CJ Călărași | Sediul Prefecturii, reabilitat de CNI

CJ Călărași | Sediul Prefecturii, reabilitat de CNI

Fostul Palat Administrativ care găzduiește în acest moment sediul Prefecturii ar putea fi reabilitat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Compania Națională de Investiții. Cel puțin asta este intenția Executivului Consiliului Județean care a elaborat în acest sens o Hotărăre de predare a amplasamentului și de asigurare a condițiilor în vederea executării obiectivului de investiții ”Centru socio-cultural Călărași (fost palat administrativ)”, adoptată în unanimitate în plenul ultimei ședințe ordinare.

Consiliul Județean Călărași se obligă să asigure, în condițiile legii, suprafața de teren necesar pentru depozitarea și organizarea șantierului precum și finanțarea cheltuielilor pentru: aviz tehnic de racordare, proiectare, racorduri la utilități (energie electrică, canal, apă, gaz sau alt tip de combustibil utilizat), comisioane cote legale, cheltuieli diverse și neprevăzute, în valoare de 1.177.006,25 lei exclusiv TVA, 1.400.564,80 lei cu TVA.

Conform devizului, valoarea finanțată prin CNI este de 76.879.282,28 lei (TVA inclus). Valoarea totală a investiției este de 78.279.847,08 lei (TVA inclus).

După predarea amplasamentului și a obiectivului realizat, Consiliul Județean Călărași se obligă să mențină destinația acestuia și să îl întrețină pe o perioadă de minim 15 ani.

În astfel de condiții, Instituția Prefectului Jud. Călărași va trebui să se mute într-o nouă locație pentru a-și desfășura activitatea.

La începutul anului, conducerea CJ a solicitat consilierilor județeni adoptarea unei Hotărâri privind contractarea unui împrumut de 87 de milioane de lei, pe lista de investiții propuse spre finanțare figurând și palatul administrativ. Hotărârea n-a fost votată de consilierii PNL și USR.

Primăria Călărași | Execuția bugetului propriu la data de 31 martie 2021

Primăria Călărași | Execuția bugetului propriu la data de 31 martie 2021

Pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local municipal Călăraşi, desfăşurată marţi după-amiază, s-a aflat şi Proiectul de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetului propriu al Municipiului Călăraşi şi a creditelor interne, la data de 31.03.2021, iniţiat de primarul, Marius Dulce.

Potrivit Referatului de aprobare, la data de 31 martie 2021, a rezultat un excedent de 17.896.077 lei, execuţia bugetară prezentându-se astfel:

- Veniturile bugetului local - Secţiunea de funcţionare: 48.421.155 lei;

- Veniturile bugetului local - Secţiunea de dezvoltare: 1.742.378 lei

Total venituri ale bugetului local: 50.163.533 lei  

- Cheltuielile bugetului local - Secţiunea de funcţionare: 31.109.240 lei;

- Cheltuielile bugetului local - Secţiunea de dezvoltare: 1.158.216 lei;

Total cheltuieli ale bugetului local: 32.267.455 lei  

Excedentul bugetar la data de 31.03.2021 este de 17.896.077 lei.

                                                                                               -lei-

Denumirea indicatorului

Cod

Incasari

realizate

31.03.2021

VENITURI TOTALE

00.01

50.163.533

VENITURI PROPRII

 

47.409.278

Impozit pe venit transf. propriet. imob. din patrim. pers              

03.02.18

6.057

- cote defalcate din impozit venit

04.02.01

16.395.988

- sume alocate din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale            

04.02.04

0

- sume alocate din cote defalcate din impozitul pe venit repartizate din bugetul judeţului

04.02.05

0

- impozit şi taxe şi clădiri

07.02.01

3.121.544

- impozit şi taxe pe teren

07.02.02

3.892.596

- taxe judiciare de timbru

07.02.03

558.533

- alte impozite şi taxe pe proprietate                                  

07.02.50

129.647

- sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul municipiilor

11.02.02

1.433.000

- sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale

11.02.06

0

- sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale - învăţământ particular sau confesional

11.02.09

0

- taxa hotelieră

12.02.07

0

- impozit pe spectacole

15.02.01

204

- taxa asupra mijloacelor de transport    

16.02.02

1.150.658

- taxa pentru eliberare de licenţe şi autorizaţii de funcţionare

16.02.03

367.573

- alte impozite şi taxe

18.02.50

22.172

- venituri din concesiuni şi închirieri

30.02.05

981.750

- alte venituri din proprietate

30.02.50

527.263

- contributia părintilor pentru întreţinerea copiilor în creşe

33.02.10

0

contrib. persoane beneficiare ale cantinelor de ajutor social      

33.02.12

16.840

- taxe din activităţi cadastrale

33.02.24

3.156

- venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată                                    

33.02.28

0

- alte venituri din prestări servicii

33.02.50

1.127.040

- taxe extrajudiciare de timbru

34.02.02

371

- alte venituri din taxe administrative

34.02.50

56.198

- venituri din amenzi

35.02.01

773.660

- alte amenzi

35.02.50

104.934

- alte venituri

36.02.50

1.204.586

- donaţii şi sponsorizări

37.02.01

0

Vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare a bugetului local (cu semnul minus)              

37.02.03

0

- vărsăminte din secţiunea de funcţionare    

37.02.04

0

- venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

39.02.01

803

Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat                    

39.02.07

3.782

- depozite speciale pentru construcţii de locuinţe                                                          

39.02.10

362.372

- sume din excedentul bugetului local pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare                                                

40.02.14

510.000

- subvenţii pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri                                

42.02.34

392

- subvenţii din bugetul de stat pentru finanţarea sănătăţii                                  

42.02.41

210.568

- subvenţii din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea FEN

42.02.69

54.274

- subvenţii primite pentru carantină

42.02.80

244.071

Fondul European de Dezvoltare Regională

48.02

811.950

În detaliere funcţională, cheltuielile se prezintă astfel:

                                                                                             -lei-

Denumirea indicatorului

Cod

Plăţi de casă la    

   31.03.2021

CHELTUIELI TOTALE

49.02

32.267.455

AUTORITATE EXECUTIVĂ

51.02

5.012.895

ALTE SERVICII PUBLICE GENERALE

54.02

440.809

DOBÂNZI

55.02

405.359

ORDINE PUBLICĂ

61.02

1.623.888

ÎNVĂŢĂMÂNT

65.02

         1.736.017

SĂNĂTATE

66.02

247.262

CULTURĂ, RECREERE, RELIGIE      

67.02

1.542.987

ASISTENŢĂ SOCIALĂ

68.02

7.130.792

LOCUINŢE, SERVICII ŞI DEZV. PUBLICĂ

70.02

5.078.636

PROTECŢIA MEDIULUI

74.02

5.691.625

TRANSPORTURI

84.02

2.198.968

În ceea ce priveste execuţia bugetului la 31.03.2021, la nivel de instituţii subordonate, se prezintă astfel:

APARATUL PROPRIU AL PRIMĂRIEI

- cheltuieli cu salariile: 4.277.647 lei (inclusiv indemnizaţii consilieri locali);

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 698.724 lei;

- alte cheltuieli (vărs. persoane cu handicap): 40.344 lei

- cheltuieli de capital, inclusiv proiecte finantate din FEN: 46.522 lei.

- cheltuieli pentru prevenirea şi combaterea Covid-19 (total municipiu, inclusiv unităţile de învăţământ preuniversitar de stat) sunt în sumă de 118.879 lei, din care subvenţii de la bugetul statului 244.071 lei.

 

SERVICIUL PUBLIC DE EVIDENŢA PERSOANELOR

-cheltuieli cu salariile: 399.376 lei;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 3.904 lei;

- transferuri (inclusiv cotizaţii): 37.529 lei;

POLIŢIA LOCALĂ

- cheltuieli cu salariile (inclusiv norma de hrană): 1.542.730 lei;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 54.966 lei;

- cheltuieli de capital: 0 lei.

 

ÎNVĂŢĂMÂNT

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 1.637.314 lei;

- transferuri salarii HELIKON + CIUFULICI: 130.265 lei

- asistenţă socială (ajutoare pentru copii cu CES + tichete creşă): 28.374 lei;

- proiecte cu finanţare din FEN: 28.872 lei

- burse elevi: 93.308 lei

- cheltuieli de capital: 384.758 lei.

 

SERVICIUL PUBLIC PAVAJE SPAŢII VERZI

CAP.67

- cheltuieli cu salariile: 675.125 lei;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 138.417 lei;

- dobânzi leasing: 5.981 lei;

- alte cheltuieli (vărs. persoane cu handicap): 13.261 lei;

- cheltuieli de capital - leasing: 43.348 lei.

CAP.84

- cheltuieli cu salariile: 731.190 lei ;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 371.721 lei ;

- dobânzi leasing: 6.015 lei;

- alte cheltuieli (vărs. persoane cu handicap): 14.500 lei;

- cheltuieli de capital: 83.146 lei.

 

COMPLEX AGREMENT ZOO

- cheltuieli cu salariile: 598.398 lei;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 197.507 lei;

 

DIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

- cheltuieli cu salariile: 3.057.186   lei ;

- cheltuieli cu bunuri şi servicii: 225.626 lei

- asistenţa socială – indemnizaţii persoane cu handicap): 3.311.490 lei.

- alte cheltuieli (vărs. persoane handicap): 29.611 lei.

 

CĂMINUL DE BĂTRÂNI ANTIM IVIREANU

- cheltuieli cu salariile: 462.901 lei ;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 139.921 lei;

- dobanzi leasing: 218 lei

- cheltuieli de capital (rate leasing): 2.926 lei.

 

SERVICIUL PUBLIC CENTRALE TERMICE ŞI ADMINISTRARE FOND LOCATIV

- cheltuieli cu salariile: 1.054.038 lei;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 477.178 lei

- alte cheltuieli (vărs persoane handicap) : 8.667 lei

- cheltuieli de capital: 4.800 lei.

 

SERVICIUL PUBLIC PIEŢE ŞI OBOARE

- cheltuieli cu salariile: 648.150 lei;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 92.588 lei;

SERVICIUL PUBLIC CÂINI FĂRĂ STĂPÂN

- cheltuieli cu salariile: 499.324 lei;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 217.614 lei;

- cheltuieli de capital (rate leasing): 4.853 lei.

 

ADMINISTRAŢIA CIMITIRELOR

- cheltuieli cu salariile: 216.926 lei;

- cheltuieli cu bunuri si servicii: 232.811 lei;

În ceea ce priveste bugetul instituţiilor finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul local, acestea se prezintă astfel:

- Veniturile extrabugetare realizate la data de 31.03.2021 sunt în suma de 587.324 lei

- Cheltuielile extrabugetare efectuate în sumă de 306.952 lei de către instituţiile finanţate din venituri proprii şi subvenţii, acestea sunt prezentate în anexele 3 si 4 şi subanexele aferente fiecărui capitol bugetar.

În Anexa nr. 5 se prezintă contul de execuţie al creditelor interne. S-a tras şi s-a utilizat până la data de 31.03.2021, din creditul contractat la CEC Bank, suma 2.999.706 lei, astfel:

 

                                    

lei

Nr.crt.

Obiective de investitii finantate CEC

31.03.2021

1

Construire Grădiniţa cu 8 grupe

96.526

2

Reţea alimentare cu apă şi canalizare pluvială strada Pescaruşi, tronson cuprins între strada Panduri şi strada General Constantin Pantazzi

127.190

3

Execuţie reţea canalizare pluvială strada Locomotivei

382.376

4

Proiect tehnic + Execuţie reţea canalizare menajeră şi pluvială Cartier Măgureni

830.312

5

Promovarea incluziunii sociale prin înfiinţarea unui Club al Pescarilor Dunăreni, din Municipiul Călăraşi, POPAM 2014-2020

828.364

6

Reabilitarea termică a Liceului Teoretic Mihai Eminescu Călăraşi, POR 2014-2020

128.331

7

Lucrări de amenajare Piaţa Unirii (Piaţa Centrală) din Municipiul Călăraşi

225.947

8

Reabilitare clădire Hală piaţa agro-alimentara (Hală legume-fructe) din municipiul Călăraşi

30.189

9

Execuţie str. Plevna, Rahova şi Viitor

350.471

TOTAL

 

2.999.706

Cheltuielile secţiunii de dezvoltare, la data de 31.03.2021, pe total municipiu Călăraşi însumează 1.158.556 lei şi cuprinde plăţile efectuate pentru următoarele obiective de investiţii:

                                                                                                                     lei

Nr.crt.

Obiectiv

Plati 31.03.2021

 

 

 

Buget Local

 

1

Documentaţie tehnică + execuţie strada Stadionuli

97.840

 

2

DT faza DALI iluminat public str. Prelungirea Bucureşti şi lucrări complementare iluminat public

47.005

 

3

DT + Reparaţii carosabil str. Zefirului (intre str. Panduri şi str.Nufărului).

275.097

 

4

Reabilitarea termică a Liceului Teoretic Mihai Eminescu Călăraşi, POR 2014-2020

4.127

 

5

Documentaţie tehnică + execuţie canalizare menajeră şi pluvială str Sf Nicolae

274

 

6

Fundamentarea deciziilor, planificare strategică -proiect finanţat din FEN

46.522

 
       

7

Reţea canalizare menajeră şi pluvială Str.Oborului

899

 

8

Dezvoltarea patrimoniului cultural prin restaurarea monumentului istoric POŞTA VECHE din Municipiul Călăraşi, POR 2014-2020 SMIS 116729, 58.01.02

643.104

 
 

TOTAL PLĂŢI LUCRĂRI

1.158.556

 
 

 

 

 

Pentru proiectul de hotărâre mai sus-menţionat au votat 11 consilieri locali, 9 au votat împotrivă, înregistrându-se şi o neparticipare.

M. Dulce: Cred că pe 15 iunie dăm drumul la bazinul de înot didactic

M. Dulce: Cred că pe 15 iunie dăm drumul la bazinul de înot didactic

Bazinul de înot didactic, construit în incinta Complexului Sportiv Dunărea va fi deschis publicului, cel mai probabil pe 15 iunie. Anunțul a fost făcut de primarul Marius Dulce care a mai adăugat că tarifele biletelor și abonamentelor vor fi stabilite de către Consiliul Local municipal.

“Cred că pe 15 iunie dăm drumul la bazinul de înot didactic. Probele s-au făcut, mai rămâne să încărcăm bazinul cu apă, după care să începem cu clorinarea apei. Sistemele funcționează, am achiziționat serviciul de mentenanță. A fost ceva mai dificil pentru că n-am avut buget până acum. Repet, cred că pe 15 iunie bazinul să fie pregătit pentru inaugurare. Avem personal angajat. O să mai fie nevoie de un asistent medical pe care-l vom recruta din rândul asistenților comunitari. Rezolvăm și această problemă astfel încât copiii care vor veni la bazin să fie supravegheați. Conform organigramei aprobată anul trecut nu mai puțin de 9 persoane își vor desfășura activitatea la bazin.”, susține pe pagina personală de Facebook primarul Dulce care a continuat “O parte din neconformitățile identificate au fost remediate. Săptămâna viitoare se vor finaliza lucrările de reparație rămase de executat. În plus dorim să mai facem un sistem de captare a apelor pluviale pentru că nu-mi place ce se întâmplă. La interior dacă se schimbă tiranții și tot ce s-a mai făcut între timp atunci am rezolvat problemele. Acces gratuit vor avea doar copiii însoțiți de profesori. După-amiază, mai exact după ora 16.00, ne gândim ca bazinul să fie accesibil publicului pe bază de bilete și abonamente. Tarifele vor fi stabilite prin Hotărâre de Consiliul Local și vor fi fundamentate în baza cheltuielilor efectuate pentru funcționarea în condiții optime a bazinului. Încercăm astfel să recuperăm măcar o parte din costuri.”

bazin2

Bazinul de înot didactic are dimensiunile 25m x 12,5m (5 culoare de 2,5 metri lăţime), cu o adâncime variabilă de la 1,20 la 1,80 metri.

Recepţia bazinului a avut loc pe 25 iulie 2019, lucrările fiind executate în cadrul Contractului de proiectare şi execuţie lucrări nr. 167 / 21.07.2017 încheiat între Compania Naţională de Investiţii SA şi Construcţii Erbaşu SA.

Pe 26 martie 2020, consilierii locali au aprobat HCL 60 privind darea în administrare către Serviciul Public Centrale Termice şi Administrare Fond Locativ a obiectivului de investiţii „Bazin de înot didactic în Municipiul Călăraşi, Bulevardul Republicii, nr. 2C, judeţul Călăraşi” (contractul de dare în administrare nr. 15.524 din 24.04.2020, încheiat între UAT Municipiul Călăraşi, în calitate de proprietar şi SPCTAFL, în calitate de administrator).

Primii paşi pentru construirea acestui bazin au fost făcuţi în decembrie 2014 când consilierii locali şi-au dat acordul privind transmiterea în folosinţă gratuită către Ministerul Dezvoltării Regionale a unui teren de 8.124 mp.

Pe 29 ianuarie 2016, a fost încheiat Procesul verbal nr. 4412/29.01.2016 între CNI şi U.A.T. Municipiul Călăraşi de predare a amplasamentului, un teren în suprafaţă de 8.127 mp, aparţinând domeniului privat al municipiului Călăraşi, situat în Bulevardul Republicii, nr. 2C (incinta Stadionului municipal)

La începutul anului 2017, Compania Naţională de Investiţii a demarat procedura de achiziţie publică a contractului Proiectare-faza de adaptare la amplasament şi asistenţă tehnică din partea proiectantului şi execuţie lucrări pentru obiectivul de investiţii ”Construire bazin de înot didactic, în municipiul Călăraşi, bulevardul Republicii, nr. 2C, judeţul Călăraşi”.

Valoarea estimată a contractului pentru care CNI a realizat achiziţia publică electronică ea fost de 6.265.984 lei fără TVA, termenul de finalizare fiind de 48 de luni.    

Pentru funcționarea bazinului aflat în administrarea Serviciului Public Centrale Termice și Administrare Fond Locativ este necesară suma anuală de 375.000 lei, ce va fi asigurată de la bugetul local.

bazin4

Municipiul Călărași, împotriva majorării tarifului de operare solicitată de Rebu SA

Municipiul Călărași, împotriva majorării tarifului de operare solicitată de Rebu SA

Municipiul Călărași se opune solicitării operatorului local de salubritate de majorare a tarifului de operare. În acest sens, în plenul ultimei ședințe ordinare, consilierii locali au votat în unanimitate acordarea unui mandat special viceprimarului Liviu Coman, reprezentantul Municipiului Călărași în Adunarea Generală a Asociaților din cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ecomanagement Salubris Călărași în vederea exercitării votului nefavorabil privind modificarea tarifului de operare al societății RER Ecologic Service București Rebu SA.

“Prin adresa Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ECOMANAGEMENT SALUBRIS, înregistrată la Primăria municipiului Călărași cu nr 17164/29.03.2021, este solicitată mandatarea reprezentantului Primărie municipiului Călărași privind votul în Adunarea generală, ca urmare a solicitării făcute de către societatea RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREȘTI REBU S.A, operator pe raza UAT în baza contractului de delegare a gestiunii activităților de colectare și transport al deșeurilor in zona 3 Călărași, nr. 34/2223/20.07.2017, privind modificarea tarifului de operare. Pentru a evita eventualele disfuncţionalităţi în îndeplinirea obiectivelor Asociaţiei este necesară mandatarea domnului Coman Liviu, în cel mai scurt timp conform adresei Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ECOMANAGEMENT SALUBRIS, prin hotărâre a Consiliului Local Municipal Călăraşi, în vederea exercitării în Adunarea Generală a atribuţiilor municipiului Călăraşi prevăzute la art. 16 alin (2) şi (3), art. 20, 21, 22 din Statutul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară “ECOMANAGEMENT SALUBRIS”.”, se arată în Referatul de aprobare privind acordarea unui mandat special domnului Coman Liviu, în vederea exercitării atribuţiilor municipiului Călăraşi în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ECOMANAGEMENT SALUBRIS.

Viceprimarul Liviu Coman a devenit reprezentantul UAT Călărași în AGA ADI Ecomanagement Salubris în baza Dispoziției nr. 1698 / 24.11.2020.

Fl. Cîțu, despre renunțarea la purtatul măștii: Aş aştepta 1 august pentru acest lucru. Depinde cum se mişcă lucrurile

Fl. Cîțu, despre renunțarea la purtatul măștii: Aş aştepta 1 august pentru acest lucru. Depinde cum se mişcă lucrurile

Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat marţi că s-ar putea renunţa la obligativitatea privind purtarea măştii în aer liber abia după data de 1 august, dar a precizat că şi acest lucru depinde de ritmul în care se desfăşoară imunizarea populaţiei.

"Deocamdată nu. Aş aştepta 1 august pentru acest lucru. Depinde cum se mişcă lucrurile, dar aş vrea să ne uităm la 1 august pentru renunţatul măştii. Aţi văzut că şi în Israel s-a anunţat după ce s-a ajuns la 60% aproape (persoane vaccinate - n.r.). Deci este clar că acolo este un nivel unde am putea să discutăm despre aşa ceva", a afirmat premierul.

Cum ne-om descurca cu masca pe față în luna lui cuptor când temperaturile sar și de 35 grade...nici măcar Cîțu nu e în stare să dea un răspuns demn de hramul pe care-l poartă!

 

N. Rîjnoveanu: După ce s-a întâmplat anul trecut, zic că actualul preşedinte al Consiliului Județean a echilibrat foarte bine problema

N. Rîjnoveanu: După ce s-a întâmplat anul trecut, zic că actualul preşedinte al Consiliului Județean a echilibrat foarte bine problema

Nicolae Rîjnoveanu, unul dintre cei mai longevivi primari din județul Călărași, consideră că toate localitățile indiferent de culoarea politică a primarului ar trebui să primească de la autoritățile centrale și locale sume relativ egale pentru susținerea proiectelor promovate pentru dezvoltarea acestora. Rîjnoveanu a comentat și “conflictul” declanșat de conducerea PNL Călărași cu privire la repartizarea către UAT-uri a sumelor din fondul constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean în procent de 6% din impozitul estimat a fi încasat la nivelul Judeţului Călăraşi, mutat acum în instanță.

Care sunt obiectivele primarului Rîjnoveanu în acest an, aflați în interviul de mai jos, realizat la finele săptămânii trecute.

 

Domnule primar Rîjnoveanu, cel mai “arzător” subiect din ultima perioadă l-a reprezentat Hotărârea privind repartizarea sumelor din fondul constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean în procent de 6% din impozitul estimat a fi încasat la nivelul Judeţului Călăraşi, pe unităţi administrativ – teritoriale pe anul 2021 şi estimări pe anii 2022-2024, atacată la instanța de contencios administrativ în două rânduri de prefect, în urma presiunii publice exercitată de PNL Călărași. Spre deosebire de anul trecut, acum conducerea Consiliului Judeţean a considerat că trebuie să echilibreze dezvoltarea de ansamblu a judeţului, alocând sume mai mari primăriilor PSD.

Cum comentaţi, în contextul în care aţi „păţit-o” anul trecut, nefiind pe placul guvernanţilor de la PNL care nu v-au acordat în decembrie nici un leu?

Nicolae Rîjnoveanu: Dvs. sunteţi un ziarist vechi. Ştiţi foarte bine, opinia mea rămâne fermă: Oricine ajunge la conducere trebuie să înţeleagă că Guvernul nu este al PNL, sau al altiu partid, este Guvernul României şi trebuie să împartă banii aşa cum se cuvine. Există o formulă de calcul, ceea ce e foarte bine. Această formulă trebuie acceptată de toată lumea şi, într-adevăr, folosită.

Eu m-am simţit nedreptăţit şi când era PSD la putere. Nu ştiu dacă vă amintiți, am avut „ieşirile” pe care le-am avut. Atunci mi-au luat bani din fondul de rulment. Prima oară 9 miliarde de lei vechi, după aceea şi restul. N-am zis nimic. Am avut o întrevedere cu dl. Teodorovici (n.r. ministru de finanţe) atunci şi într-adevăr am spus ce aveam de spus, fără vreo reţinere. Întotdeauna am spus că trebuie să terminăm cu arieratele. Nu e nici bine şi nici corect. Te întinzi cât ţi-e plapuma. Noi, în calitate de primari, suntem nişte gospodari. Dacă nu ştii să cheltuieşti atât cât trebuie, dai faliment.

După ce s-a întâmplat anul trecut şi ce s-a întâmplat anul acesta, zic că actualul preşedinte al Consiliului Județean, dl Iliuță, a echilibrat foarte bine problema.

Toate localităţile, indiferent că primarul provine de la PSD sau PNL, trebuie să aibă la dispoziţie fondurile necesare pentru a se dezvolta. Dar să se respecte acea formulă de calcul, în funcţie de numărul de locuitori. Toate comunele acestui judeţ trebuie să se dezvolte în mod egal. Degeaba dezvolţi 10 comune, şi celelalte sunt la pământ. Nu! Trebuie să înţelegem toţi acest lucru.

Totuși, eu n-am să înţeleg cum să dai 10, 11 miliarde de lei vechi, aşa cum s-a procedat astă-toamnă, unor comune cu primari de la PNL când acele localităţi numără 1.800, 2.000 de locuitori şi unei localităţi cum e Roseţiul cu 6.500 de suflete, nimic.

Acum dl. preşedinte a căutat să facă ordine. Şi totodată să reechilibreze situaţia. Şi aşa e normal.

În primul rând totul pleacă de la Guvern care trebuie să procedeze aşa cum a fost în timpul guvernării PSD. Pentru că-i Guvernul României. Bun, rău, ăsta este!

Apropos de buget, l-ați aprobat?

Nicolae Rîjnoveanu: Sigur că da! L-am aprobat joia trecută.

E mai bun, mai slab?

Nicolae Rîjnoveanu: Normal, este mai slab dar trebuie să vă spun un singur lucru. Aşa cum am mai spus, trebuie să dai dovadă de echilibru. Trebuie să ştii să gospodăreşti banii. Dacă nu, e de rău pentru comuna respectivă.

Problema nu se rezumă doar la bani. E altceva. Am impresia că dăm înapoi, din anumite puncte de vedere.

A fost acel Program Național de Dezvoltare Locală (PNDL), promovat de PSD. Grozav! S-a schimbat pur şi simplu faţa mediului rural. În toate localităţile!

Au fost puţini primari care nu au depus proiecte pentru a se dezvolta. Foarte puţini!

Deci banii respectivi erau necesari pentru asigurarea cofinanţărilor. Restul, bani veniţi pe acest program. A fost cel mai mare bine făcut localităţilor din mediul rural.

Toată lumea recunoaşte ce a însemnat PNDL-ul pentru localităţile noastre.

De asemenea, aş vrea să vă mai spun că atunci când se dezbate sau când se discută evoluţia unui Guvern ar trebui să se ţină cont de tot ce s-a dezvoltat în acea perioadă. Şi eu pot să vă spun că, nu pentru că sunt pesedist, în perioada în care PSD a fost la guvernare s-au realizat multe lucruri frumoase şi de valoare pentru localităţile rurale. Asta ar putea s-o recunoască oricine. Nu avem însă puterea să recunoaştem câteodată, dar ăsta e adevărul!

Nu vorbim doar de infrastructură mare, vorbim şi de infrastructura din mediul rural. Nici un om de pe faţa pământului nu trăieşte două vieţi. Toţi trăim o viaţă şi trebuie să beneficiem de aceleaşi condiţii de trai.

Ce ţinte v-aţi stabilit, domnule primar, pentru acest an?

Nicolae Râjnoveanu: În primul rând să termin cele două lucrări mari pe care le avem. Știţi foarte bine că n-a existat an să n-am pe Uniunea Europeană vreun proiect. Acum am două şi trebuie să le termin. E vorba de „Modernizare reţea distribuţie apă şi canalizare- etapa 2”. Urmează şi etapa 3 pentru că nu poțo să rezolvi problema canalizării doar pentru o suprafaţă de 70% din intravilan.

Toţi locuitorii au acelaşi drepturi, într-o localitate ca şi la nivel de România.

Şcoala. Lucrările la școală se termină în maxim 2 luni. Ne încadrăm în program, e totul în regulă. Dar, avem totuși o problemă. Când lucrezi la modernizări, mai scapi din vedere anumite probleme. Situaţia e destul de dificilă când vrei să faci dintr-un lucru vechi, ceva nou. Când e vorba şi de clădiri vechi de 140 de ani...., vă daţi seama că a necesitat şi nişte lucrări ascunse. Aici nu ştiu cât de mult va înţelege ministerul că „diversele” şi „neprevăzutele” trebuie să aibă un spectru mai larg, să cuprindă mai multe probleme care se ivesc. Una e când execuţi o lucrare nouă şi ştii ceea ce faci de la bun început până la final şi alta e când execuţi o lucrare veche. Reuşim totuşi să le finalizăm în două luni dar trebuie să rezolvăm treaba până la capăt întrucât rămânem cu împrejmuirea neexecutată. Vedeţi dvs., împrejmuirile la aceste construcţii vechi indiferent cât am vrea să le reparăm, nu putem. Trebuie să le înlocuim, să le executăm, practic, din nou. Prin urmare şi această lucrare de împrejmuire trebuie făcută la înălţimea lucrărilor care s-au efectuat. Aici trebuie să facem, cel puţin pe faţadă şi pe laterale chiar, nişte împrejmuiri, aşa cum trebuie!

Nu vă ascund, deja sunt într-o fază destul de avansată cu proiectul „Modernizare iluminat public”. S-a trecut de etapa evaluării financiare şi ne aflăm în etapa de evaluare tehnică.

Legat de problema lotizării terenurilor pe care intenționăm să le alocăm tinerilor în baza Legii 15 pentru construirea de locuințe, deja am început lucrările la a doua utilitate, e vorba de apă. Se va rezolva curând, suntem în discuții avansate FDE Constanţa. Am discutat problema cu proiectantul, am localizat punctele unde vor amplasate fi transformatoarele. În felul ăsta, mai descongestionăm puțin anumite cartiere cu consumul, pentru că ştiţi foarte bine în fiecare an am avut pe timpul sărbătorilor de Crăciun, de Paşte, probleme cu transformatoarele, cu distribuţia de energie electrică la nivel de localitate, fiind foarte încărcate cu consumatori.

Consider că până în toamnă s-ar putea să începem lucrarea. Ceea ce e un lucru bun.

Sala de sport. Nu ştiu de ce aici s-au încetinit motoarele. O să caut săptămâna viitoare să identific motivele, atât cât pot, fiind şi Săptămâna Mare. Aș vrea să accelerez puţin treaba. Acolo nu mai depinde de mine, ce-a depins de noi am rezolvat.

E o lucrare pe care o face CNI, sunt nişte etape de urmat, cine ştie, poate că sunt şi nişte influenţe nefaste. Am înţeles că sunt şi din astea şi nu e bine deloc.

Le-am spus tuturor “Ai fost ales senator, deputat, nu eşti numai parlamentarul acelor localităţi unde ai câştigat mandatul. Pentru că ai primit voturi şi din parte roseţenilor. Atunci nu mai umbla cu prostii. Nu. Acum eşti senatorul tuturor!

De acum, tu trebuie să faci tot ce îţi stă în putinţă pentru cetăţenii acestui judeţ.”

Aceşti parlamentari, am spus de nenumărate ori, trebuie să fie uniţi. Pentru binele acestui judeţ, să colaboreze! Să nu stea cu spatele unul la celălalt că nu-i deloc bine.

În Consiliul Local cum merge treaba?

Nicolae Rîjnoveanu: Merge bine. Întotdeauna m-am bucurat de înţelepciunea consilierilor locali. Colaborăm bine. Cu viceprimarul nostru ales, colaborez, de asemenea, bine. Aparatul de specialitate s-a dovedit că e capabil să meargă, câteodată, în ritmul meu. Eu sunt puțin mai iute că-s mai bătrân (zâmbeşte!) și-i depășesc. Asta e!

Sunt atâtea hârtii în fiecare zi de rezolvat, încât bănui că cineva nu e sănătos în ţara asta! Prea mute hârtii! Eu spun mereu să scăpăm de mulţi oameni de prin ministere. Să fie transferați acolo unde e necesară prezenţa lor. Uite la CRFIR 8 e un colectiv extraordinar. Cei de-acolo să fie mai numeroși pentru că de ei depinde soarta proiectelor noastre. Cei care evaluează, care ne verifică şi ne ajută să fie în număr cât mai mare. Degeaba avem noi idei dacă... Nu toată lumea ştie să promoveze nişte proiecte. Noi, ăştia mai bătrâni, am mai învăţat câte ceva, cei mai noi...

Haideţi să facem ceea ce trebuie! Ne plângem de cei 80 de miliarde de euro de la UE, haideţi să facem ce trebuie să-i accesăm! Criticăm întotdeauna ce a fost. Nu! Hai să vedem ce facem noi mai bine decât a fost înainte.

Se apropie Paştele, ce mesaj aveţi pentru locuitorii comunei Roseţi?

Nicolae Râjnoveanu: Le urez, în primul rând, o sărbătoare în linişte! Multă sănătate şi încredere în viitorul acestei localităţi! Sperăm să fie totul bine!

Aşa cum am fost înţeles şi cu problema pandemiei de COVID-19, iată, noi suntem 0 ca rată a incidenţei. Ar trebui să ne lase puţin mai liberi cu aceste presiuni şi restricții.

Cu ocazia sărbătorilor, să înţeleagă toată lumea că noi suntem ortodocşi, aven credinţa lângă noi. Întotdeauna, din acest punct de vedere am urât obstrucţiile. Sper să se înţeleagă acest lucru şi să sărbătorim în linişte, nu cum a fost anul trecut. Ci aşa cum e tradiţia la noi, la români. Pentru că asta ne-a ţinut “în viață” ca naţiune!    

Mulțumesc și mult succes!  

Free Joomla templates by Ltheme