Convocați pe 27 august în ședință ordinară, consilierii locali au adoptat Hotărârea privind stabilirea și acordarea unor stimulente financiare lunare medicilor din cadrul Spitalului Municipal Oltenița.

Scopul acordării acestor stimulente este de atragere, menținere și fidelizare a medicilor și personalului de specialitate în cadrul Spitalului Municipal Oltenița, precum și stimularea acestora în vederea realizării indicatorilor de performanță și stabilirea unor standarde ridicate în calitatea și siguranța actului medical.

Pentru acest an plafonul maxim este de 465 mii lei, sumele fiind asigurate din bugetul propriu al Municipiului Oltenița. Vor beneficia de stimulente doar medicii angajați cu contract individual de muncă pe o perioadă nedeterminată.

SMO a propus autorității locale următoarele stimulente financiare lunare:

1. Pentru medicii CPU – 1500 lei net / lună dacă efectuează minim 3 gărzi, 3000 lei net / lună dacă efectuează minim 5 gărzi și 4500 lei net / lună dacă efectuează 7 gărzi.

2. Pentru medicii ATI – 1000 lei net / gardă efectuată

3. Pentru medicii de la Medicină Internă, Chirurgie, Pediatrie și Obstetrică – Ginecologie – 500 lei net / lună dacă efectuează minim 3 gărzi, 1000 lei net / lună dacă efectuează minim 5 gărzi și 1500 lei net / lună dacă efectuează peste 7 gărzi.

Un calcul estimativ al acestor stimulente este de circa 115.000 lei / lună.

Acordarea acestor stimulente implică anumite condiții:

- Să fie angajat cu contract de gărzi în cadrul SMO

- Să aibă domiciliul la o distanță de min. 60 km de Oltenița și să nu beneficieze de locuință ori decontarea chiriei

- Medicii ATI să efectueze minim 4 gărzi.

Persoane și suma pentru care se solicită acordarea de stimulente vor fi stabilite de Comitetul Director al Spitalului iar criteriile de acordare prin Regulamentul privind acordarea în cadrul SMO a stimulentelor financiare pe anul 2025, aprobat de Consiliul de Administrație.

"Dragi oltenițeni,

O comunitate sănătoasă înseamnă oameni sănătoși. Iar sănătatea noastră stă, de multe ori, în mâinile medicilor și ale personalului medical care ne sunt alături zi de zi, la bine și la greu. Sunt oamenii care ne salvează vieți, ne redau speranța și ne ajută să fim alături de cei dragi.

În ședința Consiliului Local stabilită pentru ziua de mâine, am propus o serie de proiecte esențiale, menite să sprijine sistemul medical din Oltenița:

- Aprobarea unor stimulente financiare lunare pentru medicii Spitalului Municipal Oltenița – o măsură importantă pentru a atrage și păstra specialiști de valoare aici, acasă.

- Transformarea unor posturi în statul de funcții al spitalului, pentru o mai bună organizare și eficiență în acordarea serviciilor medicale.

- Constituirea unui fond de locuințe pentru specialiștii din sănătate, prin redistribuirea unor apartamente ANL disponibile, pentru a le oferi condiții mai bune celor care aleg să profeseze în Oltenița.

Cred cu tărie că investiția în oameni este cea mai importantă investiție pe care o putem face pentru orașul nostru. Oltenița merită medici buni, bine pregătiți și aproape de comunitate."

Mihăiță Beștea, mesaj transmis pe pagina personală de Facebook

Primăria Fundeni anunță demararea proiectului cu titlul “Înființare parc fotovoltaic în comuna Fundeni, județul Călărași”, încheiat în cadrul Apelului “Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”.

Valoarea totală a proiectului este 2.563.406,96 lei.

Valoarea maximă asigurată din Fondul pentru modernizare este de 2.515.221,48 lei, reprezentând 100% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Contribuția proprie a Beneficiarului este de 48.185,48 lei.

Investiția se realizează pe o suprafață de 40.000 mp, în intravilanul comunei Fundeni.

Obiectivul general al proiectului este reducerea emisiilor cu efect de seră și creșterea independenței energetice prin realizarea unor noi capacități de producție de energie electrică și termică din surse regenerabile de tip solar, în vederea acoperirii consumului propriu.

Proiectul cuprinde investiții în echipamente, utilaje, dotări specific necesare pentru obținerea de energie din surse regenerabile destinatpă consumului propriu de energie al autorităților publice locale. În categoria utilizării surselor de energie regenerabile se încadrează panourile fotovoltaice.

După implementarea proiectului o mare parte din energia termică necesară la nivelul infrastructurii solicitantului va fi produsă local, utilizând surse regenerabile mai puțin exploatate și se vor reduce emisiile cu efect de seră pe raza localității.

Obiectivele specific ale proiectului:

Indicatori prestabiliți de realizare FMS04_Capacitate operațională suplimentară instalată de producere a energiei din surse regenerabile (MW). Țintă: MW 0,399

Indicatori prestabiliți de rezultat

FMS09_Factorul de capacitate al centralei (%). Țintă:13,950%

FMS05_Reducerea gazelor cu effect de seră: scăderea anuală estimată va gazelor cu efect de seră (Echivalent tone de CO2 / an). Țintă: 298,390 Echivalent tone de CO2 / an.

FMS07_Producție totală de energie electrică din surse regenerabile pentru perioada de referință (MWh). Țintă: 9.753,150 MWh.

FMS06_ Producția medie de energie electrică din surse regenerabile (MWh / an). Țintă: 487,660 MWh / an.

Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în creștere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei). În termeni procentuali, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent.

Veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%.

„Deficitul a crescut ușor în primele 7 luni și este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

1. Veniturile bugetului general

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat.

Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%).

Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România - S.A.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an).

2. Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr.360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 mld lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.

Informațiile detaliate privind execuția bugetară le puteți consulta aici https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/informatii-executie-bugetara

În cadrul unei ședințe ordinare desfășurate în cursul lunii august, consilierii locali au aprobat Protocolul de colaborare între Direcția Municipală de Servicii Publice a Municipiului Călărași (DMSPMC) și Comuna Ștefan Vodă, în vederea capturării câinilor fără stăpân de pe raza localității și cazarea acestora în adăpostul direcției, în limita locurilor disponibile pentru care există autorizată capacitatea de funcționare a adăpostului.

Capturarea se efectuează numai pe domeniul public și privat al UAT-ului, cu prioritate în jurul școlilor, al parcurilor și grădinițelor, al altor instituții publice și spații aglomerate.

Pentru câinii capturați, Primăria are obligăția achitării contravalorii serviciilor prestate. La implinirea a 15 zile de cazare în adăpost, DMSPMC va întocmi o situație de plată în baza căreia se vor factura activitățile prestate către UAT, aplicându-se tarifele ce se regăsesc în anexele ce fac parte integrantă din HCL nr.252/17.12.2024.

Decontarea serviciilor prestate de către DMSPMC se va efectua în termen de 15 zile de la facturare. Neplata la termen a serviciilor prestate atrage calcularea de penalități de întârziere de la dată la care suma a devenit exigibilă în cuantum de 0,5 %/zi.

Proprietarii câinilor capturați de pe raza localității pot să revendice câinii în condițiile legii, direct la sediul DMSPMC, achitând contravaloarea serviciilor de capturare, transport , cazare conform anexelor ce fac parte integranta din Protocolul de Colaborare.

Valoarea achitată de proprietarii câinilor revendicați pentru capturarea,transportul și cazarea câinilor în adăpostul DMSPMC va fi scăzută din sumele datorate la facturare de către Primăria Ștefan Vodă.

Câinii nerevendicați sau neadoptați vor fi menținuți în adăpost sau eutanasiați după expirarea termenului de 14 zile lucrătoare conform art 35 din H.G.1059/2013.

Durata protocolului este de 12 luni, începând cu dată perfectării acestuia cu posibilitatea de prelungire, cu acordul părților.

Reabilitarea falezei din Parcul Central va fi realizată cu ajutorul fondurilor europene. În acest sens, consilierii locali, convocați joi, 28 august, în ședință ordinară au adoptat Proiectul de hotărâre privind aprobarea documentației tehnice și a indicatorilor tehnico-economici, pentru investiţia în cadrul proiectului cu titlul „Intensificarea acțiunilor de protecție a infrastructurii verzi-albastre prin reabilitarea malului brațului Borcea și a zonei din proximitatea acesteia a Municipiului Călărași”.

Proiectul este propus pentru finanţare din fonduri europene prin Programul Regional Sud - Muntenia 2021-2027, Apelul de proiecte cu numărul PRSM/536/PRSM_P2/OP2/RSO2.7/PRSM_A13, Prioritatea P2 – O regiune cu Orașe prietenoase cu mediul, Obiectivul Specific RSO 2.7 – Intensificarea acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare prin investiții în infrastructura verde-albastră.

Obiectivul general al proiectului îl constituie creșterea gradului de protecție și conservare a naturii și biodiversității în zona urbană adiacentă malului Bratului Borcea, prin reabilitarea integrată a falezei și a infrastructurii verzi-albastre aferente, în scopul reducerii eroziunii, îmbunătățirii calității peisajului urban și creșterii rezilienței ecosistemelor la riscuri climatice. Investiția va contribui în mod direct la atingerea Obiectivului Specific RSO 2.7 – Intensificarea acțiunilor de protecție și conservare a naturii, biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare, prin reabilitarea integrată a falezei malului Bratului Borcea, utilizând soluții durabile și inovatoare pentru gestionarea impactului urbanizării asupra mediului.

Intervențiile propuse: reabilitarea taluzului, crearea de spații verzi multifuncționale, introducerea sistemelor de irigații automatizate și utilizarea de materiale moderne cu impact redus asupra mediului – contribuie la protejarea biodiversității locale, prevenirea eroziunii și reducerea riscului de inundații. Totodată, proiectul asigură o integrare armonioasă între componenta recreativă a parcului și obiectivele de mediu, prin dezvoltarea unei infrastructuri verzi-albastre coerente, care funcționează ca zonă de tranziție ecologică între mediul construit și cel natural. Astfel, proiectul contribuie la creșterea rezilienței ecosistemelor urbane și la îmbunătățirea calității vieții comunității locale.

Valoarea totală a investiției este de: 24.992.229,48 lei, inclusiv TVA, din care construcții-montaj (C+M) 14.988.745,44 lei:

Valoarea totală cheltuieli eligibile: 24.827.353,28 lei, inclusiv TVA, reprezentând 100 % cheltuieli eligibile.

Valoarea totală cheltuieli neeligibile: 164.876.,20 lei, inclusiv TVA, reprezentând 100 % cheltuieli neeligibile, și se suportă din bugetul local.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Educației si Cercetării, anunță prelungirea, până la data de 31 octombrie 2025, a perioadei în care pot fi utilizate sumele aferente tichetelor educaționale pe suport electronic, în valoare de 500 de lei, acordate elevilor din medii defavorizate pentru anul școlar 2024-2025.

Decizia a fost adoptată în ședința de Guvern de ieri, în contextul în care sumele neutilizate de pe cardurile educaționale se ridica la 29.109.637 lei. Măsura are ca scop oferirea unui timp suplimentar beneficiarilor pentru a accesa și utiliza sprijinul financiar disponibil, facilitând astfel achiziția de produse și servicii necesare elevilor pe parcursul anului școlar.

Această măsură sprijină accesul echitabil la educație pentru copiii din familii cu venituri reduse, prin acordarea unui sprijin financiar destinat achiziționării de rechizite, articole de papetărie, îmbrăcăminte și alte produse necesare desfășurării activității școlare.

'Știm cât de importante sunt primele zile de școală pentru fiecare copil și cât de mari pot fi cheltuielile pentru părinți. Prin sumele virate și prin extinderea perioadei de utilizare a banilor, ne asigurăm că sprijinul din fonduri europene este disponibil când este cea mai mare nevoie. Educația copiilor noștri trebuie să fie o prioritate, iar fondurile europene ne ajută să sprijinim educația copiilor din toate mediile', a transmis Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În anul școlar 2024-2025, MIPE a alimentat 666.373 carduri educaționale cu sprijinul de 500 lei per beneficiar. Dintre acestea, 18.228 de carduri au fost alimentate în luna august 2025, în conformitate cu validările efectuate de către Ministerul Educației si Cercetării.

Pentru anul școlar 2024-2025, MIPE a virat suma totală de 333.186.500 lei, aferentă tuturor cardurilor pentru care unitățile de învățământ au confirmat predarea către părinți sau reprezentanți legali ai copiilor eligibili.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va continua finanțarea acestui sprijin de 500 lei acordat anual, într-o singură tranșă, pentru elevii din medii defavorizate, pentru anii scolari 2025-2026 si 2026-2027. Cardurile educaționale sunt finanțate din fonduri europene, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, și continuă măsurile implementate anterior prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020.