Angajatorii din Spațiul Economic European/Uniunea Europeană oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 295 locuri de muncă vacante, la data de 04 septembrie 2019, după cum urmează:

1) Austria – 54 locuri de muncă vacante: faianțari, lăcătuși mecanici, instalatori sanitari, stivuitoriști, electricieni, operatori CNC, tâmplari de ferestre, tâmplari universali;

2) Franța – 17 locuri de muncă vacante: mecanici auto, vopsitori auto, tinichigii auto;

3) Germania –136 locuri de muncă: mecanici mașini prelucrare plastic, dezvoltator software, specialist IT, preparatori de înghețată, bufetier, cameristă, chef de partie, chef de rang, junior sous chef, recepționer SPA, demichef de rang, mananger recepție, ajutor curățenie, specialiști în confecționarea de mobilă (program de ucenicie), operatori stivuitor, manipulanți mărfuri, menajeră, commis de rang mic dejun, conductor tren marfar, sudor MAG, fierar-betonist, pictor-decorator, ajutor electrician, operator excavator, zidar, electrician, lacătuș, parchetar, tamplar, instalator instalații sanitare, îngrijitor persoane vârstinice în azil;

4) Irlanda – 7 locuri de muncă vacante: ingineri construcții civile

5) Norvegia – 22 locuri de muncă: tinichigii auto, vopsitori auto, mecanici auto, tâmplari/dulgheri;

6) Olanda – 45 locuri de muncă: culegători fructe, culegători de cășuni în sere;

7) Slovacia – 12 locuri de muncă: sticlari;

8) Slovenia – 2 locuri de muncă vacante: programatori;

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă în UE pot vizualiza ofertele accesând portalul www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul AJOFM Călărași, compartiment EURES.

Consilierul EURES va oferi toate detaliile privind descrierea locului de muncă, cerinţele locului de muncă, limba străină, salariul oferit, durata contractului de muncă, modul de aplicare pentru fiecare ofertă, conform site-ului de mai sus.

            Compartimentul  Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Tot mai multe afaceri se lansează pe segmentul de cofetărie, cu fel de fel de prăjituri, torturi, cupcakes, macarons, briose, donuts (gogoși în stil american), chiar si clatite si gofre. În special în marile orașe, tot mai mulți antreprenori lansează astfel de mici afaceri, unii reușind să ajungă rapid la un succes de nivel aproape nesperat de mare. Astfel de inițiative antreprenoriale reușesc să crească în paralel cu marile cofetării tradiționale pentru că explorează nișe foarte inspirat alese. Mai exact, de obicei se dedică celor care vor produse mai naturale, rețete inedite, tradiții reinterpretate modern și fel de fel de inovații, chiar spre zona premium - lux.

Afacerile de acest gen au fost impulsionate în ultimii ani inclusiv de facilitățile de finanțare cu fonduri nerambursabile, de exemplu mai nou prin programe gen Start Up Nation. De asemenea, se pot accesa destul de ușor credite bancare pentru dotarea laboratoarelor de cofetărie - patiserie. Mulți dintre antreprenori vin din mediul corporate cu fonduri deja asigurate din activități anterioare, alții au experiență în afara țării, ca angajați în domenii asemanatoare.

Cum să ai succes cu o afacere pe segmentul dulciurilor proaspete în România? În primul rând, trebuie să te asiguri că poți susține afacerea din punct de vedere al echipamentelor și resurselor umane. Mai departe, trebuie să te gândești la spațiile de expunere, eventual să cauți parteneriate. Nu este neapărat nevoie să ai un spațiu comercial vizibil, grație mediului online! Poți să economisești mult la acest capitol, aducând clienții către tine via internet într-o locație mai puțin de prim-plan în oraș (deci chirie mai ieftină). De asemenea, multe afaceri nici măcar nu investesc într-un spațiu propriu de vânzare, preferând livrarea pe bază de comandă la adresa indicată de client.

Pe acest segment, o mare miză este atragerea de clienți dornici de comenzi mari pentru evenimente speciale - petreceri de tip nuntă, botez, aniversare. De asemenea, contează și clienții din mediul de business, companii (inclusiv corporații) care pot susține comenzi de mare valoare, exact pentru produsele mai exclusiviste.

Cea mai mare parte din această luptă permanentă pentru atragerea de clienți se face online, pe rețelele de socializare. Contează enorm imaginea, iar fotografiile cu produse pot fi distribuite inclusiv în mod natural - oameni oarecare, nu neapărat clienți, te ajută astfel gratuit să îți faci reclamă în cel mai bun mod. Însă ai nevoie de mai mult decât atât, trebuie să investești într-un website propriu, cu o imagine "wow"! Ai nevoie doar de profesioniști de partea ta: texte scrise profesional, fotografii realizate impecabil, web design care să impresioneze.

Nu uita de un domeniu simplu de reținut, de un brand inspirat și nu în ultimul rând de servicii hosting de la o firmă de top în găzduire web. Doar așa, munca ta va fi cu adevărat bine văzută, pusă în "scenă" în cea mai favorabilă lumină. Ai nevoie de marketing, SEO și multe idei prin care să te diferențiezi de concurență. Vestea cea mai bună este că acest segment atrage tot mai multe persoane, iar business-ul în domeniu are un potențial imens în anii viitori. Internetul se va bucura mai departe de expansiune, deci este bine să folosești toate resursele pentru a avea o poziție cât mai bună pe segmentul tău de piață. Nu sunt puține cazurile de astfel de business-uri care, grație mediului online, au ajuns să livreze chiar la sute de km depărtare, comenzi de valori mari.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță închiderea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în infrastructura de irigații, ca urmare a epuizării fondurilor disponibile pentru această sesiune. Fondurile pentru acest tip de investiții sunt alocate prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructură de irigații, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

În sesiunea deschisă în 6 februarie, AFIR a primit online 306 cereri de finanțare în valoare totală de 300.609.581 de euro. Alocarea financiară aferentă acestei sesiuni a fost de 200 milioane de euro, iar plafonul de primire a solicitărilor de finanțare de 300 milioane de euro

„Într-un interval de aproximativ 7 luni, AFIR a primit solicitări de finanțare de peste 300 de milioane de euro pentru realizarea investițiilor în infrastructura secundară de irigații. Mi-aș fi dorit să avem o anvelopă financiară mai mare pentru acest sector extrem de important – irigațiile. Am trecut de la o alocare de aproximativ 150 de milioane de euro în exercițiul financiar 2007 – 2013, la o alocare totală de 440,98 de milioane de euro în această programare și sper ca în exercițiul viitor 2021 – 2027, să fim în măsură să majorăm această sumă. Interesul crescut al Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat (OUAI) se datorează mai multor măsuri administrative pe care le-am aplicat împreună cu partenerii noștri instituționali. Una dintre măsuri a fost extinderea suprafeței vizată pentru aceste tipuri de investiții de la 628.000 hectare la peste 1.800.000 hectare” a precizat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.   

Sprijinul acordat prin submăsura 4.3, componenta infrastructură de irigații este 100% nerambursabil și se ridică la maximum 1.000.000 de euro/ proiect. Finanțarea nerambursabilă se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune, precum și racordarea stațiilor la utilități, construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

„O altă măsură importantă, solicitată de mult timp de beneficiarii noștri, a fost să permitem ca, în limita a 30% din valoarea proiectului, să poată fi achiziționate echipamente de irigat, prevedere care a fost aplicată în această sesiune. Subliniez rolul important pe care l-au avut întâlnirile de lucru organizate înainte de lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare, precum și experiența dobândită anterior de către OUAI-uri și de federațiile acestora, astfel încât am putut să avem un feed-back real din partea celor care investesc în infrastructura secundară de irigații din țara noastră” a menționat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În exercițiul financiar 2014 – 2020, AFIR a primit 537 de solicitări de finanțare a infrastructurii secundare de irigații în valoare de 532,1 milioane de euro. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat 264 de contracte de finanțare cu reprezentanții Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat (OUAI), în valoare de 200,8 milioane de euro și a efectuat până în prezent plăți de 99,76 de milioane de euro.

Produsul Intern Brut al României a crescut în primele şase luni ale anului în curs cu 4,7%, pe seria brută, şi cu 4,8%, pe seria ajustată sezonier, raportat la primul semestru din 2018, în special pe baza consumului din gospodării, potrivit datelor provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Comparativ cu trimestrul I 2019, PIB în trimestrul II 2019 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,0%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2018 acesta a înregistrat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

Pe seria ajustată sezonier, PIB estimat pentru semestrul I 2019 a fost de 507,888 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,8% faţă de semestrul I 2018.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2019 a fost de 440,962 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,7% faţă de semestrul I 2018.

La creşterea PIB, în semestrul I 2019 faţă de semestrul I 2018, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,2%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,8%; construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 14,9%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,5%), cu o pondere de 5,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,9%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,7%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 9,5% la formarea PIB, au contribuit cu +0,9% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 8,9%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,1%, contribuind cu 3,9% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, care a contribuit cu 2,3% la creşterea PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 12,4%.

Comparativ cu trimestrul I 2019, PIB în trimestrul II 2019 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,0%. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2019 a fost de 256,676 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,0% faţă de trimestrul I 2019 şi cu 4,6% faţă de trimestrul II 2018.

Pe serie brută, PIB estimat pentru trimestrul II 2019 a fost de 240,578 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,4% faţă de trimestrul II 2018.

La finele săptămânii trecute, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's, a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB- cu perspectiva stabilă, dar a atras atenţia că ritmul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 4% în acest an, după care se va reduce în 2020-2021 din cauza încetinirii cererii externe, a reducerii ritmului de creştere a salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru.

Sursa www.agerpres.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale acordă sprijin financiar pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor de către fermierii activi, prin intermediul submăsurii 17.1- „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Până în prezent, AFIR a primit 603 cereri de finanțare în valoare totală de 1.348.988 de euro, dintre care 340 de solicitări în valoare de 497.311  euro au fost selectate în vederea rambursării unui procent consistent din valoarea primelor de asigurare aferente. Precizăm că prima sesiune de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 este încă deschisă până în data de 30 noiembrie 2019, iar alocarea financiară disponibilă este de 42.797.487 euro. 

„Sesiunea curentă are adresabilitate pentru culturile de primăvară și vom deschide o nouă sesiune și pentru asigurarea celor de toamnă. În cazul fermelor mici cu dimensiunea economică de până la 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil este de 55%. Avem deja aproape 350 de fermieri care beneficiază de acest sprijin în mod concret și în cel mai scurt timp vom aproba și cererile aflate în acest moment în stadiul de verificare. Procesul de obținere a finanțării este facil și, pe această cale, îi încurajez pe toți fermierii să încheie polițe de asigurări pentru riscurile din agricultură, acesta fiind cel mai sigur mod de a preîntâmpina pagubele produse de o climă din ce în ce mai impredictibilă.”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, solicitanții trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile menționate în cadrul submăsurii 17.1 și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract. De asemenea, solicitanții pot beneficia de sprijin dacă utilizează terenuri agricole (cu excepția suprafețelor cultivate cu struguri pentru vin), dacă dețin, cresc sau exploatează animale, dacă încheie contractul de asigurare pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură de la nivelul exploatației și dacă nu creează  condiții pentru a obține în mod necuvenit un avantaj.

AFIR a demarat pregătirile pentru viitoarea sesiune de primire a cererilor dedicate finanțării primelor de asigurare pentru culturile de toamnă. Astfel, la nivelul unui grup de lucru se vor întreprinde toate demersurile pentru simplificarea procesului de obținere a sprijinului financiar ținând cont de experiența de până acum în implementarea acestei submăsuri, precum și de opiniile beneficiarilor. 

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente, disponibile pe site, la secțiunea Investiții PNDR în pagina sM 17.1.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) informează că producătorii autohtoni prezenţi în toate pieţele agroalimentare oferă în această perioadă legume si fructe proaspete, în gamă diversificată, de calitate şi în cantitate suficientă.

În toate pieţele agroalimentare din ţară au loc controale efectuate de inspectorii MADR pentru a verifica respectarea normelor de trasabilitate şi de etichetare corectă a loturilor de legume şi fructe oferite consumatorilor şi pentru a depista şi combate fenomenele de substituire a produselor provenite din import sau comerţ intracomunitar cu cele autohtone.

De asemenea, aceştia verifică atestatele de producător pentru persoanele fizice existente în piaţă şi asigură, împreună cu administraţiile pieţelor, spaţiul de comercializare distinct şi semnalizat pentru produsele acestora.

În urma controalelor efectuate, inspectorii ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în sectorul legume fructe au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 123.500 lei, pentru nereguli privind trasabilitatea şi etichetarea şi un număr de 118 avertismente, cu planuri de remediere a deficienţelor.

Totodată, inspectorii fitosanitari din cadrul Autorităţii Naţionale Fitosanitare verifică pe tot parcursul anului respectarea normelor prevăzute în Programul Naţional de Monitorizare a Reziduurilor de Pesticide la toate loturile de legume şi fructe expuse la comercializare în pieţele agroalimentare de către producătorii autohtoni persoane fizice şi în hypermarket-uri de către cooperativele sau grupurile de producători din domeniul legume-fructe.

Până la această dată au fost prelevate 2.106 probe din toate sortimentele de legume-fructe şi din toate bazinele de producţie legumicolă din ţară şi au fost analizate 2.072 probe, iar 34 probe se află în lucru.

Precizăm că până la această dată, la toate probele analizate nu au fost constatate depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide, fiind îndeplinite standardele de calitate şi neprezentând riscuri pentru consumatori.