Guvernul a aprobat, joi, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Totodată, Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență.

Până la 25 decembrie 2020 organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației sale fiscale.

Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal.

Această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat.

Pentru acordarea eșalonării contribuabilul, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;
b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior.
c) să nu se afle în procedura insolvenței;
d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;
e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale;
f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 și 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvența pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere).

Debitorul poate solicita modificarea eșalonării prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de 2 ori pe perioada eșalonării.

Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de 2 ori.

Debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată.

Avantajele acestei măsuri:

• este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;
• este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente.
• termenul de soluționare este mult diminuat - 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;
• se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;
• nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;
• nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;
• pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;
• debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;
• debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

Actul normativ aprobat de executiv va fi publicat la rubrica Transparență decizională, Acte normative aprobate, o dată cu publicarea în Monitorul Oficial.

Judecătoria Călărași a validat miercuri mandatele de consilieri locali, în cadrul Consiliului Local al municipiului Călărași.

Potrivit rezultatelor din 27 septembrie, PSD a obținut 9 mandate, PNL, 7, PRO România și PMP câte 2 și USR, un mandat.

Partidul Social Democrat se va baza în noul Consiliu Local pe: Nicolae Dragu (desemnat de partid să ocupe și una din funcțiile de viceprimar), Liviu Mușat, Gheorghe Stoian, Iuliana Raiu, Florian Dinu și Carmen Filimon. De pe lista PSD au fost invalidate 3 mandate. E vorba de cel al lui Marius Dulce care a devenit primar al municipiului, al lui Vasile Iliuță care a câștigat președinția Consiliului Județean și de cel al lui Nicușor Cionoiu. Pe locurile celor menționați mai sus vor “urca”, foarte probabil, Marius Sbârcea (locul 10 pe lista de propuneri a partidului), Stelian Aldea (locul 11) și Săndina Georgescu (locul 12).

Mandatele Partidului Național Liberal îi vizează pe: Viorel Ivanciu, Dragoș Coman (foarte probabil se va retrage din Consiliul Local întrucât mandatul este incompatibil cu funcția de secretar de stat în cadrul MTS pe care o deține!), Camelia Croitoru, Cătălin Marius Călin, Mircea Buzea și Andrei Niță. A fost invalidat mandatul lui Dan Drăgulin. Locul său ar fi trebuit să fie ocupat de Alin Ceacărăscu (locul 8 pe lista partidului) însă acesta nu va intra în Consiliu Local fiind incompatibil cu funcția pe care o ocupă în cadrul Cancelariei Prefectului. În astfel de condiții, ar urma să fie validat mandatul Georgianei Enache (locul 9 pe listă).

Cele două mandate ale PRO România vor fi deținute de Alexandru Chiriță (candidatul partidului la funcția de primar) și ocupoantul locului 2 pe lista de candidați a partidului, Vlad Sârzea.

Partidul Mișcarea Populară va fi reprezentat în viitorul Consiliu Local de Liviu Coman (candidatul partidului pentru funcția de primar) și Toni Buzoianu.

Singurul mandat de consilier local al USR va fi deținut de Costin Mirescu.

Ministerul Finanţelor Publice susţine mediul de afaceri, în contextul în care măsurile pentru combaterea pandemiei de COVID-19 au generat dificultăţi de natură financiară pentru majoritatea operatorilor economici, aceştia confruntându-se în această perioadă cu o lipsă severă de lichiditate.

Actul normativ elaborat de MFP prevede, printre altele o serie de măsuri de înlesnire la plată pentru obligaţiile bugetare restante după data declarării stării de urgenţă, administrate de organul fiscal central.

Astfel, se propune reglementarea unei proceduri alternative simplificate de acordare a eşalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligaţiile bugetare principale şi accesorii a căror scadenţă/termen de plată se împlineşte după data de declarării stării de urgenţă până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Beneficiari ai facilităţii sunt toţi contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală şi care nu înregistrează obligaţii fiscale restante la data declarării stării de urgenţă.

Această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susţinerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflaţi în dificultate generată de lipsa de lichidităţi financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe şi periodice la bugetul general consolidat.

Pentru acordarea eşalonării contribuabilul, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;
b) să nu înregistreze obligaţii bugetare restante la data declarării stării de urgenţă;
c) să nu se afle în procedura insolvenţei;
d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;
e) să aibă depuse toate declaraţiile fiscale;
f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 şi 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Avantajele acestei măsuri:

- este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgenţă, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;
- este o procedură simplificată de acordare a eşalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgenţă. Faţă de procedura normală de acordare a eşalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura şi documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eşalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente.
- termenul de soluţionare este mult diminuat - 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situaţiei fiscale a debitorului;
- se suspendă executarea silită pentru obligaţiile bugetare ce fac obiectul eşalonării la plată;
- nu se constituie garanţii, ţinând cont de termenul scurt de acordare eşalonării la plată (12 luni), de situaţia dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităţilor financiare mult diminuate faţă de perioada anterioară intrării în starea de urgenţă, precum şi de necesitatea susţinerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activităţii;
- nu se consideră a fi restante obligaţiile bugetare pe perioada eşalonării la plată;
- pe perioada eşalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligaţiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;
- debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eşalonării la plată, modificarea eşalonării la plată prin includerea în eşalonare a obligaţiilor ce constituie condiţie de menţinere a valabilităţii acesteia;
- debitorul poate menţine eşalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eşalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eşalonare.

Proiectul de act normativ este publicat pe site-ul MFP la rubrica Transparenţă decizională.

Biroul de presă

Marius Dulce, noul primar al municipiului reședință de județ a declarat pentru www.arenamedia.ro că în prima ședință de lucru a noului Consiliul Local va iniția o Hotărâre de Consiliu în care va propune acordarea titlului de Cetățean de onoare post mortem lui Dan Drăgulin, primar al Călărașiului în perioada 2012-2020, care s-a stins din viață în urmă cu o săptămână din cauza infectării cu coronavirus. “Niciodată nu m-am gândit că-mi voi începe mandatul într-o astfel de conjunctură nefericită. N-am crezut că Dan Drăgulin, primar al municipiului Călărași, va pleca atât de repede la cele sfinte. Am sperat până în ultima clipă că se va face bine. Mai avea multe de spus în politica locală. Dar dacă Dumnezeu așa a decis...Am fost marcat de cele întâmplate. Am lucrat împreună, am colaborat atât în cadrul Primăriei cât și în Consiliul Local. În două rânduri am fost adversari, poate că au existat și anumite disensiuni între noi însă lucrurile astea nu mă împiedică să propun în prima ședință de lucru a noului Consiliu Local spre aprobare Proiectul de hotărâre privind acordarea titlului de cetățean de onoare post mortem lui Dan Drăgulin.” a declarat Dulce care a mai adăugat că în semn de prețuire pentru munca depusă de fostul edil va mai propune consilierilor ca Bazinul didactic de înot construit în incinta Complexului Sportiv Dunărea să-i poarte numele. “Ba mai mult voi propune consilierilor locali ca Bazinul de înot să-i poarte numele. E vorba de un proiect care s-a născut în timpul mandatelor sale și la care și-a adus contribuția. Dincolo de bătăliile politice derulate cu precădere în timpul campaniilor electorale, să nu uităm să fim oameni.” a conchis Marius Dulce.

Daniel Șefan Drăgulin, primar al orașului Călărași între 2012 și 2020, a murit pe 12 octombrie, după ce s-a infectat cu coronavirus. El avea 59 de ani și se afla internat la Institutul Matei Balș din București, având mai multe comorbidități.

Ședința privind ceremonia de constituire a Consiliului Local municipal Călărași va avea loc vineri, 23 octombrie începând cu ora 12.00. Tot atunci va depune jurământul și noul primar ales, Marius Dulce. Instituția Prefectului va fi reprezentată de subprefectul Ion Stan.

La alegerile locale din 27 septembrie, PSD a obținut 9 mandate de consilier local (9.186 de voturi – 9 mandate), PNL, 7 (7.437 voturi – 31,68%), PMP (1.874 voturi – 7,98%) și PRO România (1.452 voturi – 6,18%) câte 2 iar USR, 1 (1.243 voturi – 5,29%).

Susținut de PSD, Marius Dulce a strâns 10.281 de voturi (43,43%), obținând primul mandat de primar al municipiului reședință de județ.

La finele lunii septembrie, Executivul a aprobat o hotărâre de guvern care permite acordarea unei facilităţi pentru tinerii fermieri de a beneficia de o suprafaţă de până la 50 de hectare prin Agenţia Domeniilor Statului, a anunțat pe pagina personală de Facebook, Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul MADR. “Solicitanţii sunt obligați să înfiinţeze o fermă pe terenul respectiv în termen de maxim un an de la data semnării contractului, în cadrul căreia va avea calitatea de şef de exploataţie.” a mai adăugat Dumitru care a explicat că “Decizia Executivului vine pe fondul exodului generalizat al fermierilor români. Astfel, dacă în 2010, un număr de 280.440 de exploatații agricole erau deținute de tineri sub 35 de ani, ceea ce reprezenta 7,3% din totalul fermelor din România, după șase ani, numărul acestora a scăzut la 105.590, potrivit unor date publicate de Comisia Europeană în iunie 2019. În acest interval de timp, numărul tinerilor sub 35 de ani care au abandonat agricultura s-a ridicat la 174.850.“