni pentru a doua raportare, 4 (patru) luni pentru a treia raportare, 3 (trei) luni pentru a patra raportare, 2 (două) luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;

- 3 (trei) luni pentru prima raportare pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.

Pentru a veni în sprijinul contribuabililor, ANAF a elaborat ”GHIDUL contribuabilului pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)” și ”Documentul de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)”, în care se regăsesc întrebări și răspunsuri utile pentru completarea corectă și completă a declarației.

Totodată, dacă după studierea documentelor și informațiilor postate pe portalul ANAF sunt necesare clarificări privind depunerea și completarea declarației D406, contribuabilii le pot solicita la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Banca Națională a continuat să monitorizeze cu atenție piața valutară pentru a proteja cursul leu/euro, principalul său instrument în lupta cu inflația, și pentru a evita eventualele derapaje în perioada alegerilor parlamentare și prezidențiale.

Culoarul în care s-a mișcat cursul euro a fost cuprins între 4,9749 lei și 4,9765 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat între 4,974 și 4,977 lei. Piața locală s-a închis lunea aceasta la 4,976 lei.

Conform prognozei de vară a Comisiei Naționale de Prognoză, cursul mediu anual al euro ar urma să fie în 2024 de 4,98 lei, pentru ca în 2025 acesta să urce la 5,03 lei, iar în 2026 la 5,09 lei.

În schimb, ultimul sondaj din septembrie efectuat în rândul membrilor CFA România, indica pentru februarie 2025 o medie a anticipaţiilor de 5,0407 lei/euro, respectiv 5,0975 lei/euro pentru septembrie viitor.

Creșterea deficitului de cont curent în primele nouă luni ale anului la 19,7 miliarde euro, față de 16 miliarde euro în aceeași perioadă din 2023, și încetinirea economiei, sunt factori majori care pun presiune pe moneda națională.

Analiștii și-au coborât anticipările privind creșterea PIB în 2024 de la 1,2 – 1,9% la 0,8 și 1,2%, față de estimarea optimistă a Comisiei Naționale de Prognoză de 2,8%, valoare revizuită de la 3,4% în aprilie. La rândul său, FMI și-a revizuit prognoza în cel mai recent raport la 1,9%, de la 2,8% în aprilie.

Indicii ROBOR și-au întrerupt tendința de creștere manifestată la sfârșitul săptămânii trecute, după ce BNR nu a modificat dobânzile de politică monetară și pentru facilitatea de depozit, care au rămas la 6,50%, respectiv 5,50%. Creșterea indicilor s-a reflectat în majorarea dobânzilor solicitate pentru cumpărarea de titluri de stat.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat lunea aceasta la 5,58% față de 5,55%, la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, au urcat la 5,62% iar cel la 12 luni la 5,66%.

Finanțele au refuzat lunea aceasta să se împrumute din piața locală, considerând prea ridicată dobânda oferită de cumpărători. Emisiunea de titluri de stat a avut o valoare programată de 700 milioane lei, scadentă în mai 2027.

Creșterea inflației din SUA la 2,6% în octombrie, față de 2,4% în septembrie, a stopat aprecierea monedei americane, începută după confirmarea mandatului lui Donald Trump la Casa Albă. Pieţele se tem de revenirea inflaţiei sub noua administraţie republicană, ceea ce nu va permite Rezervei Federale să scadă semnificativ dobânzile.

Euro a scăzut joia trecută până la 1,0497 dolari, minim al ultimului an, dar a urcat apoi la 1,0516 – 1,0592 dolari. Cursul monedei americane a crescut până la 4,7329 lei și a început această săptămână la 4,7176 lei.

Francul elvețian s-a menținut sub pragul de 0,94 euro, astfel că media lui a crescut luni de la 5,3012 la 5,3172 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9660 la 5,9544 lei.

Gramul de aur a crescut lunea aceasta la 393,2836 lei, după aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.562,30 – 2.597,60 dolari/uncie.

Industria cripto a investit sute de milioane de dolari în campania prezidențială din Statele Unite, în special în candidatura lui Donald Trump. Obținerea unui nou mandat de către acesta și faptul că mulți dintre cei propuși pentru a ocupa poziții în viitorul său cabinet au opinii favorabile activelor digitale, a impulsionat achizițiile din piață.

În ultimele zile, după atingerea maximul istoric de 93.462,18 dolari, bitcoin a fluctuat între 87.400 și 92.200 dolari. Ethereum se mișca la începutul acestei săptămâni între 3.050 și 3.150 dolari.

Analiza cuprinde perioada 11 – 18 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

De opt luni consecutive inflația anuală din România este cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În octombrie, creșterea prețurilor din UE a urcat de la 2,1% în septembrie la 2,3%, în timp ce în țara noastră ea a fost de 5%.

Această evoluție nu a permis BNR să reducă dobânzile la ultima sa ședință de politică monetară din acest an, iar guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o astfel de măsură va fi luată „când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă”.

Dealerii bancari au răspuns la această afirmație prin creșterea indicilor ROBOR, care au stagnat în ultimele aproape trei luni.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,58 la 5,59%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,62 la 5,62% iar cel la 12 luni de la 5,66 la 5,67%.

Tranzacțiile din piața valutară au continuat să se realizeze în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9764 la 4,9769 lei.

Analiștii anticipează pentru jumătatea lui 2025 o depreciere a euro la 1,01 dolar, ca o consecință a tarifelor pe care Donald Trump dorește să le impună importurilor europene, ceea ce va avea un impact negativ asupra economiei zonei euro.

Perspectiva a generat vânzări de monedă unică, care a pierdut rapid teren în fața celei americane. Marți, euro recupera o parte din pierderi și se tranzacționa între 1,0524 și 1,0601 dolari, iar media monedei americane a scăzut marginal de la 4,7176 la 4,7110 lei.

Creșterea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o la 0,93 franci/euro iar media ei a urcat de 5,3172 la 5,3354 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut marginal la 5,9529 lei.

Prețul gramului de aur a crescut cu circa 6 lei la 399,1947 lei, după ce metalul galben a urcat la 2.609,10 – 2.636,40 dolari/uncie. În opinia analiștilor, majorarea cererii de aur a apărut după publicarea noii doctrine nucleare a Rusiei, care permite utilizarea mai largă a acestei forțe, după ce Statele Unite au autorizat Kievul să lovească teritoriul rus cu rachetele cu rază lungă de acţiune.

Media monedelor din regiune se aprecia la 407,14 forinți/euro, respectiv 4,3308 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 90.426 – 92.824 dolari, sub maximul istoric de 93.462,18 dolari atins miercurea trecută. Ethereum fluctua între 3.090 și 3.220 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Chiar dacă la nivel regional se manifesta o creștere a aversiunii față activele considerate riscante, ceea ce a generat ieșiri de fonduri speculative, leul a evitat această evoluție, piața locală fiind monitorizată cu atenție de BNR.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9769 la 4,9762 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei, instalat marțea trecută în piață.

Procesul de creștere a indicilor ROBOR a luat o pauză la jumătatea acestei săptămâni, evoluție la care contribuie lichiditatea ridicată din piața monetară.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,59%, față de 5,55%, în data de 8 noiembrie când s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, când s-a decis menținerea ratei de referință la 6,50%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,63% iar cel la 12 luni la 5,67%, față de 5,59%, respectiv 5,64%, în urmă cu circa două săptămâni.

Miercuri a continuat tendința lentă a monedei unice de recuperare a pierderilor suferite după obținerea de către Donald Trump a celui de al doilea mandat la Casa Albă. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0545 – 1,0610 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,7110 la 4,7170 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,3354 la 5,3244 lei. În schimb, media lirei sterline a urcat de la 5,9529 la 5,9713 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la jumătatea săptămânii de la 399,1947 lei la 397,9899 lei, consecință a deprecierii monedei americane și valoare cotațiile metalului galben din piețele specializate care se situau la 2.617 – 2.641,10 dolari/uncie.

Media monedei maghiare s-a depreciat la 409,75 forinți/euro, în ciuda faptului că banca centrală de la Budapesta a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%, pentru întrerupe tendința de scădere a forintului. Pe fondul revenirii aversiunii față de risc, cursul monedei poloneze s-a depreciat 4,3404 zloți/euro.

Un nou val de cumpărări de criptomonede a ridicat bitcoin la un maxim de 94.461 dolari, după creșterea în 13 noiembrie la 93.462,18 dolari (conform datelor de la ora 14:00, n.red). La rândul său, ethereum a urcat la 3.137 dolari, sub nivelul de 3.220 dolari, atins marți.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 5,58% pe an, de la 5,56% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,62% pe an, de la 5,60%, iar ROBOR la 12 luni a crescut la valoarea de 5,66%, de la 5,65%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.