Hotărârea pentru acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi” se va afla pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a de plen a Consiliului Judeţean, programată joi, 13 decembrie, la prânz. Aleşii judeţeni vor stabili prin vota acordarea acestui titlu unui număr de 5 personalităţi locale. Lista îi cuprinde pe prof. dr. Mihai Arbagic, fost preşedinte de CJ, la sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000, prof. Dr. Constantin Tudor, fost prefect, deputat şi inspector general şcolar, cetăţean de onoare al municipiului Călăraşi, prof. Ilie Ştefan Rădulescu, Nicolae Ţiripan, fostul director al Arhivelor Naţionale, Filiala Călăraşi şi Constantin Anghel, fermier, preşedinte SA Agrozootehnica Independenţa SA.

“Titlul de “Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi” reprezintă cea mai înaltă distincţie ce poate fi acordată de Consiliul judeţean Călăraşi unor cetăţeni care, prin atitudinea şi activitatea lor, au contribuit ori contribuie susţinut la prestigiul Judeţului Călăraşi.

Acordarea acestui înalt titlu onorific nu este în niciun fel condiţionată de locul naşterii, domiciliu, cetăţenie, naţionalitate, pregătire profesională, domeniul în care au activat/activează, religie, vârstă, sex ori convingere politică.

Titlul de „Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi” propun a fi acordat unor marcante personalităţi ştiinţifice, culturale, sportive, politice, caritabile şi de orice altă factură care, prin activitatea lor au contribuit la crearea pe plan local, naţional ori internaţional, a unei imagini deosebite a Judeţului Călăraşi, având ca rezultate imediate realizarea unor puternice legături economico-socio-profesionale, afective, sau de orice altă lăudabilă natură, în beneficiul cetăţenilor.

Medalia, Diploma şi Legitimaţia, având inscripţionată sintagma „Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi”, vor fi înmânate în cadrul unei şedinţe ordinare de Consiliu celui îndreptăţit să le primească în urma votului, exprimat în şedinţa anterioară cu majoritate simplă, al consilierilor judeţeni. Împreună cu medalia, diploma şi legitimaţia, consider că persoanei îndreptăţite trebuie să–i fie acordate, în limitele legii, unele facilităţi care să–l facă interesat şi mândru de a susţine prestigiul comunităţii în cadrul căreia s–a afirmat.

În acest context, în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Călăraşi din 21.12.2017, a fost adoptată Hotărârea nr. 252 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi”.

Pentru aducerea la îndeplinire a acestui Regulament am constituit, prin Dispoziţia nr. 159 din 05.07.2018, Comisia de analiză a propunerilor pentru acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi”.

Conducerea Bibliotecii Judeţene « Alexandru Odobescu » Călăraşi, prin adresa înregistrată sub nr. 19462 din 08.11.2018, ne comunică nominalizările referitoare la acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi”.

Următoarele personalităţi ale Judeţului Călăraşi au depus documentaţii care atestă performanţele, calităţile şi meritele acestora:

a) Prof. dr. Mugurel - Mihail ARBAGIC;

b) Prof. dr. Constantin TUDOR;

c) Prof. Ilie - Ştefan RĂDULESCU;

d) Nicolae ŢIRIPAN;

Comisia de analiză, prin procesul-verbal nr. 19617 din 12.11.2018, a concluzionat că toate cele 4 personalităţi care şi–au depus documentaţiile întrunesc condiţiile pentru a le fi conferit „Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi” cu votul consilierilor judeţeni.

În consecinţă, am iniţiat, pentru şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Călăraşi din 22.11.2018, proiectul de hotărâre privind acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi” pentru cele 4 personalităţi ale Judeţului Călăraşi menţionate mai sus.

Acest proiect de hotărâre a fost scos de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare.

În data de 10.12.2018, a fost depus, la Comisia de analiză a propunerilor pentru acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al Judeţului Călăraşi”, dosarul cuprinzând documentaţia referitoare la propunerea de conferire a acestui titlu onorific domnului Constantin ANGHEL, la propunerea domnului Magearu Anton, consilier judeţean.

Comisia s-a întrunit la aceeaşi dată, concluzionând, în procesul-verbal nr. 21506, că şi această propunere întruneşte condiţiile pentru a fi supusă aprobării Consiliului Judeţean Călăraşi.

Drept urmare, consider necesară şi oportună adoptarea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Călăraşi în forma şi în condiţiile arătate în prezentul proiect de hotărâre.” se arată în Expunerea de Motive.

În acest an, Executivul Primăriei Călăraşi a intensificat acţiunile de ridicare a garajelor care ocupă în mod ilegal domeniul public. Viceprimarul Viorel Ivanciu, omul care s-a preocupat îndeaproape de buna desfăşurare a acestei acţiuni, susţine că a întâmpinat multe greutăţi din partea cetăţenilor, cu precădere din partea celor „cu funcţii” care n-au ezitat să pună presiuni în speranţa că vor rămâne în continuare „proprietari” pe domeniul public.

Mesajul viceprimarului Ivanciu este ferm. Acţiunea va continua şi în 2019, indiferent de consecinţe!

Domnule viceprimar, din punctul meu de vedere e limpede că sunteţi omul care v-aţi asociat numele cu această iniţiativă a Executivului de ridicare a garajelor care ocupă ilegal domeniul public. Aţi făcut un lucru bun până acum şi bănuiesc că veţi continua şi în 2019 această acţiune. Aş vrea să-mi spuneţi care au fost greutăţile pe care le-aţi întâmpinat până acum şi în ce măsură cetăţenii au înţeles că nu respectă „legea” şi în consecinţă ar trebui să se conformeze?

Da, mă bucur că mă întrebi asta şi că, în viziunea ta, consideri că e un lucru bun. Aş vrea să răspund printr-o completare la un articol pe care l-ai publicat recent vizavi de un garaj care se află amplasat undeva în zona Flacăra-Progresul. Te-ai adresat primarului însă vreau să-ţi spun că primarul nu e implicat în această acţiune. Ştie, desigur, ce se întâmplă dar nu în amănunt. În schimb, eu pot să-ţi răspund că acel garaj ŞTIU al cui este. A fost identificat, nu e singura situaţie în care am fost puşi, să zic aşa, sub presiune atât eu cât şi echipa care se ocupă de treaba asta. N-o să dăm înapoi, nu ne speriem. Aceste presiuni nu ne fac bine nici ca atmosferă în Primărie şi nici ca „sănătate”. Ce pot să-ţi confirm e că săptămâna viitoare, acel garaj va fi luat. E drept că anumite persoane încearcă prin diferite mijloace să întârzie acest proces, să ne pună tot felul de beţe în roate însă este revoltător că n-au înţeles că vrem un oraş mai curat. Dar, mai presus de toate vrem ca lumea să respecte legea. Foarte muţi cetăţeni s-au „împroprietărit” cu bucăţi din domeniul public făcându-şi tot felul de construcţii. Au amplasat garaje sau imobile care seamănă a garaje. Nu puteţi să vă imaginaţi ce mizerie e prin spatele acestor construcţii. Oamenii vor să iasă din bloc într-o curte interioară sau în jurul blocului şi să respire aer curat, să facă o plimbare. Nu putem să facem lucru ăsta din cauza garajelor din beton, din tablă, din cauza legumelor plantate pe domeniul public şi chiar pe spaţiul verde. Fiecare foloseşte imobilul cum vrea. Vreau să transmit tuturor celor care dau telefoane şi pun presiune că n-o să ne oprim cu această acţiune. Mesajul e clar! După 1 ianuarie 2019, toţi cei care au fost notificaţi de „n” ori anul acesta şi nu au făcut nimic în sensul ăsta, începând de la cei care în jurul blocurilor care şi-au închis tot felul de spaţii, vor fi amendaţi după care vom trece la demolarea construcţiilor ilegale. Continuăm această acţiune pentru un oraş mai curat, cât mai civilizat!

Avem informaţii potrivit cărora, colegi de-ai dumneavoastră din cadrul Direcţiei de Urbanism parcă nu trag la aceeaşi căruţă.

Nu. Cred că semnalul trebuie dat de undeva de sus. Oamenii de la urbanism formează o echipă foarte frumoasă, foarte bună., începând cu arhitectul şef, cu care am interacţionat foarte bine. N-a fost o prioritate pentru administraţia locală. În discuţiile avute cu primarul, i-am expus câteva probleme vizavi de aceste garaje, de parcări, de grădinile care şi pe acelea le-am desfiinţat.

Am avut concursul lui şi mi-a mână liberă să continui aceste acţiuni. Fără colegii de la urbanism, n-aş fi reuşit!

E foarte adevărat că funcţionari din Primărie sunt implicaţi în obstrucţionarea acestei activităţi. Unii ar fi trebuit să facă ceva de-a lungul anilor şi n-au făcut nimic din comoditate, iar alţii au oferit consultanţă ca lucrurile bune să nu se întâmple. Îi ştim şi pe aceştia, sper că au înţeles mesajul nostru că e timpul să apere patrimoniul şi averea primăriei şi nu să ne batem joc de ele. Sau să le folosim în interes personal!

Pe lista celor care au făcut presiuni se află şi un fost viceprimar?

Se află tot felul de persoane. De la viceprimar până la cei cu diverse funcţii. Dezamăgirea mea cea mai mare e că ei n-au înţeles ce e de făcut. Aşteptări mai mici avem de la cetăţenii „normali” ai acestui oraş care probabil cunoscând mai puţin lucrurile astea, au o oarecare întârziere sau reticenţă. În schimb, aceşti oameni „cu funcţii” care s-au plimbat mai mult prin ţară sau prin străinătate, nu cred că au văzut pe unde au fost ceea ce există la noi, între blocuri şi nu numai.

Finalul de an e pe cale să-i provoace primarului Dan Drăgulin multe frisoane pe şira spinării. Cu resursele financiare ca şi epuizate, liberalul caută în zadar soluţii, cerşind până şi la Consiliul Judeţean bani pentru acoperirea unor datorii față de doi operatori de salubritate care-şi desfăşoară activitatea pe raza municipiului reşedinţă de judeţ. ,Mai mare râsu’ pentru o capitală de judeţ să stea pe aceleaşi rând cu Dichiseni ori Gurbăneşti, localităţi extrem de mici cu bugete microscopice, obişnuite să stea cu mâna-ntinsă la Guvern, ori Consiliul Judeţean!

Suma pe care liderul PNL o solicit de la “judeţ” ar fi de 780 de mii de lei, insuficientă totuşi pentru a stinge obligaţiile faţă de RER Ecologic Service Bucureşti REBU SA şi Urban SA, estimate, potrivit surselor noastre, la circa 20 de miliarde de lei vechi. Gestionarea extreme de precară a acestei probleme generează acum probleme ce par insurmontabile. Cât priveşte identificarea soluţiilor? Mai încolo, ce atâta grabă!

Şi plata salariilor a devenit o problemă pentru primar. Pentru ultimele două luni ale anului, sumele necesare vor fi luate din “excedentul” pe anul trecut, adică de la “investiţii”. Pentru plata lunară a salariilor personalului şi a indeminizaţiilor consilierilor (incluzând aici şi bugetul de stat şi bugetul contribuţiilor), e nevoie de circa 1,4 milioane lei. Adică vreo 16,8 milioane anual. Mi-e şi jenă să scriu suma asta în lei vechi!

La nivelul Primăriei, salariile au crescut considerabil iar schema de personal a cam luat-o razna. Deşi populaţia municipiului continuă să scadă (mulţi călărăşeni câştigă o pâine în străinătate!), s-au făcut angajări multe şi „pe sprânceană”, Primăria devenind mai degrabă o anexă financiară dar şi un soi de cimitir al elefanţilor din PNL. C-aşa-s ăştia de dreapta, dau randament maxim doar la stat!

Şi marea sa pasiune, handbalul e pe cale să-şi dea duhul. Echipa prezidată impecabil de Ion Dumitru care schimbă antrenorii şi jucătorii în timpul campionatului ca pe nişte ciorapi murdari, traversează momente financiare extrem de dificile având nevoie de finanţare pentru acoperirea ultimelor 2 luni. Şi anul nu s-a terminat! Până acum, Primăria a pompat vreo 34 de miliarde de lei vechi la care se adaugă ale 6 miliarde, „aprobate” recent de consilierii locali în urma unei rectificări. Rezultă vreo 40 de miliarde, clubul beneficiind şi de ale 8,5 miliarde de lei vechi, viraţi în prima parte a anului de Consiliul Judeţean. Şi banii tot nu ajung, cheltuielile anuale fiind estimate la circa 55-56 de miliarde de lei vechi.

Această degringoladă financiară care bântuie Primăria riscă să devină acută şi să explodeze în perioada următoare. Este consecinţa „firească” a managementului defectuos imprimat de un primar liberal, cu vădite „apucături” comuniste, învăţate la acea şcoală de tristă amintire.

Altfel, de toată jena efervesecenţa generată de apropiaţii săi care propovăduiesc în toiul zilei elucubraţiile politice livrate de PNL central. E normal ca slugoii să împărtăşească ideile politice ale şefului, dar firesc ar fi ca ei să dea „share” diverselor inepţii fie după orele de program, fie să se retragă din Primărie şi să-şi mute job-ul la partid. Şi de acolo să-şi ridice şi leafa nesimţită! C-aşa ar trebui să facă ăştia de dreapta, nu?

Directia Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călăraşi  recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare numai din unităţi sau spaţii autorizate sanitar veterinar.

Aceasta înseamnă că, atât carnea cât şi alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

Este interzisă comercializarea porcilor, cărnii și produselor din carne provenite din zonele de restricție, ca urmare a evoluției virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Sacrificarea porcului şi consumarea acestuia în familie, fără controlul sanitar veterinar al stării de sănătate a animalului şi a salubrităţii cărnii obţinute, poate avea consecinţe grave:

Dacă porcul este bolnav, prin vânzarea necontrolată riscaţi să îmbolnăviţi alţi oameni sau alte animale, iar răspândirea bolilor la animale sau om se pedepseşte, conform legii.

Porcul crescut în gospodărie, carnea și produsele din carne provenite de la acesta sunt interzise a fi comercializate!

Solicitaţi vizita medicului veterinar înainte de sacrificarea porcului, pentru a verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare.

În situaţia în care medicul veterinar constată că porcul dumneavoastră este bolnav, nu riscați sacrificarea şi consumul cărnii. Veţi fi despăgubit de stat la valoarea de piaţă a animalului, numai dacă acesta este identificat și înregistrat.

Nu consumaţi carnea şi nu o preparaţi, până nu obţineţi de la medicul veterinar rezultatul examinării pentru Trichinella spp., cu rezultat negativ. Recomandarea este valabilă şi pentru carnea obţinută de la porcii mistreţi.

Comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar se sancţionează cu amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei.

Cumpăraţi carne de porc, produse sau preparate obţinute din aceasta, numai din locuri sau spaţii autorizate şi supravegheate sanitar veterinar.

În cazul în care cetăţenii doresc să achiziţioneze produse alimentare trebuie să fie atenţi la câteva aspecte:

– existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele de origine animală;

– integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportului, depozitării şi comercializării;

– etichetarea produselor alimentare, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, condiţiile de păstrare, data obţinerii după caz, termenul de valabilitate etc.

– comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar) şi să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.

Este recomandat ca ouăle și alte produse alimentare care se consumă în mod tradiţional în această perioadă, cum sunt: cozonacii, prăjiturile, legumele de sezon etc., să fie achiziţionate din spaţii amenajate şi autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.

De asemenea, înainte de achiziţionarea alimentelor de origine animală, din locuri specializate în acest sens, asiguraţi-vă că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecţie şi bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosinţă.

DSVSA Calarasi recomanda sa fie mentinut un grad ridicat de alerta, si in cazul semnelor de boala si/sau moarte a animalelor proprietarii sa anunte urgent, in maxim 24 ore,  medicul veterinar de libera practica si /sau DSVSA Calarasi  - telefon 0242 313676.

DIRECTOR EXECUTIV,

DR Viorel BUCUR

Se convoacă Consiliul Judeţean  Călăraşi, în şedinţă extraordinară, la data de 13 Decembrie 2018, ora 12.00, cu următoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre privind acordarea unui mandat special domnului Fulga Marius Eugen în vederea exercitării atribuțiilor județului Călărași în Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”ECOMANAGEMENT SALUBRIS”

2. Proiect de hotărâre privind acordarea titlului de ”Cetățean de onoare” al județului Călărași

3. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului propriu al județului Călărași pe anul 2018

4. Diverse – Moment solemn cu prilejul închiderii proiectului ”10 pentru Centenar” proiect implementat de Consiliul Județean Călărași și finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 295 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.131 focare (dintre care 18 în exploatații comerciale) și 381 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 362.648 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 12 focare în județul Satu Mare și singurul focar din județul Dâmbovița. De asemenea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

– Judeţul Satu-Mare – 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 19 cazuri la mistreţi;

– Judeţul Bihor – 47 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;

– Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;

– Judeţul Tulcea – 570 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 91 de cazuri la mistreţi;

– Judeţul Brăila – 120 de focare (dintre care 11 focare la exploatații comerciale) și 2 cazuri la mistreți;

– Judeţul Constanţa – 88 de focare în gospodăriile populaţiei şi 4 cazuri la mistreţi;

– Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi;

– Judeţul Galaţi – 16 focare în gospodăriile populaţiei şi 7 cazuri la mistreţi;

– Judeţul Ilfov – 10 focare în gospodăriile populaţiei;

– Judeţul Călăraşi – 100 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 24 de cazuri la mistreţ;

– Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populaţiei și un caz la mistreț;

– Județul Giurgiu – 26 focare în gospodăria populaţiei și 11 cazuri la mistreț;

– Județul Teleorman – 7 focare în gospodăria populației și 184 cazuri la mistreți;

– Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;

– Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;

– Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;

– Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;

– Județul Olt – 4 focare în gospodăria populației.

Până la această data (07.12.2018) au fost despăgubiți 8.187 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 207.999.000 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

– Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 18 exploatații din cele 20 de exploatații afectate în valoare de 60.940 de lei;

– Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 211 exploatații dintr-un total de 230 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei;

– Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.152 de exploatații dintr-un total de 1.168 de exploatații în valoare de 45.698.870 de lei;

– Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.174 de exploatații dintr-un total de 3.205 exploatații în valoare de 149.121.820 de lei;

– Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 833 de exploatații dintr-un total de 835 de exploatații în valoare de 3.688.100 de lei;

– Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.389 de exploatații dintr-un total de 2.500 de exploatații în valoare de 6.531.000 de lei;

– Judeţul Galaţi – au fost plătite toate cele 83 de exploatații în valoare de 248.000 de lei;

– Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 7 exploatații afectate în valoare de 71.640 de lei;

– Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 214 exploatații dintr-un total de 311 exploatații în valoare de 898.000 de lei;

– Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 9 exploatații dintr-un total de 10 exploatații în valoare de 38.670 de lei.

Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru singura exploatație afectată în valoare de 7.000 de lei.

Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 73 de exploatații dintr-un total de 116 exploatații în valoare de 608.190 de lei.

Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 20 de exploatații afectate în valoare de 74.000 de lei

Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 de exploatații în valoare de 3.300 de lei.

Județul Argeș – a fost plătită despăgubirea pentru singura exploatație în valoare de 2.000 de lei.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Serviciul Comunicare și Logistică Documentară