Ministerul Finanțelor a publicat azi, în transparență, un pachet legislativ ce vizează instituirea unor mecanisme de susținere a investițiilor strategice, menit să accelereze relansarea economică a României și modernizarea cadrului fiscal-bugetar, în acord cu politicile europene și naționale. Proiectul urmărește optimizarea cadrului de conformare a contribuabililor și mobilizarea resurselor financiare către sectoare cu valoare adăugată ridicată.

'În ultimii ani, România a beneficiat de investiții publice fără precedent care au susținut dezvoltarea - prin fonduri europene, programe naționale și proiecte majore de infrastructură, iar acest efort va continua, inclusiv prin noi instrumente europene. Totuși, dezvoltarea economică nu poate depinde doar de această componentă - investițiile private sunt esențiale pentru creștere. Pachetul de relansare pe care îl propunem azi sprijină direct investițiile și productivitatea, oferă companiilor și antreprenorilor stabilitate, reguli mai simple și stimulente reale pentru modernizare și inovare. Astfel consolidăm competitivitatea economiei, susținem creșterea PIB-ului și, împreună cu utilizarea eficientă a fondurilor europene, vizăm o revenire sustenabilă a economiei pe traiectoria sa de dezvoltare în orizontul 2027-2028', a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Obiectivele proiectului de lege vizează:
- stimularea investițiilor strategice și atragerea capitalului în unele sectoare industriale importante;
- îmbunătățirea lichidității companiilor;
- simplificarea fiscală și reducerea poverii contribuabililor;
- creșterea rezilienței economice prin accelerarea modernizării tehnologice și susținerea cercetării-dezvoltării.

Principalele măsuri propuse:

I. Măsuri pentru persoane fizice, antreprenori și IMM-uri

Acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declarația Unică - D212) pentru anul fiscal 2025.

Facilitatea pentru persoane fizice este condiționată de depunerea declarației și plata integrală a obligațiilor până la 15 aprilie 2026. Din martie, Declarația Unică va fi precompletată în SPV. Statul recompensează astfel, pentru prima dată, disciplina fiscală, prin lichiditate disponibilă imediat contribuabililor loiali.

Majorarea plafonului pentru TVA la încasare
Majorarea plafonului de aplicare a sistemului de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei în 2026 și la 5.500.000 lei din 2027. Măsura avantajează operatorii economici care livrează către entități cu termene lungi de plată, permițându-le să achite TVA doar după ce au încasat efectiv facturile, evitând creditarea statului din resurse proprii.

Facilități pentru microîntreprinderi
Se propune:
- prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea de către persoanele juridice nou-înființate a primului salariat;
- excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro;
- posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului;
- concediile medicale ale unicului angajat nu mai duc la pierderea regimului fiscal dacă depășesc cumulat 30 de zile/an.

Se oferă astfel start-up-urilor timpul necesar pentru o recrutare corectă și se protejează micii antreprenori de schimbarea regimului fiscal din cauza modernizării utilajelor.

Simplificare administrativă: plafon majorat la 5.000 lei pentru mijloace fixe
Ridicarea pragului de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se diminuează astfel birocrația pentru firme, iar achizițiile curente de valori mai mici devin direct cheltuieli, oferind firmelor un avantaj de lichiditate.

II. Stimularea investițiilor strategice

Finanțări strategice și sectoriale
Se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum 1 miliard de lei.

Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate.

Întreprinderile beneficiare trebuie să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia.

Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie să dețină un capital social subscris și vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.

Susținerea dezvoltării unor sectoare prioritare
Propunerea prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii 'zero net' (minim 75 milioane lei).

Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei).

Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării.

Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrătoare și tehnologii strategice.

Instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID)
BID S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piață, cât și ca măsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile.

BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alături de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidă.

Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare.

Programul INVESTIM ACASÄ‚ - derulat prin Banca de Investiții și Dezvoltare
Schema prin care românii plecați în străinătate, care revin pentru a deschide o afacere în țară, beneficiază de sprijin financiar dedicat.

Programul combină un împrumut pentru investiții, garantat parțial de stat, cu un capital de rebate de până la 20.000 de euro per proiect, acordat în condițiile îndeplinirii unor indicatori de performanță.

Măsura va beneficia de un buget de 100 milioane euro, pentru perioada de contractare 2026-2029. Se mobilizează astfel un volum de investiții estimat la 250 milioane lei, prin atragerea în țară a know-how-ului și capitalului românilor din străinătate în domenii productive.

Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii private
Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor.

Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.

Stimulente pentru investiții pe piața de capital și pensii private
Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea/menținerea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an.

Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual. Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP), în limita a 400 euro anual.

Instrumente financiare pentru export și internaționalizare
Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate.

Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor PPP
Se instituie 'Programul 2026-2028 - Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistența tehnică pentru parteneriate publice-private (PPP)'.

Programul are o alocare totală de până la 25 milioane euro pentru pregătirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și public-private. Se înființează totodată Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor și monitorizarea implementării acestor proiecte.

Impactul economic al pachetului de relansare

Efect multiplicator în economie
Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lanțuri de furnizare și distribuție, stimulând activitatea economică în industrii conexe și consolidând poziția României pe piața europeană și internațională. Investițiile vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțare externă și crescând reziliența economică.

Crearea de locuri de muncă și dezvoltare regională
Se estimează crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate, atât direct în proiectele finanțate, cât și indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii. Dezvoltarea regională va fi susținută prin prioritizarea investițiilor în zone cu potențial de creștere, reducând disparitățile teritoriale și stimulând coeziunea socială.

Creșterea veniturilor bugetare
Implementarea proiectelor strategice va genera venituri suplimentare la bugetul de stat și la bugetele locale, prin taxe, impozite și contribuții sociale aferente noilor activități economice. Modernizarea fiscală și stimulentele pentru conformare voluntară vor reduce evaziunea și vor crește gradul de colectare a veniturilor publice.

Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor
Schemele de ajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producția internă, substituind importurile și crescând capacitatea de export a companiilor românești. Fondurile suplimentare pentru Exim Banca Românească vor facilita accesul la piețe externe, susținând internaționalizarea și competitivitatea exportatorilor români.

Stimularea inovării, digitalizării și tranziției verzi
Granturile și creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea tehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor și dezvoltarea de produse inovatoare. Investițiile în tehnologii 'zero net' și eficiența energetică vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare și la creșterea sustenabilității economiei.

Îmbunătățirea lichidității și predictibilității pentru IMM-uri
Majorarea plafonului pentru TVA la încasare va facilita cash-flow-ul operatorilor economici, reducând riscul de neîncasare și blocajele financiare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Bonificațiile fiscale și facilitățile pentru microîntreprinderi vor reduce costurile administrative și vor încuraja conformarea voluntară.

Consolidarea pieței de capital și a fondurilor de pensii
Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii va canaliza resurse semnificative către economia reală, susținând proiecte productive pe termen lung. Deducerile pentru investiții pe piața de capital vor crește gradul de educație financiară și vor diversifica sursele de finanțare pentru companii.

Impact bugetar și sustenabilitate
Deși se estimează o diminuare temporară a veniturilor bugetare (de exemplu, -2,1 miliarde lei în 2026), aceasta va fi compensată pe termen mediu de creșterea veniturilor din taxe și impozite generate de noile investiții și de reducerea cheltuielilor bugetare prin modernizarea și eficientizarea administrației publice. Măsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, cu efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice.

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe website-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea Transparența decizională.

Serviciul de comunicare, relații publice, mass-media și transparență
Ministerul Finanțelor

În cadrul ședinței ordinare din decembrie 2025, consilierii locali au aprobat activitățile culturale ce vor fi organizate în acest an de Direcția pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița, instituție aflată în subordinea Primăriei Oltenița precum și calendarul de desfășurare al acestora.

Bugetul este estimat la 886.500 lei iar numărul beneficiarilor acestor tipuri de activități este de 16.000.

Detalii chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://primariaoltenita.ro/wp-content/uploads/formidable/17/274.pdf

La jumătatea lunii ianuarie, președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță a fost gazda unei întâlniri între președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Florin Bănică și o parte din primarii județului, în cadrul căreia fiind semnate contracte de finanțare pentru proiecte importante destinate localităților noastre.

Investițiile vizează modernizarea iluminatului public și infrastructura de apă și canalizare, domenii esențiale pentru eficiență energetică, protecția mediului și creșterea calității vieții cetățenilor.

La întâlnire a fost prezent și primarul localității Grădiștea, Vasile Matei care a anunțat că a semnat al treilea proiect de reabilitare și modernizare a iluminatului public care vizează instalarea de corpuri de iluminat cu LED în satul Cunești și jumătate din satul Rasa.

“Am semnat contractul care vizează extindere iluminat public. Al treilea proiect pe extindere care înseamnă finalizarea lucrărilor în satul Cunești și aproximativ jumătate din satul Rasa. E vorba de instalarea a circa 320 de lămpi inteligente acum cu programare la intensitate. Putem să zicem foarte economice, pentru că pe timp de noapte, de exemplu de la ora 23, când se încheie activitatea și cetățenii se retrag la casele lor putem să-i dăm intensitatea la 50% iar spre dimineață, începând cu ora 04.00 sau 05.00 să le pornim. E o chestie foarte economică și binevenită.”, a declarat primarul Vasile Matei.

Proiectul de reabilitare și modernizare a iluminatului public în comuna Grădiștea, demarat în urmă cu 6 ani, urmărește îmbunătățirea infrastructurii energetice prin instalarea de corpuri de iluminat cu LED, eficientizarea consumului și creșterea siguranței cetățenilor. Această inițiativă contribuie la reducerea costurilor de operare și la un mediu mai sigur în localitate.

Președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță, însoțit de cei doi vicepreședinți, Bogdan Mihai și Dan Laurențiu Ionescu și echipa Direcției de Dezvoltare, a participat astăzi la o întâlnire de lucru, găzduită de Primăria Silistra, cu conducerea municipalității și guvernatorul regiunii Silistra.

“Călărași – Silistra | Parteneriat pentru dezvoltare și proiecte comune

Ne-am întâlnit pentru a discuta concret despre dezvoltarea integrată a arealului Călărași–Silistra, despre consolidarea cooperării transfrontaliere și despre inițierea unor noi proiecte comune. În cadrul discuțiilor, am analizat oportunitățile de valorificare a potențialului economic, turistic și infrastructural al acestei părți a Dunării care ne leagă și nu ne desparte, precum și posibilitățile reale de atragere a finanțărilor europene.

Totodată, am stabilit direcții concrete de colaborare viitoare, astfel încât aceste parteneriate să se transforme în proiecte și investiții care să aducă beneficii directe comunităților de pe ambele maluri ale Dunării. Cred cu tărie că dialogul și parteneriatul româno-bulgar sunt esențiale pentru dezvoltare, pentru crearea de oportunități și pentru o calitate mai bună a vieții pentru oamenii pe care îi reprezentăm.”, se arată în mesajul postat de președintele Iliuță pe pagina personală de Facebook.

Din delegația călărășeană a făcut parte și senatorul Ioan Cristian Rusu, membru al Grupului Parlamentar PACE – Întâi România.

Demarate la finele lunii martie 2024, lucrările pentru noua sală de sport școlară din satul Cunești sunt realizate în proporție de 90% și potrivit primarului Vasile Matei investiția va fi recepționată în vara acestui an.

“La sala de sport, am întâmpinat o problemă. Am fost foarte avansați în execuție, dar nu știu din ce motive, probabil din cauza vântului care a “deranjat” puțin acoperișul și am avut o infiltrație. ceea ce a dus la puțin modificarea interiorului. Noi suntem undeva la 90%, grad de execuție. Avem și centrala făcută. Cam tot. Interiorul mai trebuie puțin amenajat la cabine, unde am avut probleme cu infiltrațiile de apă, de sus. Eu zic că dacă ne lasă timpul, nu ne apucă nici vara. O vom da în folosință dacă se va merge în ritmul ăsta care a fost până acum.”, a precizat primarul Vasile Matei.

Proiectul, în valoare de circa 6,5 milioane lei (fără TVA) este finanțat prin Compania Națională de Investiții (CNI) și este conceput ca un proiect-pilot destinat îmbunătățirii infrastructurii educaționale locale. Sala de educație fizică școlară include vestiare și dotări moderne conform standardelor CNI.

În cursul lunii decembrie 2025, Primăria comunei Grădiștea a anunțat finalizarea proiectului „Construire grădiniță cu program normal în sat Grădiștea, comuna Grădiștea, județul Călărași”, proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. 60 de preșcolari beneficiază de acum de activități educaționle desfășurate într-un cadru optim, în condiții comparabile cu cele din zonele urbane.

Primarul Vasile Matei salută finalizarea acestui obiectiv a cărui implementare a demarat în octombrie 2019, când s-a semnat contractul de finanţare între UAT COMUNA GRĂDIȘTEA, în calitate de beneficiar, pe de o parte, şi Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene, în calitate de Autoritate de Management, şi Organismul Intermediar Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, pe de altă parte.

”La sfârșitul anului, în luna decembrie, am făcut recepția clădirii, grădiniță care a necesitat o cofinanțare mai mare din partea noastră. S-a rezolvat până la urmă. După 1 ianuarie, copiii s-au mutat în grădiniță și acum sunt într-un local nou. Am fost chiar surprinși de puetrea instalației de căldură. Ne gândeam că fiind o construcție nouă se va încălzi mai greu însă când am dat focul la centrală, s-a încălzit imediat. Bine izolată, bine construită. Din păcate, numărul de copii este în scădere de la an la an. Nu știu cum vom rezolva această chestiune extrem de apăsătoare.”, a declarat primarul Vasile Matei.

Valoarea totală a proiectului este de 2.003.408,33 lei, din care: valoarea totală eligibilă 1,509,669.50 lei (finanţare nerambursabilă din FEDR – 1.283.219,07 lei și din bugetul național – 196.257,04 lei), valorea cofinanțării eigibile a Beneficiarului 30.193,39 lei iar valoarea neeligibilă, inclusiv TVA aferentă acesteia, 493.738,53 lei.