Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna mai, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, măsuță din lemn cu trei picioare.
Piesa face parte din categoria obiectelor de uz casnic și gospodăresc, fiind lucrată din lemn de plop, prin cioplire, geluire și îmbinare cu cuie.
Este o măsuță joasă, nu mai înaltă de 20-22 cm, se sprijină pe trei picioare, tablia de formă rotundă, cu diametrul de 50 cm, este realizată din trei bucăți de lemn bine finisate și care prezintă urme de folosire, iar pe dosul mesei s-au folosit trei bucăți de scândurele cu scopul de consolidare.
Acest tip de măsuţă joasă, de formă rotundă, pe trei picioare, este străveche, originea ei putând fi regăsită în lumea balcanică și cea orientală, considerându-se a fi cel mai vechi mobilier de servit masa.
Deseori, faţa acesteia, avea la mijloc o adâncitură, unde se punea tigaia cu mâncare sau se răsturna mămăliga fierbinte.
Mesenii se așezau în jurul acesteia pe scăunele cioplite tot lemn, cu trei sau patru picioare, sau direct pe preș ori rogojină ținându-și picioarele împreunate. De multe ori copiii mâncau la masa mică așezată pe pat sau pe cuptor, un alint dulce din partea părinţilor. De obicei, masa joasă nu avea un loc fix în odaie, ea era pusă la perete sub icoană, sau atunci când nu era folosită, se atârnata pe perete de un cui sau se vâra sub pat. La nevoie, se scotea în mijlocul camerei, ori lângă vatră cât mai aproape de căldură, vara venea bine înspre ușă, pe prispă sau chiar în curte, la umbra unui pom.
Țăranca româncă, pe masa joasă, întindea aluatul pentru plăcinte și gogoși, pregătea tăițelul pentru ciorbă și aduna pâinea pentru dat la cuptor. Extrapolând, se poate spune că însăși Masa Tăcerii realizată de sculptorul Constantin Brâncuși, este rotundă și are 12 scaune în juru-i.
Compoziția, cunoscută și sub denumirea de Masa dacică, sau după unii exegeți ai maestrului Masa Apostolilor, masa îl simbolizează pe Iisus Hristos, iar scaunele pe cei 12 apostoli. Ceea ce merită remarcat este faptul că maestrul a folosit, în aparenta sa simplitate, ca și model pentru complexul sculptat din piatră, masa din lemn, rotundă ţărănească.
Șef birou, Secția Etnografie,
Virginia OANĂ
