Primarul municipiului Olteniţa, Petre Ţone a trecut în revistă principalele obiective realizate în acest an. Marile sale “neîmpliniri” ar fi nefinaţarea proiectul privind canalizarea şi ambulatoriul spitalului.

Pentru anul 2018, primarul Ţone dă asigurări ferme că nu vor fi probleme cu plata salartiilor angajaţilor primăriei. Anul viitor, pe lista investiţiilor figurează şi modernizarea Parcului Central.

Despre asta şi multe altele în interviul de mai jos.                                    

 

Domnule primar, ne apropiem de finalul lui 2017. Cum vi s-a părut acest an şi care sunt noutăţile pentru 2018 şi aici mă refer şi la faptul dacă intenţionaţi să măriţi impozitele şi taxele pentru anul viitor.

2017 e un an bun care putea fi mult mai bun.

Dar noi, oamenii, nu vom fi mulţumiţi niciodată cu ce avem. Ne dorim mai mult pentru comunitate, nu pentru mine. Ne-am încadrat cam în tot ce ne-am dorit să facem. Avem şi o nemulţumire extrem de mare vizavi de Ministerul Dezvoltării Regionale care nu ne-a aprobat un proiect ce viza canalizarea în Cartierul nou, de lângă spital şi latura din stânga când mergi spre Bucureşti din Olteniţa veche. Este singura zonă în care nu avem canalizare.

Eu consider că eşaloanele 2 şi 3 din ministere încearcă să nu fie în pas cu acest guvern. Se încearcă poate şuntarea primarilor care vor să facă ceva. Afirmam într-o întâlnire recentă că nu pot să înţeleg de ce primarii, printre care mă număr şi eu, sunt pedepsiţi când de-a lungul anilor nu au avut niciodată arierate, care nu fac datorii, care reuşesc un procent însemnat de colectare a taxelor şi impozitelor locale. Noi totdeauna suntem săriţi din schemă atunci când, de exemplu, anul trecut a avut loc o rectificare bugetară la Consiliul Judeţean, bineînţeles bani veniţi de la Guvern, Olteniţei nu i s-a dat niciun leu. Pentru că Olteniţa are? Dar de ce are?

Pentru că s-a zbătut şi a drămuit fiecare leu. Poate acum înţeleg unii de ce nu avem contracte de deszăpezire şi facem totul prin forţe proprii, poate acum înţeleg unii de ce de câţiva ani buni noi facem toate decoraţiunile pentru iluminatul stradal de iarnă cu forţe proprii şi o să vedeţi ce surprize apar şi anul acesta. Toate acele decoraţiuni sunt făcute cam cu 10-15% din preţul real de catalog al obiectelor respective. Deci ne zbatem ca să economisim fiecare leu.

Poate aşa remarcă şi cârtitorii de ce în oraşul Olteniţa de 4 ani, al 5-lea de când eu sunt primar, nu s-au schimbat borduri nicăieri. Borduri am pus decât la străzile nou înfiinţate, în rest am recuperat toate bordurile de granit pe care eu le consider mult mai valoroase decât actualele borduri şi am intervenit cu borduri noi doar acolo unde nu am avut încotro.

Să ştiţi că şi eu aş putea să pun borduri în fiecare an, pe fiecare stradă. Dacă e nevoie le şi supraetajăm! Poate acum se înţelege de ce cu oamenii noştri facem toată peisagistica oraşului, ca să economisim cât mai mulţi bani posibil.

Investiţia de acum 4 ani când am cumpărat cel MAN, o maşină extraordinară, se vede acum. Este senzaţională şi îmi propun ca în perioada viitoare dacă va fi posibil să mai achiziţionăm o maşină de tipul ăsta pentru că Ecosalul nu se desfiinţează şi va avea încă destule probleme de rezolvat pentru oraş. Ecosalul practic e buzunarul din stânga al primăriei! Fiind cu capital 100% al Consiliului Local, noi facem prin intermediul Ecosalului foarte multe economii. Deci întrebarea dumneavoastră, având în vedere explicaţiile pe care vi le-am dat conduce implicit la răspunsul celei de-a doua întrebări. Taxele şi impozitele locale pentru 2018? Ar fi păcat ca locuitorii din oraş să nu beneficieze de această muncă pe care noi o susţinem şi avem rezultate foarte bune.

Având aceste rezultate am considerat că nu se justifică sub nicio formă mărirea taxelor şi impozitelor. Şi atunci pentru 2018 vom avea aceleaşi taxe şi impozite locale pe care le-am avut şi în 2017 şi în 2016.

 

„Nu ne-am repezit să sărim calul cu salariile”

 

Veşti bune sunt şi în ceea ce priveşte plata salariilor angajaţilor primăriei pentru anul viitor.

Nu va exista cât voi fi eu primar niciodată, vreo problemă în legătură cu plata salariilor. La Primăria Olteniţa noi nu ne-am repezit să sărim calul cu salariile. Dacă mâine, poimâine, în perioada următoare conducerea ţării va zice măriţi salariile cu 25-40% noi avem posibilitatea să le mărim pentru că am respectat nişte principii anul acesta şi avem loc de manevră până la valoarea salariului viceprimarului foarte mare. Deci nu vor fi niciodată probleme. Mă deranjează şi îmi pare rău când văd atâtea comentarii şi pe TV şi pe reţelele de socializare pe tema salariilor din administraţie că au crescut foarte mult. Nu este adevărat! Au crescut mult în anumite primării şi au crescut foarte mult, fără nicio noimă în opinia mea, în ministere. Am văzut recent un comentariu referitor la anumite ministere care au inventat sporuri: spor de stres, spor de muncă periculoasă pentru femeia de serviciu (1000 de lei, dacă o fi adevărat, că are muncă periculoasă). Nu mi se pare normal. În Primăria Olteniţa nu există niciun fel de spor şi deja sunt 3 luni de când se aplică această Lege a salarizării. Nu am uzat până acum de acea anvelopă de 30% în care pot face premieri şi mai ştiu eu ce. Nu. E uşor să-ţi baţi joc de bani dar să ferească Dumnezeu să-şi bată joc banul de tine!

Am văzut că la 30 septembrie staţi bine cu colectarea de impozite şi taxe, coeficientul fiind de 78-79%. Aţi făcut şi o economie în ceea ce priveşte cheltuielile având un surplus de 6 milioane de lei.

Sper că nu faceţi parte din categoria celora care consideraţi că trebuie să fiu pedepsit pentru lucrul acesta?

Nici vorbă. Spun doar că s-a făcut o colectare judicioasă.

Până acum pentru toate aceste lucruri pe care le fac de când am ajuns primar, am tot fost pedepsit. Mi s-au luat sumele pentru echilibrare care mi s-au dat de la Consiliului Judeţean. Totdeauna se spune că Olteniţa are. Dar de unde are, de ce are? De ce ceilalţi nu au? De ce nu se face o asemenea analiză? Eu cred că aşa cum statul român are grijă de toţi cei defavorizaţi, am văzut că în ultimul timp a început să aibă grijă şi de premianţi. Cred că a venit timpul ca şi primăriile care dau dovadă că au muncit şi nu şi-au bătut joc de banul public să primească nişte sume cu care să dezvoltăm localitatea. Îmi pare rău să vă spun dar noi suntem grevaţi şi de anumite lucruri care uneori depăşesc puterea mea de înţelegere.

Eu nu o să înţeleg niciodată de ce unii plătesc salariile şi alţii plătesc penalităţile. Mă refer la hotărârile judecătoreşti date în folosul profesorilor. Eu spun că este dreptul dumnealor să primească banii. 100% sunt de acord cu lucrul ăsta. Dar nu înţeleg dacă salariile au fost plătite de Ministerul Învăţământului cum penalităţile să le plătească comunitatea locală? Şi nu e vorba de sume mici, e vorba de zeci de miliarde. Am mai plătit zeci de miliarde atunci când s-au prorogat hotărârile din vremea lui Boc. Acum, din nou, alte zeci de miliarde. Nu vă supăraţi dar asta grevează bugetul local. Nu am să comentez niciodată o hotărâre judecătorească, chiar dacă uneori mi se pare strigător la cer.

Acum am o hotărâre judecătorească ce mă obligă să-i dau unui individ o adresă către Garda de Mediu, în condiţiile în care noi i-am dat răspuns domnului respectiv că nu am făcut niciodată o adresă către Garda de Mediu să tăiem nişte pomi care sunt bolnavi, care trebuie tăiaţi prin planul de înfrumuseţare al oraşului. Cu toate că am comunicat lucrul ăsta, hotărârea ne obligă să dăm aşa ceva. Cum să poţi să dai dacă nu ai? Să inventez o adresă acum, cum să fac?

Dar încă o dată, nu comentăm hotărârile judecătoreşti şi le vom pune în aplicare aşa cum sunt ele. De exemplu la asta cu răspunsul de care vă spuneam, am făcut bineînţeles răspuns în care am explicat în detaliu că nu putem da ceva ce nu avem. Mă gândesc că domnii judecători au un volum foarte mare de muncă şi pe unele dosare nici măcar nu se uită. Nu au timpul efectiv, fiind chestiuni minore, dar pe noi ne afectează.

 

„Anul viitor avem nişte proiecte extraordinar de mari”

 

Pentru 2018, la ce v-aţi gândit, pe ce vreţi să investiţi banii oamenilor?

În 2018, avem nişte proiecte extraordinar de mari. Nu renunţ sub nicio formă la acea canalizare. Mă voi bate pe toate fronturile posibile să obţin bani pentru canalizarea din zona de Sud a oraşului Olteniţa.

Vă dau cu certitudine pentru la anul realizarea unei statui în Parcul Central care ne va costa în jur de 10,5 miliarde lei vechi, dedicată eroilor din al doilea război mondial.

Mi se pare incorect să avem în municipiul Olteniţa un monument, chiar dacă e frumos, dedicat ostaşilor ruşi care au căzut în Războiul Crimeei la 1853. Este adevărat că parcă în 24 oct. 1853 a fost o bătălie foarte importantă la Olteniţa în acel Război al Crimeei, dar să nu avem o statuie pentru soldatul român, pentru oamenii din Olteniţa care au murit în acel război?

Şi pentru că este anul centenarului vom moderniza radical întregul parc. Avem un contract cu Ocolul Silvic Mitreni, prin care ne-au marcat încă 27 de arbori care trebuie neapărat tăiaţi.

Plantăm alţi 200 doar că nu vom mai planta ce tăiem, adică plop şi frasin, ci arbori specifici parcurilor: tei, platani şi foarte mulţi arbuşti decorativi: acei salcâm cu flori galbene şi roşii care sunt o frumuseţe, acei duzi pletoşi care nu se duc neapărat pe verticală şi care sunt foarte frumoşi. În acel parc avem 6.400 mp de alei, în totalitate vor fi asfaltaţi. Avem la ora actuală 2771 de metri liniari de bordură mică de parc, va fi schimbată integral. Astăzi când vorbesc cu dumneavoastră avem 70 de bănci, vom pune 110 bănci nou-nouţe. Vom schimba absolut toate coşurile de gunoi. În plus, tot sistemul de iluminat va fi pe sub pământ. Nu o să mai vedeţi niciun fir, decât stâlpii foarte frumoşi. Am schimbat poziţionarea lor, nu ca acum şi va fi extraordinar de frumos. Vom planta cel puţin 100-150 de magnolii. Am plantat anul acesta 150 de magnolii. Acum trei săptămâni am repus jumătate din gardul despre care vă aduceţi aminte cât de blamat am fost că am scos gardul şi că l-aş fi vândut la fier vechi. Am anunţat de atunci că l-am dat la sablat şi că va fi foarte frumos şi îl vom repune. Gurile rele, această domnişoară Suzeanu care decât ziaristă nu e, a lansat zvonul inclusiv în şcoli că vom construi o parcare în interiorul parcului. Că desfiinţăm parcul să facem parcare. Acum, după ce am pus la loc jumătate din gard, mă aşteptam măcar la scuze. Nu există aşa ceva!

Parcul va fi cea mai sigură investiţie de anul viitor. Dar este adevărat că e şi cea mai minoră ca bani.

Sper să reabilităm trotuare, la anul, în valoare cam de 18 miliarde. Am stabilit un plan, cu cele mai deteriorate porţiuni. Ştiţi ce? Eu sunt prea sărac să o fac pe porţiuni, fac strada de la cap la cap. Şi avem câteva străzi în Olteniţa veche, câteva străzi în zona Digului şi câteva străzi în zona centrală. Trebuie să fiu atent şi la oameni care au impresia că faci doar într-un singur loc. Aşa, făcând în 4 locuri ale oraşului, nimeni nu mă poate acuza faci în Olteniţa veche, zona centrală sau zona Digului.

Dar asta este decât o primă fază pentru că am dat să mi se calculeze estimativ cât ar costa să reabilităm toate trotuarele din municipiul Olteniţa iar această sumă integrală vrem să o aplicăm pe PNDL anul viitor. Facem Anexa 3 încă din luna februarie ca să fim printre primii şi vedem ce iese. Dar 100% aceste 18 miliarde din bugetul local.

Nu am renunţat la ideea cu ambulatoriul. Vom reveni cu Anexa 3 la Ambulatoriu până o realizăm. Şi nu numai pe PNDL ci şi la Ministerul Sănătăţii. Nu vă ascund, am făcut cărare pe la Bucureşti, şi nu mă las până nu facem şi acest ambulatoriu.

Dacă ne ajută Dumnezeu să facem canalizarea în acest cartier nou, e normal să depun Anexa 3 şi pentru asfaltare. E un cartier nou nouţ şi în această primăvară am făcut o stradă, cea mai frumoasă în opinia mea din oraşul Olteniţa, datorită faptului că am luat-o de la zero, unde era mocirla până la genunchi şi am făcut şi trotuarele. Deci în plin câmp s-au făcut trotuare şi s-a asfaltat o stradă cu un covor asfaltic de 10 cm. Fiind foarte dreaptă strada arată extraordinar de frumos. În jurul acestei străzi este acest cartier. Am băgat gaze, avem apă, dacă reuşim şi canalizare e de bun simţ să o şi asfaltăm. Aşa mi se pare corect.

În rest, avem foarte multe lucruri în care trebuie să intervenim. Avem o stradă, Florian Mandache, o prelungire unde când am asfaltat în 2015, nu s-a putut intra neavând canalizare. Oamenii doresc şi ei asfalt. Dar fiind vorba de o bucată o vom face prin operatorul regional, Ecoaqua Călăraşi. O avem prinsă în programul 2014-2020. Am dat decât un exemplu punctual. Mai sunt zone. Astăzi de exemplu în audienţă a venit o doamnă spunând că în jurul blocului s-ar cam fi lăsat, se strânge apă şi când intră în bloc... Va trebui să merg să văd pentru că par foarte mici ca problematică dar pentru oamenii care stau în blocul ăla sunt probleme foarte mari.

Totdeauna pe parcurs apar foarte multe probleme. Avem de finalizat registrul spaţiilor verzi, cadastrul la nivel municipal. Nu sunt încă mulţumit, avem întreaga strategie de dezvoltare dar avem foarte multe puncte pe care va trebui să le atingem.

Eu nu cred, cum vă spuneam acum câţiva ani când mi-aţi mai luat un interviu şi vă spuneam atunci că îmi fac program pe 10 ani, să ştiţi că nu ajunge. Dacă vrei să te uiţi ce trebuie să faci într-un oraş, ar trebui să-ţi faci un plan chiar pe un termen mai lung. Să ştiţi că tot ce s-a asfaltat acum 10-15 ani trebuie să luăm în calcul reasfaltarea. Faptul că a asfaltat un altul înaintea mea nu stă în picioare în faţa oamenilor care acum trec prin gropi.

Sunt foarte nemulţumit că trenează, am comandat nişte totemuri la intrarea şi ieşirea din oraş. Totuşi suntem şi noi un municipiu, nu am vrut să am „Bine aţi venit.....” din plexic şi a doua zi trage cineva cu o praştie s-a spart şi stai cu el aşa. La intrarea dinspre Bucureşti sigur vom avea o ancoră pe care am recuperat-o din Şantierul Naval pentru că e un simbol al oraşului. Sunt multe lucruri care par mărunte dar nu sunt: e vorba de lumini la scenă, e vorba de sala de sport, de centură-proiectul pe care l-am depus, e vorba de o reţea electrică, de un scanner A0... Par lucruri minore dar nu sunt deloc minore.

În activitatea pe care o facem, de exemplu scannerul acesta ne-ar face economii foarte mari. În primărie de către toţi salariaţii, documentele. Nu mai scanăm în altă parte format mare hărţi.

Trebuie să punctez aici şi blocul ANL. După 4 ani de făcut cărare la această Agenţie Naţională a Locuinţelor, a dat Dumnezeu şi vom face blocul ANL situat pe Bulevardul 1 Decembrie. Suntem la avizare.

 

„Blocul ANL va avea 54 de apartamente”

 

Câte locaţii vor fi?

54 de apartamente destinate tinerilor. Nu s-a luat încă în calcul să stabilim exact criteriile dar vor fi pentru tineri. Şi pentru asta trebuie să punem bani.

Va fi de la zero sau există fundaţie?

Există fundaţia, s-a decopertat, se vede foarte bine acum, iar în sarcina noastră este acum să aducem acolo utilităţile: curent, gaze, canalizare şi apă. Nu sunt lucruri uşoare şi va trebui să le facem. Cu ocazia acesta va trebui să-i răspund şi fostului primar care se laudă că acum 10 ani, nu ştiu ce Dumnezeu a făcut şi că a ţinut el şi licitaţie şi toate cele. Probabil că are ţinere scurtă de minte şi nu ştie că toate licitaţiile s-au făcut de către ANL şi acum 10 ani şi acum 50 de ani. Exagerez acum dar totdeauna blocurile ANL se licitează de către ANL, nu de către primărie. Dacă el vrea acum să câştige puncte cu ce a făcut el acum 10 ani, vreau să-i aduc aminte că eu am venit în primărie acum 5 ani şi înseamnă că el a dormit 5 ani dacă a reuşit să facă şi licitaţie, şi toată avizarea acum 10 ani, nu ştiu ce Dumnezeu a făcut timp de 5 ani. Eu cred că a dormit.

 

„Cartea de aur a eroilor şi a veteranilor din municipiul Olteniţa”

 

2018 este anul centenarului. Aş vrea să ne spuneţi pe scurt, în momentul de faţă, cam care ar fi proiectele la care v-aţi gândit, astfel încât şi Olteniţa să sărbătorească alături de întreaga Românie 100 de ani de la Marea Unire?

Eu din prima zi când am venit în primărie le-am spus tuturor celor care lucrau în primărie că eu nu le ştiu pe toate şi că mă voi baza foarte mult pe ei dar nu numai. De exemplu am acum în faţă propunere de organizare pentru evenimente pentru sărbătorirea centenarului Marii Uniri. Eu trebuie să atrag cât mai multe forţe intelectuale. Asta este o varianţă propusă de directorul muzeului în colaborare cu câţiva profesori universitari de la Bucureşti. Dar nu este suficient. Am avut o întâlnire cu toţi directorii de şcoli şi licee şi le-am propus să-şi pună mintea la contribuţie şi să vină să-mi propună ce au de gând să facă dumnealor împreună cu elevii pe care îi învaţă. Vom centraliza la un moment dat toate aceste evenimente şi o să avem un calendar în care să îmbinăm partea culturală, artistică, cu partea de prelegeri ştiinţifice. Cum vă spuneam, intenţionez să facem un calendar care în fiecare lună să aibă o poză cu clădiri vechi din municipiul Olteniţa şi cu clădiri noi pentru că trebuie să facem trecerea. Noi nu suntem cantonaţi în trecut dar trebuie să respectăm trecutul. Cine nu are trecut, nu poate avea niciodată viitor!

La anul vom avea o carte de aur a eroilor şi a veteranilor din municipiul Olteniţa. Nu mă ascund, am luat modelul de la municipiul Călăraşi. L-am rugat pe domnul Nicolae Ţiripan care este, i-aş zice eu, un arheolog în istorie. Omul acesta are darul de a scormoni în trecutul istoric şi să scoată la lumină foarte multe documente şi realităţi care ne bucură sufletul. Şi atunci, un asemenea om de ce „să nu-l exploatez” şi eu puţin chiar dacă eu sunt din Olteniţa? Mi-a promis că la anul va vedea lumina tiparului Cartea de Aur a eroilor şi veteranilor din municipiul Olteniţa.

Ar fi multe se spus. Eu nu exclud şi activităţi sportive dedicate centenarului, vom vedea. Dar nu singur pentru că nu le poţi acoperi singur indiferent ce vrei.

Va trebui să stabiliţi un comitet de organizare care să cuprindă toate domeniile.

Exact.

Ce le spuneţi oamenilor acum când ne apropiem de final de an? Din ce v-aţi propus la 1 ianuarie cât aţi realizat până la 1 noiembrie?

Din ce mi-am propus la 1 ianuarie am cele două mari neîmpliniri: nefinanţarea proiectului pentru canal şi nefinanţarea programului pentru ambulatoriu. În rest, chiar aş putea să spun că în multe locuri am depăşit. Dacă vreţi, finanţarea spitalului s-a făcut cu o sumă mai mare cu 25% faţă de cea propusă. Am prevăzut prin proiectul de buget 8 miliarde şi vom da 10. I-am aprobat, niciun fel de problemă. Avem ambiţia, noi, olteniţenii, să ne lăudăm cu acest spital. Şi într-adevăr avem un spital foarte performant.

Aveţi şi cadre medicale?

Avem şi cadre medicale bine pregătite. Nu spun că nu e loc de mai bine. De exemplu mi-aş dori mult să mai avem 2-3 pediatri, un anestezist. Astea sunt urgenţele. Avem un anestezist foarte valoros, doctorul Iordăchescu dar nu are schimbul de mâine. Va veni o zi când domnul doctor va trebui să iasă la pensie. Ce facem atunci? Dacă nu pregătim de acum ziua de mâine nu vom avea sorţi de izbândă.

Finanţaţi spitalul care poate deservi şi locuitori din jurul Olteniţei.

Cel puţin 30% din judeţul Călăraşi este deservit de acest spital iar cheltuielile sunt finanţate doar de noi. E marea nemulţumire din ani trecuţi dar m-am învăţat. Calul bătrân se învaţă şi cu bătaia. În fiecare an solicit bani pentru spital. Nu mi s-a dat până acum, niciodată, niciun leu în condiţiile în care Spitalul Judeţean Călăraşi parcă e un sac fără fund. Sute de miliarde şi nu se vede nimic. Nu ştiu ce se întâmplă acolo dar nu este corect ca o parte a judeţului să fie atât de mult avantajată şi alţii care muncesc şi doresc să facă, nu. Vă spuneam şi altădată că Spitalul Olteniţa este unul din cele 5 spitale la nivel naţional care are heliport. Pentru noi e o mare realizare şi un motiv să ne lăudăm cu aşa ceva. Dar am putea şi mai bine să fim dacă am fi sprijiniţi un pic.   

Mulţumesc, domnule primar. Succes în continuare!

La finele anului trecut, excedentul bugetului propriu al Judeţului Călăraşi se ridica la valoarea de 30.290 mii lei, din care la aceasta dată s-a utilizat suma de 26.892 mii lei pentru finanţarea programului de investiţii pe anul 2017.

Marţi, 31 octombrie, consilierii judeţeni au aprobat, printre altele, şi Hotârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii nr 65 / 2017 privind aprobarea utilizării excedentului bugetar, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar 2016, în exerciţiul bugetar 2017 prin intermediul căreia a fost modificată lista obiectivelor de investiţii finanţată din excedentul bugetar după cum urmează:

La poziția ”Semnale intrare Jud. Călăraşi - Execuție lucrări C+M, taxe avize, comisioane şi asistenţă tehnică, obținere teren, diverse si neprevăzute (5 buc tip Totem la Chiciu, Borcea - 2, Belciugatele, Dragalina si 1 buc tip Portal la Căscioarele)”, se propune diminuarea sumei inițiale de 370 mii lei, cu suma de 300 mii lei, rezultând suma de 70 mii lei.

La poziția ”Documentație: Plan de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ), documentație pentru avize, inclusiv taxe”, se propune diminuarea sumei inițiale de 320 mii lei cu suma 300 mii lei, rezultând suma de 20 mii lei.

La poziția ”Documentație cadastrală pentru apartamentarea construcției C6 (Remiza) - Cazarma 346, incinta 2, str. Independenței nr. 5 mun. Călărași - nr. Cadastral 29815”, se propune renunțarea la suma prevăzută inițial de 18 mii lei.

La poziția ”Drum de incintă, inclusiv utilități (zona UM - cazarma 346) - faza SF si tema de proiectare, inclusiv taxe, avize, studii”, se propune renunțarea la suma prevăzută inițial de 50 mii lei.

La poziția “Modernizarea dispeceratului comun ISU – SAJ – faza revizuire Documentație de Avizare Lucrări de Intervenții, inclusiv traducere în limba engleză, taxe, avize”, se propune renunțarea la suma prevăzută inițial de 20 mii lei.

La poziția „Lucrări de amenajare în construcția C6, Cazarma 346, incinta 2, str. Independenței nr. 5 mun. Călărași - faza DALI, inclusiv taxe, avize”, se propune modificarea denumirii poziției în ”Lucrări de amenajare in construcțiile C1, C2, C3, Cazarma 346, incinta 2, str. Independenței nr. 5 mun. Călărași - faza DALI, inclusiv taxe, avize”, precum și majorarea sumei inițiale de 20 mii lei cu suma de 30 mii lei, rezultând suma de 50 mii lei.

La poziția ”Clădire anexa centrală termică la S.J.U. Călăraşi - execuție lucrări de demolare”, se propune renunțarea la suma prevăzută inițial de 7 mii lei.

La poziția ”Consolidarea, reabilitarea și modernizare SJU Călărași - corpuri F, G, H - Etapa 1 - Lucrări de consolidare (cofinanțare)”, se propune renunțarea la suma prevăzută inițial de 50 mii lei, reprezentând cofinanțare.

La poziția ”Modernizare, reabilitare demisol corp C - SJU - Călăraşi, PT + execuție lucrări, inclusiv asistență tehnică, comisioane”, se propune diminuarea sumei inițiale de 150 mii lei cu suma de 100 mii lei, rezultând suma de 50 mii lei, reprezentând cofinanțare.

Se înființează poziția ”Extindere corp B - spaţii comerciale - Spitalul Județean de Urgenta Dr. Pompei Samarian Călăraşi , taxe si avize - PT+DE + execuție lucrări, inclusiv asistență tehnică, comisioane”- investiție multianuală, pentru care se propune alocarea sumei de 70 mii lei.

La ”Modernizare, reabilitare Pavilion central - Spitalul de Psihiatrie Săpunari - faza DALI, inclusiv taxe, avize” se propune renunțarea la suma prevăzută inițial de 70 mii lei, această poziție cumulându-se cu poziția ”Studiu de fezabilitate - Corp nou de clădire (Bloc alimentar cu spatii anexe + Spatii arhiva) la Spitalul de Psihiatrie Sapunari, inclusiv taxe, avize”, într-o poziție nouă, conform Notei de fundamentare nr. 16550/18.10.2017, de la Direcția de Dezvoltare Regională și Relații Externe.

La poziția ”Studiu de fezabilitate - Corp nou de clădire (Bloc alimentar cu spatii anexe + Spatii arhiva) la Spitalul de Psihiatrie Sapunari, inclusiv taxe, avize”, se propune renunțarea la suma prevăzută inițial de 35 mii lei, această poziție cumulându-se cu poziția ”Modernizare, reabilitare Pavilion central - Spitalul de Psihiatrie Săpunari - faza DALI, inclusiv taxe, avize”, într-o poziție nouă.

Se înființează poziția ”Studiu de fezabilitate -Modernizare si reabilitare Pavilion central si extindere Corp nou de clădire (Bloc alimentar cu spații anexe + spații arhivă), inclusiv taxe și avize”, pentru care se alocă suma de 105 mii lei.

La poziția ”Centrul Județean de Cultură şi Administrație Publică Barbu Știrbei - execuție lucrări "Biblioteca Alexandru Odobescu", taxe, avize, comisioane şi asistenţă tehnică” se propune diminuarea sumei inițiale de 859 mii lei cu suma 659 mii lei, rezultând suma de 200 mii lei.

La poziția “Reabilitarea şi modernizarea clădirii Muzeului Dunării de Jos – faza revizuire Documentație de Avizare Lucrări de Intervenții, inclusiv traducere în limba engleză, taxe, avize ”, se propune renunțarea la suma prevăzută inițial de 24 mii lei.

La poziția ”Extindere pe verticală tronson 3 (C2) - sediu DGASPC cu spaţii pentru birouri - PT, DE, DTAC, execuție lucrări, asistență tehnică, taxe, comisioane”, se propune renunțarea la suma prevăzută inițial de 200 mii lei.

La poziția "Modernizarea și reabilitarea DJ 211D tronson DN 21(Stefan Vodă) - Libertatea - DN3B (Dichiseni), Km 13+500 - Km 41+500, L=24,57 Km, - execuție lucrări, inclusiv asistenţă tehnică, consultanţă, comisioane” se propune diminuarea sumei inițiale de 3.000 mii lei cu suma de 2.900 mii lei, rezultând suma de 100 mii lei, reprezentând cofinanțare.

Se înființează poziția ”Modernizare DJ 411 Chirnogi - Radovanu - Crivăț - lim. Jud. (Hotarele), km 0+000 - km 18+090 - PT+DE+DTAC, execuție lucrări, inclusiv asistență tehnică, taxe și cote legale”, investiție multianuală, pentru care se propune alocarea sumei de 70 mii lei.

Se înființează poziția ”Reabilitarea DJ 403 între DN 31 (Mânăstirea) - Luica - DN 4 (Șoldanu) - Radovanu (DJ 411), km 0+000 - km 34+800 - PT+DE+DTAC, execuție lucrări, inclusiv asistență tehnică, taxe și cote”, investiție multianuală, pentru care se propune alocarea sumei de 70 mii lei.

Se înființează poziția ”Pod provizoriu peste râul Argeș între localitățile Șoldanu și Radovanu, inclusiv rampe de acces la capete – faza SF, inclusiv taxe, avize”, pentru care se propune alocarea sumei de 50 mii lei.

Se înființează poziția ”Calculator cu windows inclus” - 4 buc., pentru care se propune alocarea sumei de 15 mii lei.

Se înființează poziția ”Licență Office” - 4 buc., pentru care se propune alocarea sumei de 5 mii lei, necesare pentru Calculatoare PC - 4 buc.

Se suplimentează lista de dotări independete a Centrului Judeţean de Cultură şi Creaţie cu suma de 1.103 mii lei pentru achiziţionarea, în plus faţă de lista iniţială cu poziţiile ce apar ca influenţă în subanexa nr.2 la prezentul proiect de hotărâre.

Guvernul a aprobat miercuri, prin modificarea Codului fiscal, o serie de măsuri cu impact benefic atât economic, cât și social.

În domeniul impozitării societăților, Ordonanța de urgență adoptată în ședința de astăzi revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.

De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management. Menționăm că în prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale.

Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale).

Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.

Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:

-          limitarea deductibilității dobânzilor;

-          introducerea impozitării la ieșire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

-          consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;

-          introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la de la 9 (angajat și angajator), la 3, după cum urmează:

- contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat;

- contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat;

- contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

Se stabilește transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:

ü CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară.

Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.  

În domeniul impozitului pe venit, ordonanța prevede reducerea cotei de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:

Majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

-          de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,  

-          de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.

Alte modificări fac referire la sancționarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool și produse din tutun.

Clădirea Palatului Administrativ, monumentul-simbol al județului Călărași trebuie să strălucească din nou.

Consiliul Județean Călărași prin Direcția de Dezvoltare și Relații Externe în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Călărași și Casa Corpului Didactic Călărași vă invită la concursul - eveniment "DĂM VIAȚĂ PREFECTURII".

Fie că sunteți locuitor al județului nostru, student în Călărași, elev sau simplu turist pe meleagurile noastre, puteți participa la concursul nostru, scriind pe adresa de mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau pe pagina de Facebook a concursului.

Până pe data de 18 decembrie 2017 așteptăm ideile (proiecte, schițe, teme, fotografii, clipuri video) despre cum ar trebui să arate și despre utilitatea pe care ar trebui să o oferim acestei frumuseți arhitecturale.

 

Premiile sunt:

Locul I - 1000 de lei

Locul II - 800 de lei

Locul III - 3 premii constând în Internet mobil gratuit timp de un an

Alte premii speciale

,,Salut inițiativa Direcției de Dezvoltare și Relații Externe a Consiliului Județean Călărași de colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean într-un proiect de o asemenea amploare. Invit elevii călărășeni să fie parte a acestui concurs și am încredere în puterea lor creativă."

Elena Mihăilescu, inspector general școlar

 

,,Palatul Administrativ înseamnă pentru Călărași o clădire simbol pe care ne-o dorim cu toții revitalizată. De aici a pornit ideea concursului, ca împreună autorități locale și comunitate să ne unim forțele și ideile pentru ca cel mai impozant monument istoric al județului să prindă viață. Îmbrățișez inițiativa echipei mele și am convingerea că împreună vom determina implicarea tuturor factorilor decizionali în finalizarea acestui obiectiv emblematic pentru județ."

Eduard Grama, director Direcția de Dezvoltare și Relații Externe

 

 

Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, va premia câștigătorii celor mai originale idei pe data de 22 decembrie 2017, într-un cadru festiv.

Eu, tu, noi, împreună pentru Călărași!

Biroul de presă

În calitate de primar dar şi de preşedinte al PNL Călăraşi, Dan Drăgulin n-a scăpat joi prilejul de a se plânge de ultimele măsuri cu caracter fiscal aprobate de Guvernul PSD – ALDE subliniind în cadrul unei conferinţe de presă că municipiul reşedinţă de judeţ va pierde în urma modificării Codului Fiscal în jur de 11 milioane de lei sumă reprezentând cota defalcată din impozitul pe venit, diminuat acum de la 16 la 10 la sută. „Am făcut o estimare. Este vorba de 110 miliarde de lei vechi, adică 11 milioane de lei” a spus Drăgulin care a mai adăugat că potrivit celui mai sumbru scenariu scăderea cotei defalcate este estimată la 30%. „Faţă de 40.408 mii lei, cotă defalcată din impozitul pe venit la nivelul anului 2017, se va ajunge la 28.280 mii lei în 2018”.

Primarul a mai precizat că anul viitor investiţiile finanţate din resurse proprii vor cunoaşte un trend descendent însă pentru că a fost isteţ (n.r. poate inspirat!) a contactat în urmă cu un an un împrumut bancar, o parte importantă din acesta urmând a fi utilizat pentru asigurarea sumelor privind cofinanţarea proiectelor. „Scad investiţiile cu bani proprii. La momentul actual pot să spun că am fost isteţ şi am făcut un împrumut pe care nu l-am cheltuit, aşteptând ca în 2018 să utilizăm suma pentru cofinanţarea proiectelor. Sper ca la sfârşitul anului să avem o zestre de 150 – 160 de miliarde de lei vechi, incluzând aici şi suma din împrumutul bancar” a mai afirmat Drăgulin.

 

Ce spune premierul Tudose

În cadrul consultărilor care au avut loc marți, 7 noiembrie 2017, Guvernul a propus primarilor creșterea cotei defalcate din impozitul pe venit de care beneficiază municipiile de la 41,75%, cât este acum, la 43%.

Totodată, vor fi acordate compensații de la bugetul de stat, în situațiile în care, și după această majorare a cotei, bugetele autorităților locale pentru anul viitor vor fi afectate. Scopul asumat de Guvern este menținerea bugetelor locale ale municipiilor, pentru anul viitor, cel puțin la nivelul anului 2017.

”Guvernul are în vedere o strategie de dezvoltare echilibrată pentru toate comunitățile locale. Ca prim-ministru, sunt la fel de preocupat ca bugetele locale, atât ale municipiilor, cât și ale orașelor mici și comunelor, să aibă resursele necesare pentru funcționare și dezvoltare. Am venit în fața dumneavoastră cu cifre bine fundamentate tocmai pentru a discuta cât mai concret cum stau lucrurile și care este viziunea noastră pentru viitor”, a subliniat premierul Mihai Tudose.

Șeful Executivului a stabilit un mecanism de consultare permanentă cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, atât în ceea ce privește aspectele legate de finanțarea și echilibrarea bugetelor locale, cât și a celorlalte aspecte puse în discuție de primari: modificarea legislației în domeniul achizițiilor publice și în ceea ce privește parteneriatul public-privat.

Astfel, premierul a spus că în perioada imediat următoare Guvernul va discuta un act normativ privind parteneriatul public privat, care să ofere soluții de finanțare autorităților locale. De asemenea, prim-ministrul a menționat că Executivul lucrează la un proiect de modificare a legislației achizițiilor publice, care are în vedere scurtarea termenelor de avizare.

 

Ce spune Legea 273/2006 privind finanțele publice locale în legătură cu alocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit

Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unităţi – administrative teritoriale se alocă lunar o cotă de 41,75% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, o cotă de 11,25% la bugetul local al judeţului şi o cotă de 18,5% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeţului (art. 32 din Legea finanţelor publice locale).

Din cota de 18,5%, o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al judeţului iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor astfel:

a) 80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, în funcţie de următoarele criterii: populaţie, suprafaţa din intravilanul unităţii administrativ-teritoriale şi capacitatea financiară a unităţii administrativ-teritoriale;

b) 20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală.

Vă solicităm publicarea unui drept la replică în legătură cu acuzațiile nefondate menționate la adresa primarului Tudorică Minciună în cadrul articolului “Mitreni/Angajații Primăriei, neplătiți de 4 luni. Vina ar aparține primarului Miniciună!” pe site-ul arenamedia.ro, în data de 01 noiembrie 2017.

Plata salariilor personalului angajat al Primăriei comunei Mitreni, cu aplicarea Legii nr.153/2017, intră în atribuțiile secretarului comunei Mitreni, care până la data de 20 august 2017 avea obligația să îndeplinească toate formalitățile potrivit Dispozitiei nr. 179/16.08.2017. Secretarul comunei nu numai că a refuzat îndeplinirea obligațiilor, dar a plecat în concediu de odihnă pe 5 septembrie 2017, în baza unei cereri depuse la începutul anului, și a refuzat întreruperea concediului solicitată de către primar pentru a duce la îndeplinire actele necesare. La revenirea din concediu, pe data de 5 octombrie 2017, secretarul comunei înaintase deja către Prefectură o solicitare de transfer la altă primărie.

Dupa numirea temporară a unui nou secretar al comunei au fost făcute toate demersurile pentru inițierea hotărârii Consiliului Local în vederea aplicării Legii nr. 153/2017, actul fiind adoptat în data de 25 octombrie 2017.

Pe data de 1 noiembrie 2017 a fost emis referatul nr. 4519 pentru punerea în aplicare a hotărârii Consiliului Local și eliberarea dispozițiilor pentru fiecare salariat în parte, astfel încât, în câteva zile toți angajații își vor primi salariile pe măsură ce contabilitatea va emite statele de plată. Problema este că exact cei care acuză întârzierea salariilor și declanșează grevă, fac tot posibilul să îngreuneze rezolvarea situației. Contabila Aurelia Ghioca și-a cerut transferul la altă primărie, iar colega dumneai refuză să întocmească statele de plată pentru achitarea salariilor angajaților Primăriei.

Având în vedere că întârzierile la plata salariilor sunt generate de refuzul angajaților de a-și îndeplini sarcinile de serviciu, la data de 02 noiembrie 2017 primarul comunei Mitreni a cerut la Tribunalul Călărași declararea ilegală a grevei și încetarea acesteia.