La ceas de sărbătoare, când așteptăm cu bucurie Nașterea Domnului, Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași vă invită în perioada 8 - 10 decembrie, la prima ediție a proiectului Zilele Județului Călărași, să ne umplem sufletele cu muzica specifică acestei perioade.
Program:

Vineri, 8 decembrie 2017
- ora 11:00 - 12:00, în foaierul C.J.C.C.Călărași
• Deschidere oficială
• Expoziția „Gospodăria țărănească la Dunărea de Jos”
• Lansare de carte: „Chipurile trezirii”, autor Valentina Popescu

- ora 16:00
• Spectacol de tradiții și obiceiuri, prezentat de ansambluri folclorice din județ, iar în încheiere, un program al Ansamblului folcloric „Bărăganul”

Sâmbătă, 9 decembrie 2017
- ora 18:00, la Sala „Barbu Știrbei” - Spectacol folcloric susținut de:
• Florin Vasilică și Grupul „Teleormanul”
• Ansamblul Folcloric „Cununa Carpaților”, al Centrului Național de Artă „Tinerimea Română” București
• Mioara Velicu, invitat special

Duminică, 10 decembrie 2017
- ora 18:00, la Sala „Barbu Știrbei”
• Spectacolul „Povești de iarnă”, al Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”
Soliști: Bianca Ionescu - Ballo, Gabriela Daha, Amelia Antoniu, Anton Zidaru, Florin Budnaru, Andrei Pleșca.
Conducerea muzicală: Lucian Vlădescu.

Manager,
Mihaela PETROVICI

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.
Istoric
Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României. În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea țării din Principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881, a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională. Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.
Legea adoptată în 1990 de parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională.
Alegerea zilei de 1 decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a României a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare din România, pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat o pierdere politică.
Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli. Petre Roman, primul ministru de atunci, s-a arătat încântat de întreruperea repetată a discursului liderului opoziției, ceea ce l-a făcut pe președintele Ion Iliescu să-i dea un semn cu mâna pentru ca să înceteze, gest filmat și difuzat pe larg de mass media.

sursa:wikipedia.org.

Vineri, 1 decembrie 2017, ora 11.30, la Muzeul Municipal Călărasi, va avea loc prezentarea volumului „A venit timpul sa fim si eurosceptici”, autor prof. dr. Alexandru Ionescu.

Prezentarea volumului va fi făcută de prof. Nicolae Țiripan  - Directorul Arhivelor Naționale, Filiala Călărași.

Organizatorii - Asociația Națională Cultul Eroilor ,,Regina Maria”Filiala Călărași, Asociația Națională a Veteranilor de Război Filiala ,,5 Călărași”, Ecomondia București, Primăria Municipiului Călărași prin Muzeul Municipal Călărași, așteaptă cu drag pe toți cei interesați, după evenimentul dedicat Zilei Naționale.

Alexandru Ionescu (n. 24 iunie 1932) s-a născut în Oltenia, într-o familie cu trei copii, ca fiu al lui Ion Ionescu, comerciant, ardelean originar din zona Rășinari și al Ecaterinei Ionescu din satul Stancea, județul Ilfov.

După absolvirea Facultății de Biologie a Universității București, a cărei licență a obținut-o, ca premiant, în 1961, a fost profesor în învățământul mediu, cercetător științific principal la Institutul de Biologie al Academiei Române din București și la ICCPT Fundulea. În 1990 revine ca șef de laborator la Institutul de Biologie și este profesor universitar la Universitatea Ecologică din București (1990-2002), unul dintre fondatorii acestei instituții. În anul universitar 1994/1995 a fost profesor invitat la Universitatea din Rennes (Franța) și la Universitatea de Științe Agronomice din Geambloux (Belgia), instituții la facultățile unde a susținut cursuri și prelegeri de fiziologia plantelor și ecologie.

Este primul doctor în biologie din promoția sa, titlu academic acordat de Facultatea de Biologie a Universității din București, în anul 1967, pentru teza „Fiziologia porumbului dublu irigat”.

Singur sau în colaborare, profesorul dr. Alexandru Ionescu este autorul a peste 60 de volume publicate, dintre care amintim: „Lumea algelor” (1972), „Efectele biologice ale poluării mediului” (1973), „Tratat de algologie” (vol. I-IV; 1976, 1977, 1979, 1981), „Probleme ale agriculturii contemporane”, 1977 (publicat și la Budapesta în limba maghiara-1980), „Algele – Proteinele viitorului” (1980), „Agricultura ecologică” (1982), „Fenomene de poluare în agricultura și măsuri antipoluante” (publicat și la Varșovia în limba poloneză), „Protecția mediului. Ecologie și societate” (2000), „Însemnări în verde-gri” (2007), „Ciudatele fantezii ale lui Joe Babuinul” (2008), „Trăim printre ticăloși”(2009). A publicat, de asemenea, cursuri universitare, sute de articole, recenzii, referate și studii în reviste de specialitate autohtone și din alte 14 țări.

Devine membru al Academiei de Științe din Illinois-USA (1980), al Academiei de Științe din New York (1990) și al Academiei Naționale de Știinte Ecologice din Republica Moldova (2003) și este ales în colegiile de redacție ale revistelor Academiei „Revue Roumaine de Biologie” și „Studii și Cercetări de biologie”.

Pentru contribuții aduse în volumele „Efectele biologice ale poluării mediului”(1975) și „Tratat de algologie” (1981), Alexandru Ionescu este de două ori laureat al Premiului „Emanoil C. Teodorescu” al Academiei Române.

A fost deputat în legislatura 1996-2000, ales în municipiul București pe listele partidului PNȚCD. În cadrul activității sale parlamentare, Alexandru Ionescu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Belgiei și UNESCO.

BIROUL DE PRESĂ

Primăria Municipiului Călărași deschide seria evenimentelor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918!

Violonistul Răzvan Stoica revine, la Călărași, după participarea extraordinară din deschiderea Zilelor Municipiului –ediția 2017, într-un concert simfonic ce se va desfășura miercuri, 29 noiembrie 2017, începând cu ora 18.30, în sala de spectacole ”Barbu Știrbei” a Centrului Județean de Cultură și Creație.

Răzvan Stoica se va afla pe scenă alături de orchestra Kamerata Stradivarius, o orchestră de cameră de renume internațional.

Pe parcursul a 90 de minute, călărășenii vor fi încântați de sunetele unice și extraordinare ale unei viori Stradivarius, acompaniată de orchestra de cameră.

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

BIROUL DE PRESĂ