1737 - Ioan Inochentie Micu Klein a prezentat Dietei ungare un memoriu, în numele "naţiunii române" din Transilvania, faţă de refuzul episcopului de a înlocui termenul "naţiune" cu acela de "români" sau de "plebea românească". Dieta ungară nu a permis citirea documentului.
1803 - S-a născut scriitorul Prosper Mérimée, creatorul nuvelei moderne în literatura franceză: "Colomba", "Carmen" - scriere din care s-a inspirat compozitorul G. Bizet în compunerea operei cu acelaşi nume (m. 23 septembrie 1870).
1848 - A treia Adunare naţională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena "Memoriul poporului român din Transilvania", prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din imperiu.
1864 - Se înfiinţează, la Londra, Asociaţia Internaţională a Muncitorilor (cunoscută sub numele de Internaţionala I), sub conducerea lui Karl Marx şi Friedrich Engels.
1868 - S-a deschis, la Sibiu, primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria; a fost adoptat "Statutul organic", care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania şi Ungaria.
1882 - S-a născut istoricul şi arheologul Vasile Pârvan, considerat drept părinte al arheologiei româneşti; membru al Academiei Române (m. 26 iunie 1927).
1891 - A încetat din viaţă scriitorul american Herman Melville: "Moby Dick" (n. 1 august 1819).
1895 - A încetat din viaţă chimistul şi biologul Louis Pasteur; a descoperit natura infecţioasă a unor boli ale omului şi animalelor (antraxul, pesta aviară) (n. 27 decembrie 1822).
1899 - A încetat din viaţă pictorul simbolist italian Giovanni Segantini, reprezentant al curentului Art Nouveau (n.15 ianuarie 1858).
1914 - A avut loc urcarea pe tron a regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927), nepotul şi succesorul regelui Carol I (n. 1839 - m. 1914).
1916 - S-a născut actorul american Peter Finch, deţinător, în 1977, al Premiului Oscar pentru rolul din filmul "Network" (m. 14 ianuarie 1977).
1924 - S-a născut actorul italian Marcello Mastroianni: "La dolce vita", "Nopţi albe" (m. 19 decembrie 1996).
1930 - S-a născut scriitorul Petre Sălcudeanu, fost ministru al Culturii, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România (d. 6 noiembrie 2005).
1966 - A încetat din viaţă André Breton, poet şi prozator, teoretician şi principalul animator al mişcării suprarealiste - "Manifestul suprarealismului" (n. 19 februarie 1896).
1978 - A încetat din viaţă Papa Ioan Paul I; a avut cel mai scurt pontificat din istoria modernă, doar 34 de zile (n. 17 octombrie 1912).
1991 – A încetat din viaţă Miles Davis, cântăreţ de jazz, compozitor şi conducător de orchestră (n. 26 mai 1926).
1993 - La şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, consacrată dezbaterii cererii României de aderare la Comunitatea Europeană, ţara noastră a primit aviz favorabil de aderare.
1997 - Naveta spaţială americană Atlantis s-a cuplat cu staţia orbitală rusă Mir, pentru a-l aduce la bordul acesteia pe cosmonatul american David Wolf care l-a înlocuit pe astronautul Michael Foale.
1998 - Social-democratul Gerhard Schröder a fost ales cancelar al Germaniei, punând capăt celor 16 ani de conducere creştin-democrată a cancelarului Helmut Kohl.
2003 - A încetat din viaţă regizorul, scriitorul, scenaristul şi producătorul american de origine greacă, Elia Cazan (Kazanjoglous); laureat în 1999 al Premiului Oscar pentru întreaga activitate. (n. 7 septembrie 1909).
2003 - A încetat din viaţă Althea Gibson, prima jucătoare de culoare care a participat la turneul US Open în 1950 şi a câştigat, pe lângă US Open, şi la turneul de la Wimbledon.
2008 - Compania americană SpaceX a lansat pe orbită prima navă spaţială privată, Falcon 1.
2009 - A decedat publicistul Marius Grozea, redactor-şef la Radio România Tineret între anii 1990 - 1991; în 2004, câştigă Premiul Clubului Român de Presă, la secţiunea Talk-Show Radio, cu emisiunea "Maraton Blue Jeans".
Sursa:mediafax.ro

1389 - S-a născut Cosimo de Medici (Cosimo cel Bătrân), primul membru al familiei de bancheri Medici care a ajuns la conducerea republicii florentine (din 1434); protector al literaturii şi artelor; întemeietor al bibliotecii Laurenziana (m.1 august 1464).
1827 - S-a născut Alexandru Papiu-Ilarian, istoric şi jurist, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, membru al Academiei Române (m. 23 octombrie 1877)
1855 - S-a născut matematicianul Paul-Émile Appel, membru de onoare al Academiei Române (m. 24 octombrie 1930)
1880 - S-a născut Jacques Thibaud, unul dintre cei mai apreciaţi violonişti ai secolului al XX-lea (m. 1 septembrie 1953)
1891 - A încetat din viaţă scriitorul Ivan Aleksandrovici Goncearov; personajul principal din capodopera sa, romanul "Oblomov", a devenit simbolul inerţiei şi al pasivităţii - "oblomovism" (n. 6/18 iunie 1812)
1909 - A avut loc inaugurarea oficială a portului Constanţa; primele amenajări datează din anii 1857-1860; finalizarea lucrărilor a fost condusă de inginerul Anghel Saligny
1917 - A încetat din viaţă pictorul impresionist Edgar Degas (n. 19 iulie 1834)
1933 - S-a născut poetul Grigore Hagiu, autor al volumelor "Nostalgica triadă" (1970), "Miazănoaptea miresmelor" (1973) şi "Descântece de gravitaţie" (1977). A primit distinctii ca Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1967) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1968) (m. 1 februarie 1985)
1940 - S-a încheiat Pactul militar şi economic pe zece ani între Germania, Italia şi Japonia (Axa Berlin-Roma-Tokio), pentru impunerea unei "noi ordini" în Europa şi în "Marea Asie de Răsărit"
1992 - Au avut loc alegeri legislative şi prezidenţiale în România
1996 - Piaţa extrabursieră - RASDAQ - de tranzacţionare a acţiunilor rezultate din procesul de privatizare, a fost inaugurată oficial la World Trade Center Bucureşti
1999 - A fost prezentat la sediul NATO din Bruxelles Programul Naţional Anual pentru aderarea României în NATO
2008 - A încetat din viaţă actorul şi regizorul american Paul Newman, la 83 de ani, din cauza unui cancer la plămâni
Sursa:mediafax.ro

1791 - S-a născut pictorul şi graficianul Theodore Gericault (m. 26 ianuarie 1824).
1874 - Are loc, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc – un concurs de tir (tragere la semn)
1888 - S-a născut poetul şi dramaturgul american Thomas Stearns Eliot; a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1949 ("Crimă în Catedrală") (m. 4 ianuarie 1965)
1889 - S-a născut Martin Heidegger, cel mai important filosof al secolului al XX-lea, a avut o mare influenţă asupra filosofiei contemporane (“Fiinţă şi timp”, “Introducere în metafizică”) (m. 26 mai 1976).
1898 - S-a născut compozitorul George Gershwin, creatorul jazzului simfonic (m. 11 iulie 1937).
1912 - A izbucnit primul război balcanic între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, încheiat prin victoria coaliţiei antiotomane la 17/30 mai 1913. România s-a declarat neutră
1914 - S-a născut medicul şi dramaturgul Ştefan Berceanu, specializat în hematologie şi imunopatologie; membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie 1991) (m. 9 noiembrie 1990)
1937 - A încetat din viaţă Bessie Smith, cântăreaţă de blues; supranumită “Queen of Blues”, interpretarea ei a marcat trecerea de la creaţia populară la blues-ul privit ca produs semnat artistic de o individualitate (n. 15 aprilie 1894)
1945 - A murit, la New York, compozitorul, pianistul, muzicologul şi folcloristul Béla Viktor János Bartók; născut la Sânnicolau Mare, în Transilvania, Bartok a introdus în muzica sa teme şi intonaţii ale muzicii populare româneşti; este membru post-mortem din străinătate al Academiei Române (n. 25 martie 1881)
1963 - Legaţia României din Viena a fost ridicată la rangul de ambasadă
1979 - A încetat din viaţă, la New York, contesa Alexandra Tolstoi, fiica şi secretara scriitorului Lev Nikolaevici Tolstoi; a scris “Tolstoi – viaţa tatălui meu”, “Tragedia lui Tolstoi” (n. 1 iulie 1884)
1990 - A încetat din viaţă scriitorul italian Alberto Moravia, pseudonim al lui Alberto Pincherle (“Ciociara”, “Mascarada”) (n. 28 noiembrie 1907)
1991 - Mineri din Valea Jiului, veniţi în Bucureşti, au luat cu asalt clădirea Guvernului. Sub presiunea evenimentelor, au avut loc negocieri cu uşile închise între reprezentanţii minerilor (Miron Cosma şi Eugen Tamaş) şi ai conducerii ţarii
1995 - În cadrul unei vizite în Statele Unite ale Americii, Ion Iliescu a avut o întâlnire neoficială cu omologul său american, Bill Clinton
1998 - Miniştrii Apărării din opt state sud-est europene, printre care şi România, au semnat, la Skopje, Acordul de constituire a Forţei Multinaţionale de Pace din Sud-Estul Europei
2000 - Comitetul Executiv al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) a decis, la propunerea Comisiei Medicale a acestui for, descalificarea gimnastei române Andreea Răducan de la Jocurile Olimpice desfăşurate la Sydney, retragîndu-i medalia de aur cucerită în concursul individual compus, sportiva fiind depistată pozitiv la un control antidoping
2005 - A încetat din viaţă scriitoarea britanică Helen Cresswell (n. 11 iulie 1934)
Este sărbătorită Ziua Limbilor Europei. Manifestarea a debutat în anul 2001, an care a fost declarat de Consiliul Europei Anul european al limbilor vorbite. În Europa se vorbesc 23 de limbi oficiale, dar există şi peste 60 de comunităţi autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară.
Sursa:mediafax.ro

Plătăreşti - o localitate de câmpie, aşezată pe malul stâng al râului Dâmboviţa, la 20 km de Bucureşti, cu oameni simpli, cinstiţi, curaţi, religioşi. Indiferent de unde ai veni, nimic deosebit nu-ţi atrage atenţia, poate doar câteva utilaje, nişte grămezi de pământ apărute în urma unor lucrări de canalizare, iar când plouă uliţele noroioase, întocmai ca în secolul al XIX-lea, dar şi o plăcuţă pe care scrie aproape șters ,,Spre mănăstirea Plătăreşti".

Aşezată modest într-un colţ de sat, în spatele unor porţi din lemn masiv, se înalţă falnic mănăstirea Plătăreşti, unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din secolul al XVII-lea. Nu are dimensiuni impunătoare, dar are o istorie impresionantă. Devastat în nenumărate rânduri de ocupaţiile străine şi de cutremure, lăcaşul de cult s-a încăpăţânat să dăinuiască de-a lungul veacurilor.

Istoricul Mănăstirii Plătăreşti
Mănăstirea Plătăreşti este ctitorie a domnitorului Tării Româneşti, Matei Basarab (1632-1654) care se înscrie atât în programul cultural al domnitorului, dar mai ales în planul strategic al acestuia pentru apărarea Bucureştiului, importantă cetate de scaun şi mare centru meşteşugăresc aflat în permanentă atenţie a Imperiului Otoman. În vederea fortificării acestei zone de câmpie, domnitorul Matei Basarab construieşte un lanţ de mănăstiri mănăstirea Căldăruşani (1637), întărită ca o cetate, Mănăstirea Gherghiţa (1641), Mănăstirea Plătăreşti (1646), Mănăstirea Negoieşti (1648) Mănăstirea din localitatea cu acelaşi nume şi altele, înconjurate cu ziduri de apărare şi un turn-clopotniţă de unde se putea supraveghea confluenţele râurilor Dâmbovița cu Argeşul și a Argeşului cu Dunărea.
Referitor la întemeierea mănăstirii există două variante. Una dintre variante vorbeşte despre lupta domnitorului desfăşurată la Nenişor (în prezent Armăşeşti) împotriva lui Vasile Luau pe care l-a învins şi pentru cinstirea celor pierduţi în luptă ar fi construit lăcaşul de cult.
O altă variantă menţionează că mănăstirea a fost ridicată în amintirea unei lupte cu tătarii veniţi să-l ajute pe Radu Ilia, pretendent la domnie, în anul 1632.
În apropierea mănăstirii există unele elemente care ar putea confirma acele evenimente: lacul Tătarului şi stejarul lângă care s-ar fi odihnit, după luptă, domnitorul Matei Basarab.
Pisania mănăstirii scrisă în limba română cu litere chirilice ne oferă primele informaţii certe: CU BUNĂ VREREA LUI DUMNEZEU RIDICATU-AU ACEASTĂ SÂNTĂ ŞI DUMNEZEIASCĂ MĂNĂSTIRE DIN TEMELIE LUMINATUL DOMN IO MATEI BASARAB VOIEVOD ŞI DOAMNA ELINA ÎNTRU LAUDA SFÂNTULUI SLĂVIT ŞI MARE MUCENIC MERCURIE CA SĂ FIE POMENIT ÎNTRU VECI DE VEACU LA RĂPAOSUL SUFLETELOR, ÎNTRU ODIHNA DREPŢILOR NESFÂRŞITĂ. ISPRAVNIC AU FOST PAN ALBU CLUCERIU; DUPĂ MOARTEA LUI FOST-AU TATĂL LUI PAN MITREA PITARIUL; IGUMEN VASILE, APRILIE 3 VLEAT 7154 (1646), PISAL POP GHEORGHE”.

Din câteva documentele istorice, aflăm că în secolul al XVIII-lea, trupele austriece şi ruseşti angajate în luptele pentru cucerirea cetăţilor de la Dunăre îşi aveau garnizoana în clădirile mănăstirii. În urma cutremurelor din 1802 şi 1838 mănăstirea a fost afectată, având chiliile distruse şi turla căzută, fiind acoperită cu şindrilă.
În anul 1836, mănăstirea este transformată în închisoare de femei până în 1844. În 1863, în urma legii secularizării averilor mănăstireşti, Mănăstirea a fost preluată de stat şi transformată în biserică de mir.
Între anii 1916-1918, biserica mănăstirii a devenit depozit de alimente. Sub ocupaţie germană, a fost arsă arhiva mănăstirii, iar trupele feldmareşalului Mackensen au rechiziţionat cele două clopote ale mănăstirii, unul dintre acestea datând din vremea lui Matei Basarab şi celălalt din vremea lui Alexandru Ioan Cuza.

Prin Decretul 165 din 23 februarie 1915, regele Ferdinand a conferit Mănăstirii Plătărești statutul de monument istoric iar în 1924 devine biserica de mir tot prin decret regal.
În anul 1930, patriarhul Miron Cristea redeschide mănăstirea, înfiinţând aici ateliere de lumânări.
În perioada 1947-1960 mănăstirea devine pentru a treia oară închisoare (după 1836 și 1866) şi după 1960 până în 1989 chiliile mănăstirii sunt transformate în spital de alienaţi mintal, lăcaşul de cult fiind delimitat printr-un gard de beton cu sârmă ghimpată.
Între 1960 şi 2000 funcţionează ca biserică de parohie. Se revine la statutul de mănăstire în anul 2000, fiind redeschisă ca mănăstire de maici, prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Descrierea Mănăstirii Plătăreşti
Complexul mănăstiresc de la Plătăreşti este format din biserică, chilii, casa domnească, zidul de incintă, clopotniţa actuală, alte construcţii.
Biserica atrage atenţia prin arhitectura sa cu totul specială specific unei tipologii de influenţă sârbească apropiată de tradiţia bizantină prin dimensiuni şi proporţionalitate. Este construită în plan triconc, cu o singură turlă pe naos şi cuprinde în interior un pridvor deschis, pronaos, naos şi altar. Grosimea zidurilor este de aproximativ 1 metru, iar ca suprafaţă ocupă 19,7 m lungime şi 10,2 m lăţime.
Pictura impresionează prin trăinicia ei este realizată în frescă şi se mai păstrează în formă iniţială doar în pronaos. Pictura este reprezentată în principal de tabloul ctitoricesc care înfăţişează pe jupan Albu Clucerul, pe tatăl său, Mitrea Pitarul dar şi de o multitudine de scene din viaţa Sf. Mucenic Mercurie, patronul lăcaşului de cult.

Catapeteasma reprezintă un alt element important al lăcaşului de cult. Cuprinde patru icoane importante dăruite de însuşi domnitorul Matei Basarab: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului cu pruncul, Sf. Mare Mucenic Mercurie şi Sf. Dumitru. Detaliile iconografice ale icoanelor împărăteşti plasează realizarea acestora în spaţiul balcanic al artei bizantine în care se regăsesc şi influenţe occidentale renascentiste. Se remarcă grija detaliilor anatomice apropiată de tehnica specifică pictorilor renascentişti.
Fondul decorat al icoanelor reprezintă o raritate pentru tipologia decoraţiei din Ţările Romane, înaintea secolului al XVIII-lea. Se poate înţelege că domnitorul ar fi încredinţat lucrările de pictură a iconostasului unui pictor sau pictori străini familiarizaţi cu tehnica şi procedeele artistice de sorginte occidentală pe care le aplică iconografiei tradiţionale, pictori aparţinând cel mai probabil mediilor artistice ruseşti.

Restaurarea mănăstirii
Afectată de cutremurul din 1940 mănăstirea suferă numeroase modificări iar după cutremurele din 1977 şi 1986 biserica ajunge într-o avansată stare de degradare. În 1985 preotul paroh Paul Lepădatu începe demersurile pentru restaurare. Studiul istoric şi proiectul de restaurare a bisericii au fost realizate de către o echipă a Ministerului Culturii condusă de domnul arhitect Mihai Opreanu. Lucrările de reparaţii au durat din 1991/92 până în 1997. Cele două turnuri oarbe de pe naos şi pronaos, construite la restaurările anterioare, au fost înlăturate, fiind înlocuite cu o turlă ce încadrează mănăstirea în arhitectura specifică secolului al XVII-lea.

S-a făcut un studiu comparativ pe cât mai multe exemple de tipologii înrudite privind înălţimea tamburului. S-a considerat că cel mai apropiat a fi Gura Motrului, biserica contemporană cu Plătăreşti care probabil păstrează turla de origine.
A fost înălţată turla aşa cum era în 1646, o turlă mare, deschisă, poligonală, cu 12 ferestre înalte, s-au refăcut zidurile în exterior din cărămidă aparentă, înconjurate de un brâu median cu firide, s-a refăcut acoperişul din ţiglă şi instalaţia electrică. O pictură nouă în frescă, a fost realizată în pridvor, naos şi Altar. Restaurarea bisericii a fost un proces complex care a necesitat un timp îndelungat, aproape un deceniu. Înfăţişarea actuală a mănăstirii se datorează eforturilor tuturor factorilor implicaţi: Preotul paroh Paul Lepădatu, Ministerul Culturii, autorităţi judeţene, autorităţi locale şi în mod special enoriaşii parohiei care trăiau cu speranţa că într-o zi, cândva, se va termina şi vor putea păşii în lăcaşul sfânt fără să se împiedice de schele sau fară să se murdărească de var.

După 20 de ani de la restaurare biserica mânăstirii a beneficiat de importante ajutoare financiare de la Ministerul Culturii şi Cultelor, Consiliul judeţean Călăraşi şi Ministerul Dezvoltării pentru restaurarea parţiala a chiliilor, a Trapezei şi a altor corpuri de clădiri. Casa Domnească rămâne un obiectiv prioritar pentru restaurare în preocupările maicii stareţe Varvara Arnăutu.

Prof. Cecilia Andrei