Independența | G. Rădulescu: Una peste alta, 2021 a fost un an bun

Independența | G. Rădulescu: Una peste alta, 2021 a fost un an bun

La finele primului an de mandat, obținut în septembrie 2020, primarul, Gabriel Rădulescu, a făcut un scurt bilanț al activității desfășurate susținând că în mare parte obiectivele majore propuse au fost finalizate. Pe de altă parte, tânărul primar social-democrat susține că 2022 va fi anul demarării “șantierelor” în comuna Independența enumerând și proiectelor care vor prinde contur cu finanțare asigurată din fonduri guvernamentale cu precădere.

În altă ordine de idei, Gabriel Rădulescu are și un “sfat” pentru liderii celor două partide care formează alianța de guvernare în plan local.

Domnule primar, cum a fost 2021, primul dvs. an de mandat?

Gabriel Rădulescu: Ați intrat, direct, tare! A fost un an cu bune și cu rele. A fost, într-adevăr, primul meu an în funcția de primar. A fost un an cu realizări, să spunem așa, a fost un an emoționant, numai că dacă analizăm prin prisma administrației a fost un an foarte greu. De ce? Primăria are 3 surse de bani: bugetul propriu, participarea Consiliului Județean și sumele defalcate din TVA și impozitul pe venit care ni se cuvin. Gândiți-vă că doar cu 30% din buget am mers fără banii pe care i-am primit abia pe 18 decembrie. Bine că au venit și au intrat toți în excedent, adică nu am mai putut să ne folosim de ei. Am fost precum copilul ăla care n-are haine dar are bani în buzunarul de la spate.

Revenind, a fost un an cu realizări, adică, în mare parte obiectivele mari pe care am dorit să le realizez, le-am realizat. Aici aș aminti iluminatul public care a fost înlocuit. Întreaga rețea de iluminat public din satele Independența și Vișinii a fost modernizată printr-un program finanțat prin Fondul de Mediu. În satul Potcoava a fost modernizat cu bani din bugetul propriu, pentru că puteam să așteptăm deschiderea unor noi axe și pentru Potcoava dar asta necesita timp iar eu întotdeauna am considerat că în calitate de primar am 3 “copii”: Potcoava, Independența și Vișinii.

Chit să sunt diferite...

Gabriel Rădulescu: Ca venituri la bugetul propriu. Adică trebuie să faci și o analiză. Sunt locuitori care spun că se alocă mai mulți bani pentru satul Independența. De acord, dar gândiți-vă că 60% din bani vin din satul Independența. Trebuie să creăm în echilibru. Vișinii este satul cel mai mic. Nu poți să duci marea majoritate a banilor acolo. Am rezolvat, să spun așa, iluminatul public.

Am începul construirea unei săli de sport didactice printr-un program finanțat de CNI. Am băgat în reparații o stradă de 1.050 de metri lungime, din satul Potcoava, adică s-au adăugat un strat de piatră și unul de asfalt. S-au mai făcut mici modernizări la parcuri, în zona de străzi, bucăți care erau neasfaltate pentru margini de sat. Una peste alta cred că a fost un an bun.

Și pentru 2022?

Gabriel Rădulescu: 2022, sper să fie un an plin. "Șantierele" trebuie să înceapă în comuna Independența și sper din tot sufletul, ba chiar am și semnale în acest sens că vom intra la finanțare cu obiectivul de investiții canalizare pentru satul Independența. Canalizare care are o lungime de 17,5 km, cu un deviz total de 22 mil lei, de aproape 4,5 mil euro! Și mai avem un proiect de asfaltare al tuturor străzilor din comuna Independența. Adică 3 străzi întregi în satul Potcoava, două jumătăți de stradă în satul Potcoava, str. Stadionului în satul Vișinii și iarăși cum v-am mai spus, sunt bucăți de stradă neasfaltate în satul Independența.

Din discuțiile cu colegii mei parlamentari din cadrul partidului, am aflat că anul acesta se vor demara proiectele pe PNI Anghel Saligny și am credința că vom intra la finanțare și cu acest proiect de asfaltare. Din informațiile pe care le am este unul dintre cele mai mici proiecte ca și distanță, ca și suprafață. Mai avem de asfaltat 5,3 km, adică foarte puțin spre deosebire de alți colegi care au, de exemplu, la Mânăstirea 40 de km. Și dacă rezolvăm aceste două probleme anul acesta, eu consider că va fi un an plin.

Aș vrea să mai adaug că am promisiunea dlui director al SC Ecoaqua SA, Marcel Nuțu, pentru că suntem prinși în proiectul acela pe POIM în valoare de 260 mil euro, cu o investiție de 4 mil euro în comuna Independența, adică va fi posibilă introducerea rețelei de apă potabilă în satul Vișinii și, respectiv, în satul Potcoava. În Potcoava sunt undeva la aproape 12 km de conductă, iar în Vișinii, undeva aproximativ, 7,8 km.

Și s-ar rezolva, așadar, problema furnizării apei.

Gabriel Rădulescu: Problema furnizării apei pe cele două sate. Iar dacă facem un total am vedea că după aceste investiții, avem apă în toate cele 3 sate, canalizare în satul Independența pentru că aici există deja apă și nu poți să te înscrii într-un proiect de canalizare unde nu ai apă. Adică este ilogic să depui proiect de canalizare pentru satul Potcoava dacă tu nu ai apă.

Odată terminate asfaltarea, apa în cele două sate și canalizarea în satul Independența, consider că infrastructura mare s-a încheiat. Mai așteptăm gazul.

Și aici e o problemă mare de tot cu privire la obținerea finanțării unor astfel de proiecte...

Gabriel Rădulescu: Da, pentru că este un proiect scump pe care toate administrațiile și-l doresc.

Bugetarea este insuficientă.

Gabriel Rădulescu: Vă dați seama că este vorba de zeci de milioane de euro, doar pentru județul Călărași. Dacă înmulțim cu numărul total al județelor din țară, ajungem la o sumă astronomică.

Era o problemă aici, nu știu în ce măsură a fost rezolvată. Și anume problema colectării selective a gunoiului. S-au făcut noi pași în direcția cea bună?

Gabriel Rădulescu: Dacă ne uităm la unde suntem și unde trebuie să ajungem, eu zic că s-au făcut pași și se fac în continuare numai că este foarte greu. Vorbim de chestiuni de logistică, vorbim de chestiuni de mentalitate dar eu cred că direcția este foarte bună. Adică de unde s-a plecat acum 3 ani și unde suntem acum eu zic că este un lucru bun. Oamenii trebuie să înțeleagă și înțeleg, au reușit să facă procesul ăsta de selecție într-un mod satisfăcător. Recent, la o ședință a ADI Ecomanagement Salubris am avut plăcuta surpriză să aflu că ne situăm în prima jumătate a clasamentului pe localități întocmit în funcție de cantitatea colectată. Pentru că avem o cantitate europeană de 0,20 mc / locuitor de gunoi menajer, noi, Independența, suntem undeva la 0,33. Suntem peste media europeană dar suntem bine spre deosebire de alți colegi care au 0,40-0,42 mc. Aici cred că se face treabă.

Cum credeți că va funcționa relația politică PNL-PSD? Cât de cât s-a creionat la nivel central, există un Guvern, însă mai sunt anumite diferende între cele două tabere care se văd mai clar în plan local.

Gabriel Rădulescu: Cu siguranță sunt orgolii și cred că și de-o parte și de alta lupta politică a îndârjit oamenii. Pentru binele conducătorilor de administrații, cum suntem noi primarii, cât și al cetățenilor, în general, liderii celor două partide ar trebuie să se gândească, în primul rând, la binele public după care să-și rezolve problemele de orgoliu, poate chiar în particular. N-ar trebui să periclităm desfășurarea activității doar pentru că fac parte din familii politice diferite.

Cum s-a întâmplat anul trecut cu repartizarea sumelor din fondul constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean Călăraşi, în procent de 6%, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Judetului Călăraşi, pe unităţi administrativ–teritoriale care s-a realizat în ultima zi, pe 18 decembrie.

Gabriel Rădulescu: Da, fix în ultima zi. Dacă nu se împărțeau sumele atunci, se pierdeau banii care reveneau la bugetul consolodiat al statului. Acolo era o problemă. E un subiect delicat care cred că ține de abilitatea conducătorilor noștri. Cel mai important e ca ei să se înțeleagă și cred că atât dl. senator Pandea cât și dl. președinte Iliuță sunt niște oameni de dialog, oameni de înțeles. Pe lângă orgoliile lor, ar trebui ca și această alianță să funcționeze!

CJ Călărași a aprobat protocolul de colaborare cu CNAIR privind realizarea obiectivului de investiții Varianta de ocolire Călărași

CJ Călărași a aprobat protocolul de colaborare cu CNAIR privind realizarea obiectivului de investiții Varianta de ocolire Călărași

Convocați miercuri în ședință ordinară de plen, consilierii județeni au adoptat, printre altele, și Hotărârea privind aprobarea Protocolului de colaborare între Consiliul Județean Călărași și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA pentru proiectul “Elaborarea Studiului de Fezabilitate, realizarea documentației tehnice pentru Autorizația de Construire și obținerea Autorizației de Construire pentru obiectivul de investiții Varianta de ocolire Călărași”.

Obiectivul protocolului este de a stabili drepturile și obligațiile părților, contribuția financiară proprie a fiecărei părți la bugetul proiectului, precum și responsabilitățile ce le revin în implementarea activităților aferente proiectului mai sus amintit care va fi depus în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, pe Axa Prioritară 2 Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și efficient.

Potrivit prevederilor OUG 88 / 2020, Consiliul Județean Călărași este eligibil pentru asigurarea finanțării din fonduri europene nerambursabile alocate în cadrul POIM 2014-2020. În plus, obiectivul privind Varianta de ocolire Călărași se regăsește în cadrul documentului strategic Master Plan de Transport a României.

VO Călărași face parte din lista variantelor ocolitoare regionale care sunt părți componente ale proiectelor de infrastructură rutieră transregio. Lungimea este de 5,1 km, costul estimat cu TVA este de 11,7 milioane euro. Costul mediu pe km este de 1,9 milioane euro.

Proiectele de variante de ocolire regionale sunt în număr de 37 și însumează o lungime de 263,4 km. Costul estimate pentru aceste proiecte este de 745,4 milioane euro fără TVA, respective 887 milioane euro cu TVA. Costul mediu estimate este de 2,8 milioane euro.

Variantele de ocolire asigură tranzitul facil al vehiculelor evitând localitățile și are beneficia directe atât pentru transportul persoanelor și al mărfurilor cât și pentru îmbunătățirea calității vieții comunităților din localitățile pentru care se realizează variantele de ocolire. Toate aceste variante de ocolire au fost identificate cu ajutorul Modelului Național de Transport în cadrul Master Planului General de Transport și nu au fost implementate până în anul 2021.

Proiectele de variante de ocolire de sine stătătoare sunt în număr de 24 și însumează o lungime de 217,1 km. Costul estimate pentru realizarea acestor proiecte este de 574 milioane euro fără TVA, respectiv 683,1 milioane euro cu TVA. Costul mediu pe km este de 2,6 milioane euro.

Roseți | N. Rîjnoveanu: Am definitivat bugetul. În februarie o să-l aprobăm!

Roseți | N. Rîjnoveanu: Am definitivat bugetul. În februarie o să-l aprobăm!

Nicolae Rîjnoveanu, primarul comunei Roseți, și-a creionat deja planul de bătaie pentru acest an. Bugetul va fi aprobat până la jumătatea lunii februarie. Investițiile demarate vor continua însă lucrurile nu se opresc aici. Gospodar desăvârșit, Nicolae Rîjnoveanu n-are liniște până când cele două obiective de importanță majoră, dispensarul și grădinița nu vor prinde contur.

În plan politic, Nicolae Rîjnoveanu vorbește despre șansele de reușită ale alianței PSD-PNL care în opinia sa funcționează la nivel central, nu și în plan județean. Care este mesajul său pentru liderii celor două formațiuni politice, în interviul de mai jos.

 

Domnule primar, am intrat în 2022, zic eu cu mai multă încredere, cu mai multe speranțe. Prima chestiune care-mi vine în minte e legată de bugetul pe anul în curs. În ce stadiu sunteți?

Nicolae Rîjnoveanu: Am definitivat bugetul. În februarie o să-l aprobăm. Ne încadrăm în lege.

E mai bun, e mai slab decât cel din 2021?

Nicolae Rîjnoveanu: Eu zic că e ceva mai bun pentru că oamenii prevăzători așa fac. Precum gospodarii, iarna-și fac car și vara, sanie. Asta-i situația! Caută să-și păstreze excedentul pentru dezvoltare. Cauți programe unde co-participarea să fie cât mai mică. Ești toarte atent și la achiziții. Asta-i situația, ce să facem?! Și-apoi, primarii, ăștia născuți mai devreme, au un arici mare în buzunar. Știu cum să cheltuie banii!

Care ar fi prima “grijă” pentru acest an?

Nicolae Rîjnoveanu: Am început lucrările la sala de sport, se lucrează din plin. Trebuie să recepționăm lucrarea de modernizare rețea distribuție apă și canal, extindere distribuție canalizare. Trebuie să recepționăm și lucrările la școală pentru că nu au fost recepționate până acum dar ele sunt gata de o lună de zile. N-au avut gata cartea tehnică în momentul recepției. Dacă nu am pe masă tot ce trebuie, nu recepționez! Mai e până când se termină contractul.

Am început și lucrările de extindere rețea distribuție energie electrică acolo unde vom acorda locuri de casă tinerilor. E vorba de PUZ-ul unde vom acorda în jur de 224 de locuri de casă. Vor fi și 10 locuri de casă pentru domeniul public. Chiar acolo, o să propun Consiliului Local teren pentru o casă parohială. Preotul de la parohia de la stradă nu are o casă parohială. Îi interesează pe ei ce fac și cât cheltuie dar să-i sprijinim și noi cu o bucată de teren.

Cele 224 de cereri sunt înregistrate?

Nicolae Rîjnoveanu: La ora actuală, avem puțin peste 50 de cereri înregistrate. Însă din momentul în care vom începe să acordăm loturi, vor fi cereri pentru a acoperi toată zona. Nu v-ascund că avem și un PUZ pentru cei care au terenurile lo,r situate pe partea dreaptă a DN-ului, până la Crucea de Leac, zona limitrofă cu Dichiseniul. Am zis să le creăm și acestora posibilitatea să construiască pentru că sunt familii, în rândul celor care au pământ. Având mulți copii nu au loc în spațiu de intravilan pe care se găsește amplasată locuința lor. Sunt 3,4 familii, trebuie să-și rezolve treaba! Ei nu fac obiectul Legii 15 întrucât au avut proprietate acordată la una din legile fondului funciar. Și așa pot să-și execute o locuință pe terenul lor proprietate. Toți au și locuri de grădină pe partea dreaptă a DN3B.

Miercuri (n.r. 26 ian.) e posibil să plec la București să depun cererile de finanțare pentru dispensar și grădiniță.

Văd că ne solicită cineva să înaintăm și niște proiecte privind platforma de gunoi de grajd. Se pare că toate "visele" ni se împlinesc. Chiar dacă nu le definitivăm, măcar să fie demarate iar următorul primar să le finalizeze.

“E momentul să pună osu’ la treabă!”

În altă ordine de idei, cum vedeți această alianță PSD-PNL?

Nicolae Rîjnoveanu: Am fost contrariat și aș fi cerut, dacă eram în locul conducerii partidului, altceva. Dar, dacă interesul țării aduce cele două forțe politice principale în situația în care și-au dat mâna și vor într-adevăr să facă ceva pentru România, acum este momentul ca înțelepciunea să primeze. Să-și dorească să facă ceva la nivel de România. De ce? Pentru că e momentul cel mai potrivit, pentru că au majoritate substanțială și pot să promoveze în Parlament orice proiect de lege benefic pentru cetățenii acestei țări. Să îmbrățișeze totuși, și ideile opoziției atunci când sunt benefice. E momentul să pună osu' la treabă!

Același lucru îl solicit și actualei conduceri a județului. Dacă acolo “sus”, s-au înțeles și într-adevăr urmăresc interesul României, și ei, aici „jos”, să urmărească interesele acestui județ.

V-au lăsat până acum această impresie?

Nicolae Rîjnoveanu: Nu. Culmea, dacă acolo “sus” îmi lasă totuși impresia că doresc să facă treabă, aici „jos”..., nu știu. Am mai zis odată, că nu sunt copți politic. Oameni care conduc soarta unor partide la nivel de județ. Deși are un bun sfătuitor în spate, pe care ar trebui să-l asculte. Așa ar fi normal. La nivel de județ aproape că ne cunoaștem unii cu alții. A fost o perioadă când cel din vârful PNL-ului conducea PSD-ul. Cel din vârful PSD-ului conduce acum PNL-ul. Acesta știe toate problemele PSD-ului, celălalt pe ale PNL-ului. Cunoaște foarte bine primarii PSD, celălalt în cunoaște foarte bine pe cei ai PNL pentru că a colaborat atâta timp cu ei. Domnule, ce-i stânjenește în a da mâna și a face treabă în acest județ?

Orgoliul?

Nicolae Rîjnoveanu: Fir-ar el de orgoliu! Haideți, domnule, să facem treabă! Până nu ne-au văzut pe noi, primarii, la porțile Prefecturii, n-au luat o poziție. Dar până la urmă, dacă stau să mă gândesc, în toate Hotărârile de Guvern, se începe cu o frază de genul: "Având în vedere dezvoltarea echilibrată a tuturor localităților, a județelor......" Asta până când se împart banii și constați apoi că nu dispare acest circ. De ce luăm în calcul doar culoarea partidului din care face parte primarul? Oare în localitatea respectivă nu sunt cetățeni și din partea cealaltă care au votat cu dreapta și nu cu stânga? Vorbesc de Roseți!

Totuși, primarii PNL au fost favorizați în 3 rânduri....

Nicolae Rîjnoveanu: Așa este! L-am întrebat atunci pe dl. prefect: "Dumneavoastră unde erați în noiembrie? Nu erați tot prefect? Și atunci de ce nu ați luat poziție? ]mparte cum trebuie domnule prim ministru că doar nu-i Guvernul PNL-ului sau al PSD-ului. E Guvernul țării, fir-ar să fie!

Pentru acest an, estimați o criză similară?

Nicolae Rîjnoveanu: N-aș vrea să mai trec prin așa ceva. Destule crize avem! Chiar mai trebuie încă una? Acum e momentul să faci un pas înainte. Nu-i destul că ne-am faultat singuri cu gazele, cu energia electrică? De-abia acum vedem că nu mai deținem frâiele. Și atunci, cât o să mai meargă treaba asta? Avem rețea hidrografică prin care putem să dublăm producția de energie. De ce am oprit Centrala de la Cernavodă? Ce-avem? Suntem bătuți în cap? Ce jocuri facem?

Cu gazele... Cine ne pune să nu dăm drumul la proiectul privind exploatarea din Marea Neagră? Și cu energia verde iar e o problemă. Mă fraților, ne-am dezvoltat atât așa de mult încât să acoperim necesarul de energie, cu energie verde? Nu, nu ne-am dezvoltat pe linia asta. Stăm cuminte, o promovăm tot p-aia veche.

Mediul e foarte important la ora asta. Dar să facem cum trebuie. Nu să băgăm mâna până la coate în buzunarul cetățeanului.

CJ Călărași renunță la administrarea Complexului Sportiv “Dunărea”

CJ Călărași renunță la administrarea Complexului Sportiv “Dunărea”

Consilierii județeni au adoptat miercuri în unanimitate Hotărârea privind solicitarea de revocare a dreptului de administrare al Consiliului Județean Călărași asupra unui imobil, aflat în proprietatea publică a Municipiului Călăraşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi.

Concret este vorba de Complexul Sportiv “Dunărea” Călărași, situat în B-dul Republicii, 39, pe care l-a luat în administrare la începutul anului 2018.

În toată această perioadă, instituția prezidată de Vasile Iliuță a realizat investiții în valoare de 6.711.787,32 lei pentru ca echipa de fotbal Dunărea Călărași să fi putut evolua la Călărași în liga 1, în ediția 2018-2019 iar arena Ion Comșa să beneficieze și de nocturnă.

“Consiliul Județean Călărași, prin Hotărârea nr.6/2018, a solicitat transmiterea dreptului de administrare a imobilului teren și construcții – Complexul Sportiv Municipal “Dunărea” Călărași, din care: suprafață teren central (teren și construcții): 24.162 m.p.; suprafață teren: 8.986 m.p.; suprafață teren: 3.501 m.p. și suprafață spațiu administrativ, teren, alei și construcții: 21.027,58 m.p., situate în intravilanul Municipiul Călărași, b-dul Republicii, nr. 39, județul Călărași, aflat în proprietatea publică a Municipiului Călărași.

Prin HCL nr.6/2018, Consiliul Local Călărași a aprobat darea în administrare a imobilului solicitat în scopul realizării investițiilor necesare desfășurării meciurilor disputate pe teren propriu de AFC Dunărea 2005 Călărași, la nivelul standardelor prevăzute de FRF pentru Liga Națională, începând cu anul competițional 2018-2019.

Predarea- primirea bunului arătat mai sus s-a realizat conform procesului verbal de predare-primire, înregistrat la sediul Consiliului Județean Călărași sub nr. 3550/27.02.2018.

Consiliul Județean Călărași, în vederea ducerii la îndeplinire a obligațiilor stabilite în sarcina sa de către Consiliul Local Călărași, o dată cu constituirea dreptului de administrare, a realizat investițiile necesare.

Conform Codului Civil, dreptul de administrare încetează prin actul de revocare emis de organul care l-a constituit.

Având în vedere că instituția noastră și-a îndeplinit obligațiile, apreciez că se impune solicitarea de revocare a dreptului de administrare constituit în favoarea Consiliului Județean Călărași.”, se arată în Referatul de aprobare.

Lista investițiilor realizate de CJ Călărași la stadionul “Ion Comșa”: 6.711.787,32 lei

Modernizare suprafața de joc teren central: 501.908,79 lei

Lucrări amenajare tribuna VIP, post comentatori: 552.942,74 lei

Sistem iluminat nocturnă: 4.546.447,93 lei

Instalație degivrare suprafața de joc: 545.036,66 lei

Sistem supraveghere video și control, acces stadion: 545.625,80 lei

Sistem audio sala conferințe: 19.825,40 lei

Primăria Oltenița | Ce obiective de investiții sunt propuse la finanțare din împrumutul bancar

Primăria Oltenița | Ce obiective de investiții sunt propuse la finanțare din împrumutul bancar

Pentru prima oară în istoria postdecembristă, Executivul Primăriei Oltenița are nevoie de un împrumut bancar pentru derularea a nu mai puțin de 9 proiecte cu finanțare europeană și guvernamentală. În acest sens, la finele anului trecut primarul PNL, Costinel Milescu, a inițiat Hotărârea privind aprobarea contractării unei finanțări rambursabile interne în valoare de 12.550.642 lei cu o „maturitate de 10 ani”, adoptată cu majoritate simplă în cadrul Consiliului Local.

Potrivit inițiatorului, suma va fi utilizată pentru acoperirea contribuției proprii de 2% (6.737.678,31 lei), a cheltuielilor neeligibile, estimate la 5.297.942,48 lei și a TVA-ului suportat de la bugetul local, în cuantum de 515.020,47 lei.

Valoarea totală a celor 9 proiecte pentru care s-a lansat și solicitarea de contractare a împrumutului este de 53.973.231,24 lei, din care 41.422.589,98 lei reprezintă fonduri nerambursabile.

Lista obiectivelor de investiții pentru a căror finanțare se propune contractarea unei finanțări nerambursabile

  1. Reabilitare, modernizare, extindere și dotare Școala Gimnazială prof. Lucian Pavel, municipiul Oltenița, județul Călărași: 2.747.926,53 lei

În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de reabilitare a clădirii școlii, dotări cu mobilier și aparatură (calculatoare, laptop-uri, table, etc), sală de sport, amenajare teren sport, împrejmuire.

Valoare totală proiect: 14.719.674, 40 lei din care:

Fonduri nerambursabile: 11.971.747,40 lei

Contribuție proprie 2% suportată din bugetul local: 244.321,38 lei

Cheltuieli neeligibile suportate din bugetul local: 2.103.869,87 lei

TVA suportat din bugetul local: 399.735,28 lei

Total buget local: 2.747.926,53 lei

  1. Reabilitarea, modernizarea și echiparea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Municipal Oltenița: 912.596,13 lei

În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de reabilitare corp clădire Ambulatoriu, construire corp nou (lift pentru persoane cu dizabilități), dotare cu echipamente medicale și mobilier

Total proiect: 10.249.389,39 lei din care

Fonduri nerambursabile: 9.336.793,26 lei

Contribuția proprie 2% suportată din bugetul local: 190.546,84 lei

Cheltuieli neeligibile suportate din bugetul local: 606.764,10 lei

TVA suportat din bugetul local: 115.285,19 lei

Total Buget local: 912.596,13 lei

  1. Intervenții de eficientizare energetică asupra imobilului Școala Gimnazială Spiru Haret: 1.213.547,51 lei

În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de termoizolare, de reabilitare a instalației de alimentare cu apă, a instalației electrice, lucrări de înlocuire tâmplărie exterioare, înlocuire centrale, montare panouri solare și fotovoltaice

Total proiect: 4.732.850,29 lei din care:

Fonduri nerambursabile: 3.519.302,78 lei

Contribuția proprie 2% suportată din bugetul local: 1.149.027,27 lei

Cheltuieli neeligibile suportate din bugetul local: 64.520,24 lei

  1. Intervenții de eficientizare energetică asupra imobilului Școala Gimnazială Alexandru Vlahuță: 756.620,89 lei

În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de termoizolare, de reabilitare a instalației de alimentare cu apă, a instalației electrice, lucrări de înlocuire tâmplărie exterioare, înlocuire centrale, montare panouri solare și fotovoltaice

Total proiect: 2.961.718,02 lei din care:

Fonduri nerambursabile: 2.205.097,13 lei

Contribuția proprie 2% suportată din bugetul local: 707.416,69 lei

Cheltuieli neeligibile suportate din bugetul local: 49.204,20 lei

Total Buget local: 756.620,89 lei

  1. Intervenții de eficientizare energetică asupra imobilului Școala Gimnazială Mircea Eliade: 664.642,73 lei

În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de termoizolare, de reabilitare a instalației de alimentare cu apă, a instalației electrice, lucrări de înlocuire tâmplărie exterioare, înlocuire centrale, montare panouri solare și fotovoltaice

Total proiect: 2.579.281,66 lei din care:

Fonduri nerambursabile: 1.914.638,93 lei

Contribuția proprie 2% suportată din bugetul local: 616.684 lei

Cheltuieli neeligibile suportate din bugetul local: 47.958,51 lei

Total Buget local: 664.642,73 lei

  1. Intervenții de eficientizare energetică asupra imobilului Cinematograful Flacăra: 1.913.533,81 lei

În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de termoizolare, de reabilitare a instalației de alimentare cu apă, a instalației electrice, lucrări de înlocuire tâmplărie exterioare, înlocuire centrale, montare panouri solare și fotovoltaice

Total proiect: 3.758.105,75 lei din care:

Fonduri nerambursabile: 1.844.571,94 lei

Contribuția proprie 2% suportată din bugetul local: 590.145,03 lei

Cheltuieli neeligibile suportate din bugetul local: 1.323.388,78 lei

Total Buget local: 1.913.533,81 lei

  1. Iluminat public 2021: 1.950.000 lei

În cadrul proiectului se va realiza reabilitarea rețelei de iluminat public, înlocuirea corpurilor de iluminat cu cele de led și senzori de mișcare

Total proiect: 5.000.000 lei din care:

Fonduri nerambursabile: 3.050.000 lei

Contribuția proprie 2% suportată din bugetul local: 1.950.000 lei

Total buget local: 1.950.000 lei

  1. Stații reîncărcare vehicule electrice: 1.170.000 lei

În cadrul proiectului se vor realiza stații încărcare vehicule electrice

Total proiect: 3.000.000 lei din care:

Fonduri nerambursabile: 1.830.000 lei

Contribuția proprie 2% suportată din bugetul local: 1.170.000 lei

Total Buget local: 1.170.000 lei

  1. Reabilitare energetică sediu primărie: 1.221.773,66 lei

În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de reabilitare și modernizare a instalației termice, electrice, lucrări de izolare termică, acoperiș și se vor instala panouri fotovoltaice

Total proiect: 6.972.211,73 lei din care:

Fonduri nerambursabile: 5.750.438,07 lei

Contribuția proprie 2% suportată din bugetul local: 119.536,88 lei

Cheltuieli neeligibile suportate din bugetul local: 1.102.236,78 lei

Total Buget local: 1.221.773,66 lei

CJ Călărași a aprobat parteneriatul cu Primăria Călărași, ISJ Călărași și Fundația “Grupul de Inițiativă pentru Învățământul Fizicii Călărași” în vederea promovării obiectivului de investiții “Parcul de Ştiințe și Tehnologie Danubius”

CJ Călărași a aprobat parteneriatul cu Primăria Călărași, ISJ Călărași și Fundația “Grupul de Inițiativă pentru Învățământul Fizicii Călărași” în vederea promovării obiectivului de investiții “Parcul de Ştiințe și Tehnologie Danubius”

Convocați astăzi în ședință ordinară de plen, consilierii județeni au adoptat, în unanimitate, Hotărârea privind aprobarea asocierii în parteneriat a Judeţului Călăraşi cu Municipiul Călărași, Inspectoratul Școlar Județean Călărași și Fundația “Grupul de Inițiativă pentru Învățământul Fizicii Călărași” în vederea promovării obiectivului de investiții “Parcul de Ştiințe și Tehnologie Danubius”.

Decizia survine după ce în toamna anului trecut, mai exact în perioada 27-30 octombrie, o delegație a Consiliului Județean Călărași, condusă de vicepreședintele Mihăiță Constantin Beștea, alături de directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat, și de profesorul Klaus-Nicolae Micescu de la Colegiul Național "Barbu Știrbei" Călărași, s-a deplasat la Klagenfurt (Austria) pentru a vizita Parcul Lakeside și Laboratorul Educațional.

“Educația MaST este un început de poveste pentru că este o călătorie în echipă la care participă elevi și profesori de matematică, științe și tehnologii. Pe de altă parte, pentru că procesul de educație se extinde dincolo de catedră și se poate vorbi de clasa din afara clasei și de școala din afara școlii; pe scurt, mediul de învățare devine mai cuprinzător. Astfel apar multiple oportunități de realizare de parteneriate și posibilități de colaborări. Toate acestea se bazează pe comunicare eficientă și conduc aproape în mod natural spre ceea ce se poate numi rețea de educație.

MaST înseamnă teorie, dar și practică. Cu alte cuvinte, “învăț ca să aplic”. Mai mult, MaST este o rețea de idei pusă în valoare de un nou tip de relație între profesor și elev. In societatea contemporană, școala deține o poziție centrală și cum logica progresului poate fi stapânită numai prin performanță, resursele umane fiind elementul cheie, rolul și responsabilitățile educației devin esențiale. Schimbările în educație impun strategii complexe, aplicarea progresului tehnologic sau al sistemelor informaționale, reevaluează rolul profesorului care trebuie să pună în operă politica educațională.

Măsura dezvoltării unei societăți poate fi relevată nu numai de indicatorii economici și de calitate a vieții, ci și de cei care privesc educația și calitatea școlii, respectiv de indicatori referitori la modul de organizare a cunoașterii și a învățarii, de tipurile de performanțe așteptate, de calitatea activității educative si de modalitățile de distribuire în societate a educației.

Prin urmare, în scopul îndeplinirii tuturor elementelor mai sus menționate, toți partenerii au ajuns la concluzia necesității înființării Parcului de Știință și Tehnologie Danubius pentru a veni în sprijinul elevilor și cadrelor didactice și pentru a le dezvolta noi capacități de cunoaștere.”, se arată în Referatul de aprobare la Hotărârea mai sus-menționată, inițiată de vicepreședintele, Mihăiță Beștea.

Parcul de Știință și Tehnologie Danubius este un proiect modular, scopul acestuia fiind dezvoltarea durabilă a județului Călărași. Parcul va cuprinde un campus educațional pentru copii și adulți cu accent puternic pe partea practică. În ceea ce privește cercetarea, pe prim-plan vor fi tehnologiile informaționale și de comunicații, precum și sursele de energie verde. Nu în ultimul rând, vor putea fi înființate start-up-uri de tehnologie. Parcul va fi o scenă de acțiune integrată, interdisciplinară și transdisciplinară în care vor fi puse laolaltă educația altfel decât la școală, cercetarea și producția.

În cadrul unei întâlniri cu mediul de afaceri și cel academic din Călărași și București, organizată anul trecut pe 8 decembrie, de Consiliul Județean (CJ) Călărași și ocazionată de prezentarea ideii de proiect, Andreea Mirela Tache, directorul Direcției Economice a ADR Sud Muntenia, a prezentat oportunitățile de finanțare din Programul Operațional Regional Sud – Muntenia 2021-2027, Prioritatea 5 – „O regiune educată”, ce vor fi disponibile după aprobarea programului de către Comisia Europeană, dar și despre digitalizarea administrației publice din regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia. Astfel, în acest an vor fi lansate ghidurile de finanțare pentru accesarea de fonduri europene, în vederea implementării proiectelor ce vor fi transmise în POR Sud – Muntenia 2021-2027, programul fiind o potențială sursă de finanțare pentru Parcul de Știință și Tehnologie Danubius, alături de Programul INTERREG VI A, SEE Grants, fondurile structurale de cercetare, fondurile naționale și contribuțiile viitorilor parteneri privați.

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.