Municipiul Călărași, în calitate de acționar al EcoAqua SA, a transmis luni, 18 mai 2020, către Registrul Comerțului, o Cerere de intervenție privind respingerea înscrierii a mențiunilor depusă de EcoAqua în sensul modificării actului constitutiv al acestei societăți, precum și a revocării administratorilor și numirii noilor administratori.

Context:

În data de 13.05.2020, AGA a EcoAqua SA, a adoptat unele hotărâri prin care s-au aprobat modificarea actului constitutiv al societății, precum și revocarea membrilor Consiliului de administrație și numirea de noi membri.

Motivele de nelegalitate care au stat la baza depunerii Cererii de intervenție au fost aduse la cunoștința membrilor AGA, în cadrul ședinței din 13.05.2020, atât de reprezentantul Municipiului Călărași, cât și de reprezentantul ADI EcoAqua și de consilierul juridic al EcoAqua SA. Acestea constau în următoarele:

-nerespectarea prevederilor Actului constitutiv al EcoAqua SA (ex: modificarea Actului constitutiv nu se poate realiza decât cu avizul ADI EcoAqua care nu a fost solicitat, iar numirea și revocarea membrilor CA se realizează cu avizul și la propunerea ADI EcoAqua și exclusiv din lista de persoane propusă de ADI)

-alegerea/revocarea membrilor ai CA se realizează prin vot secret (condiție nerespectată)

-neexistența pe ordinea de zi a proiectelor privind alegerea/revocarea membrilor ai CA, precum și comunicarea documentelor necesare către membrii AGA și CA

-prezentarea unei expertize extrajudiciare realizată de către Consiliul Județean Călărași în nume propriu, fără a fi solicitată de către AGA.

Având în vedere cele expuse, Municipiul Călărași nu putea rămâne martorul încălcării flagrante a legii, prin care au fost demiși membrii unui Consiliu de administrație selectați în urma unei proceduri legale, transparente, cu experiență profesională de netăgăduit.

Mai mult, prin aceste schimbări brutale și nelegale produse de majoritatea actuală din cadrul AGA, deținută de PSD prin reprezentanții CJ Călărași, Fundulea, Lehliu Gară, Budești și Oltenița, și neînsușite de reprezentanții municipiilor Călărași și Urziceni, se pune în pericol semnarea unui contract de finanțare europeană de o importanță majoră pentru aria de acoperire a operatorului EcoAqua SA, cu o valoare de 250 de milioane de euro. La baza acestei finanțări (oferită de POIM 2014-2020) se află aranjamentul instituțional operator-Asociație (regulă a Comisiei Europene), iar în spatele acestei realizări stă munca din ultimii ani a profesioniștilor ADI EcoAqua și UIP EcoAqua, diligențele fiind făcute de directorul general al societății, președinția ADI și membrii CA.

Respingem, așa cum am făcut mereu, toate declarațiile politice fără argumente, și facem apel la respectarea legii!

BIROUL DE PRESĂ

Măsurile propuse și implementate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în perioada stării de urgență au vizat 1.295.873 beneficiari și însumează plăți de peste 1,78 miliarde de lei făcute sub formă de indemnizație de șomaj tehnic sau pentru prelungirea indemnizației de creștere copil ori a indemnizațiilor de încadrare în grad de handicap.

Cele mai multe fonduri alocate prin MMPS pe perioada stării de urgență au fost plătite prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANFOM), instituție care a asigurat acordarea indemnizațiilor pentru șomaj tehnic.

În total, la ANOFM au fost înregistrate cereri valide de la 129.149 de angajatori, suma totală plătită către aceștia fiind de 1,38 miliarde de lei.

Această sumă a fost necesară pentru plata indemnizațiilor a 1.118.865 de angajați trimiși de către angajatori în șomaj tehnic.

Reamintim că în ședința de Guvern din 14 mai 2020, Executivul a  prelungit perioada de acordare a șomajului tehnic până la data de 1 iunie 2020 (în aceleași condiții) cu posibilitatea menținerii măsurii după 1 iunie în domeniile în care se vor menține restricțiile.

Pentru a facilita accesul angajatorilor în vederea obținerii sumelor necesare pentru plata somajului tehnic, ANOFM a organizat un call-center intern și a stabilit un număr unic de apel la care cetățenii pot suna pentru a obține informații suplimentare cu privire la modalitățile de acordare a șomajului tehnic.

De asemenea, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) au fost făcute plăți în valoare totală de 405.251.109 lei, din care 384.186.249 pentru acordarea indemnizației de sprijin COVID 19, potrivit OUG nr.30/2020, pentru PFA, avocați, persoane fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe, avocați, structuri sportive etc. În total, ANPIS a plătit 143.698 de astfel de indemnizații.

„Ne-am implicat total în această activitate de reglementare și ulterior de plată a șomajului tehnic pentru angajații și pentru liberii profesioniști afectați de pandemie și am făcut acest lucru pentru că am fost conștienți că românii au nevoie de sprijin, acum mai mult ca oricând. După 1 iunie, vom fi alături de ei prin măsuri active care să ajute revenirea în activitate. Le mulțumesc tuturor celor care au lucrat în această perioadă asigurându-ne serviciile de care a fost atâta nevoie.”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru.

Tot prin ANPIS s-au mai făcut plăți în valoare de aproape 8,6 milioane de lei pentru 4.044 de beneficiari cărora li s-a prelungit indemnizația pentru creștere copil și de 12.467.316 lei pentru 29.266 de beneficiari cărora li s-au prelungit în starea de urgență certificatele de încadrare în grad de handicap.

Menționăm că pentru obținerea oricărui beneficiu social, MMPS a reglementat în această perioadă proceduri de depunere electronică, astfel încât beneficiarii să evite orice drum pentru depunerea documentelor.

De asemenea, având în vedere caracterul excepțional al acestei perioade, MMPS s-a adaptat în permanență, încercând să găsească soluții pentru toate problemele care au apărut, printre care amintim:

- acordarea unor zile libere plătite părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ și prelungirea acestei măsuri până la 12 iunie 2020.

- prelungirea cu 90 de zile a perioade de acordare a stimulentului de inserție în situația suspendării ori încetării contractului de muncă ca urmare a efectelor generate în economie de pandemia COVID 19.

- extinderea categoriilor de beneficiari ai indemnizației de șomaj tehnic (PFA, drepturi de autor, avocați, sportivi etc.).

- prelungirea certificatului de încadrare în grad de handicap la copii și adulți cu dizabilități pentru evitarea aglomerărilor și expunerii la contacte multiple.

- prelungirea perioadei de acordare a indemnizației pentru îngrijirea copilului cu dizabilități până la vârsta de 7 ani pe toată durata stării de urgență, chiar dacă copilul a împlinit această vârstă în această perioadă.

- acordarea indemnizației de acomodare prevăzute la art. 50 din Legea nr.273/2004 privind procedura adopției pe toată durata instituirii stării de urgență, chiar dacă în acest timp s-a finalizat perioada maximă de concediu prevăzută de lege.

- sistarea anchetelor sociale în teren pentru a proteja beneficiarii, dar și asistenții sociali.

- suspendarea sau neînceperea măsurilor de executare silită prin poprire a pensiilor, începând cu luna aprilie 2020 și până la expirarea termenului de 60 de zile de la data încetării stării de urgență.

De asemenea, în această perioadă MMPS a luat mai multe măsuri privind lucrătorii sezonieri și agențiile de plasare a forței de muncă:

- prezența inspectorilor de muncă pe aeroporturi pentru realizarea de acțiuni în vederea identificării românilor care plecau să muncească în străinătate și a condițiilor în care se făceau deplasările.

- publicarea de informații, pe site-urile Ministerului Muncii, Inspecției Muncii și Ambasadelor, de care orice lucrător român ar trebui să țină seama înainte să plece la muncă în străinătate, cum ar fi clauzele obligatorii care ar trebui să se regăsească în contractul de muncă, astfel încât să fie protejat la locul de muncă conform legii 156/200 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate.

- deschiderea unei linii telefonice, la Inspecția Muncii, pentru lucrătorii sezonieri care pleacă să lucreze în alte state.

- diseminarea de pliante de informare la toate aeroporturile/gările unde s-au anunțat plecări ale lucrătorilor români.

- discuții zilnice cu ambasadorii și miniștrii din Italia, Germania, Austria și Spania.

- demararea unei campanii naționale de verificare a agenților de plasare a forței de muncă.

În perioada stării de urgență MMPS a dispus, prin Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), și măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 în sistemul de asistență socială și de protecție a copilului, încă din data de 10 martie 2020.

Măsurile excepționale luate de România în acest domeniu, cum ar fi decizia de prevenție și izolarea la locul de muncă al angajaților din toate centrele rezidențiale, au făcut să înregistrăm procente semnificativ mai mici față de alte țări. Astfel, România înregistrează aproximativ 10% din totalul deceselor cauzate de covid-19 în rândul persoanelor rezidente în centrele pentru vârstnici și persoane cu dizabilități, față de procente semnificativ mai mari din alte țări.

Situația din centrele rezidențiale:

- 0,2% din totalul beneficiarilor au decedat ca urmare a infectării cu virusul COVID-19, respectiv 122 de vârstnici și adulți cu dizabilități.

- 1,15% din totalul beneficiarilor din sistem sunt infectați cu virusul COVID-19, respectiv 657 persoane, dintre care 17 copii.

- Nu s-a înregistrat niciun deces în rândul copiilor.

- Există 360 de angajați infectați și s-a înregistrat 2 decese.

- Există 436 de beneficiari vindecați.

- Principalele județe afectate de epidemia COVID-19 în sistemul de asistență socială și protecție a copilului sunt: Suceava, Galați, și Neamț.

Amintim că pentru plata cheltuielilor cu alocația de hrană și îndemnizația de cazare pentru personalul aflat în izolare preventivă la locul de muncă din serviciile sociale publice și private de tipul centrelor  rezidențiale MMPS a propus, iar Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Consiliilor județene și al Consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, cu suma de 15.638 mii lei, din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020.

La rândul său, conducerea MMPS a luat o serie de măsuri pentru protecția propriilor angajați, de la decalarea programului de muncă, măsurarea temperaturii la intrarea în instituție, la facilitarea muncii de la domiciliu pentru persoane cu probleme medicale sau de peste 65 de ani și asigurarea de echipamente de protecție (măști, mănuși, dezinfectant).

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul

Şi comuna Borcea a fost vizibil afectată de pandemia de coronavirus. Primarul Aniel Nedelcu Paţurcă a susţinut că în această perioadă au scăzut „vizibil” încasările la bugetul local cu repercursiuni asupra finanţării proiectelor locale de infrastructură. Aflat la al doilea mandat, Aniel Nedelcu Paţurcă a mai precizat că provocarea sa majoră o reprezintă introducerea de gaze naturale în comună, proiect la care lucrează de aproape 2 ani.

Înainte de toate, domnule primar, v-aş ruga să ne spuneţi cum v-aţi descurcat în perioada asta de criză şi mă refer la activitatea desfăşurată la Primărie.

Să ştiţi că n-a fost uşor. Am trecut chiar printr-o perioadă grea. Am încercat să facem faţă cu ajutorul Bunului Dumnezeu. Sper că am reuşit să trecem peste această pandemie de coronavirus.

În ce măsură au fost afectate proiectele pe care le-aveaţi în vedere după validarea bugetului?

În primul rând, aş vrea să spun că încasările la bugetul local au început să scadă vizibil. Sperăm ca după starea de urgenţă să începem să strângem impozitele şi taxele locale pentru a finaliza proiectele pe care le avem în derulare şi aici mă refer la partea de cofinanţare, ceea ce înseamnă procente de 10,15,25%,  în funcţie de proiectele pe care le avem.

E vorba proiectul privind iluminatul pe LED unde trebuie să asigurăm o cofinanţare din bugetul local. Un al doilea obiectiv ar fi Modernizare şanţuri de captare ape pluviale în com. Borcea. Avem în vedere şi finalizarea proiectului de asfaltare vizând aleile pietonale. Practic la acest moment comuna Borcea nu mai are nicio stradă neasfaltată din cele prinse în nomenclatorul stradal. Ar mai fi de asfaltat, practic, acele uliţe ale satului, undeva la 150 m lungime maximă cu lăţimi de 2-3 metri. Acestea vor fi asfaltate în cadrul unui proiect de alei pietonale IB (îmbrăcăminte bituminoasă uşoară) cu resurse financiare din bugetul local. Sperăm să ne ajute şi Consiliul Judeţean cu o sumă.

Ca o curiozitate personală, care ar fi proiectul pe care ţineţi morţiş să-l faceţi în acest an?

Provocarea mea majoră e introducerea de gaze naturale în comună. Am muncit aproape 2 ani şi aici mă refer la partea de SF, de PT, tot ce înseamnă avize, drumuri făcute la CJ, CNADNR Constanţa, Ministerul Dezvoltării. Această pandemie ne-a ţinut, practic, pe loc. N-am mai primit nici un semn. Suntem acum la partea de finanţare, deci nu ne mai trebuie decât banii. Restul, am rezolvat. Să sperăm că n-o să înceapă să ne expire avizele ca s-o luăm de la capăt. Iar cu Transgaz-ul, iar cu..., ştiţi cum e, ca la noi la români.

Am văzut că una din multele promisiuni onorate e şi această piaţă construită în vecinătatea Primăriei.

Aceasta e o investiţie, la fel, „lovită” de pandemie. E nevoie de aviz de la DSP şi în plus ne-au transmis să mai facem şi nişte modificări ca să ajungă la un nivel standard. Am terminat partea de construcţie, lucrăm acum la partea de funcţionare. Îi vom da drumul în cel mai scurt timp.

Ce mai fac rivalii politici?

Nu vorbesc de politică, prefer să mă abţin. Haideţi să facem administraţie şi mai puţin politică. Am spus şi unor primari care nu înţeleg decât să facă politică. Noi primarii, întâi, facem administraţie şi dacă mai rămâne timp şi politică. Alţi primari înţeleg să facă numai politică şi mai puţin administraţie.

Înainte să deveniţi primar aţi fost şi cadru didactic, puteţi să evaluaţi activitatea prestată. Ce notă v-aţi acorda pentru cele două mandate?

Las cetăţenii să evalueze activitatea mea pe cele două mandate. Sper să nu-i dezamăgesc şi să aibă încredere în mine. Primarul fără sprijinul, susţinerea comunităţii, nu reprezintă nimic.

Cred că evaluarea lor e clară. În două rânduri v-au acordat „încrederea” în proporţii de peste 70%. Ultima oară, în 2016 dacă nu mă înşel aţi obţinut un procent de 83%. Pentru următorul mandat, pentru că ştiu că veţi candida, proiectul privind introducerea reţelei de gaze rămâne provocarea majoră?

Da, e numărul 1. Ce înseamnă aducerea de gaze în comună? Să vă dau un exemplu: am avut o discuţie cu un director de zonă care intenţiona să deschidă un magazin Lidl la Borcea. A venit, a făcut studiu de piaţă, şi-i convenea de minune. Ne-am blocat când a venit vorba de gaze. Ce însemna Lidl aici? Noi locuri de muncă, firmă de pază, o construcţie nouă, bani la bugetul local. Aşa, s-au dus în Feteşti, deşi iniţial n-au vrut să deschidă magazinul acolo din cauza concurenţei. Lipsa gazelor generează un astfel de „blocaj” care ar putea să-i determine pe mulţi investitori să-şi îndrepte atenţia spre Borcea.

Borcea rămâne o comună eminamente agricolă. Cum funcţionează relaţia administraţie - fermieri?

Destul de bine. Acum sunt şi ei afectaţi de secetă. Mulţi dintre ei au întors culturile de grâu pentru că e calamitate 100%. După ploile care au căzut în ultima vreme, sper să-şi mai îmbunătăţească producţia la floarea soarelui şi porumb.

Când estimaţi că lucrurile vor intra pe un făgaş cât de cât normal?

Nu ştiu ce să vă zic. Să lăsăm specialiştii să se pronunţe. Ce-ar fi să ridicăm deodată toate restricţiile, după care să ne trezim cu un al doilea val, poate şi mai mare, al pandemiei? Cine-şi asumă acest risc?

Pandemia a lovit năprasnic şi fotbalul.

Da, aşa e, iar îngheţarea campionatului era previzibilă. Noi am dorit să se joace în sistem play – off / play – out însă marea majoritate a echipelor au optat pentru acest scenariu. Cel mai probabil, şi latura financiară a avut o contribuşţie însemnată.

Fotbalul „nu va muri” la Borcea.

Eu sper că nu. Pe această cale vreau să-i asigur pe toţi microbiştii că vom face tot ce depinde de noi să supraviţuim căutând soluţiile cele mai potrivite. Nu-s un om care se plânge, în ciuda greutăţilor. Şi când am ajuns la Primărie n-am dat înapoi după ce am văzut datoriile lăsate de fostul primar. Am tras linia, şi am zis că de aici plecăm să construim. Uşor-uşor am găsit soluţiile necesare dar şi potrivite.

Acum, într-adevăr, o să fie mai greu pentru că şi sponsorii noştri care ne puteau ajuta sunt afectaţi de această secetă. Dar, nădăjduiesc că vom găsi resurse ca să facem faţă.

Prima condiţie ar fi să păstraţi, în mare, lotul.

Aşa e şi poate vom reuşi să facem şi câteva achiziţii care să ne ajute mai mult.

Vorbeaţi la un moment dat de nişte investiţii la baza sportivă. În ce stadiu se află?

Le-am demarat dar nu s-au finalizat. Sper să încheiem anul viitor ce ne-am propus, mă refer la parcările din jurul stadionului, modenizarea tribunelor, dotarea cu un sistem de irigare a suprafeţei de joc. Obiectivul nostru e să facem aici o bază modernă, susceptibilă să facă faţă rigorilor ligii a 3-a. Oricum şi acum suntem mult peste medie în L3. Am însoţit echipa în deplasări, am văzut câteva stadioane care...Nu ştiu cum de au primit acceptul de ajuca în acest eşalon.

Mulţumesc!      

Weekend pe cinste pentru fanele doctorului Cocoşilă. Au avut un motiv extrem de serios de sărbătoare. Pentru calităţile sale „excepţionale” dovedite în primele 7 zile de mandat, obţinut pe filieră exclusiv politică, Cocoşilă a fost din nou instalat în funcţia de manager interimar al Spitalului Municipal Olteniţa pentru o perioadă, de data asta, de cel puţin o lună cam cât ar ţine starea de alertă. Dar ce zic o lună, pentru că la ce „vrăjeală” s-a ţesut în jurul acestui carcalac, pe omu’ are toate şansele să-l prindă şi paltonul în funcţie.

Deşi a primit Ordinul de numire în funcţia de manager sâmbătă dimneaţă, adică pe 16 mai, în jurul orei 8.50 de minute, Cocoşilă era de fapt în funcţie încă din 15 mai. N-o spun eu ci ministrul Nelu Tătaru care a semnat Ordinul 643 pe 15 mai! Iar el, săracu”, habar n-a avut!

Ordinul l-a cam salvat pentru că ar fi avut de dat multe explicaţii în legătură cu activitatea desfăşurată până atunci.

Dacă pentru primele 7 zile, Cocoşilă a primit mandatul de manager în baza OUG 40 / 2020 care-i dădea dreptul să stea în funcţie încă 45 de zile de la data încetării stării de urgenţă (juriştii de talie planetară din Olteniţa ştiu ce spun!), de data asta sinecurea a venit în baza prevederilor Hotărârii CNSU 24 / 2020 privind aprobarea stării de alertă la nivel naţional şi a Ordonanţelor de Urgenţă 68 şi respectiv 70 emise joi seara ca hoţii de „sfinţii” de la PNL. În Ordin scrie negru pe alb că „domnul Cocoşilă Claudiu Constantin se numeşte în funcţia de manager interimar al Spitalului Municipal Olteniţa judeţul Călăraşi, pe perioada situaţiei de alertă” însă mandatul lui ar putea fi prelungit maxim 6 luni de la data încetării stării de alertă.

În „România normală”, aşa păţesc „valorile”. Ele sunt recunoscute doar de toţi politrucii care fac trafic de influenţă pentru promovarea lor, refuzând să mai treacă prin furcile caudine ale unui examen care presupune ştiinţă de carte, capabilităţi de manager recunoscute şi multe nopţi albe, nedormite. Traiască...carcalacu’!

Guvernul a aprobat luni hotărârea privind instituirea stării de alertă, în conformitate cu prevederile Legii 55/2020.

Potrivit proiectului de hotărâre, starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării, începând cu data de 18 mai, pe o durată de 30 de zile.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul Ludovic Orban a detaliat conţinutul hotărârii privind starea de alertă.

"Hotărârea de Guvern conţine trei anexe, aşa cum prevede legea: anexa 1- Măsurile de creştere a capacităţii de răspuns; anexa 2 - Măsuri pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi anexa 3 - Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc. Hotărârea de Guvern, odată adoptată, va fi transmisă Parlamentului pentru a încuviinţa starea de alertă şi toate măsurile care se dispun în cadrul stării de alertă", a spus Orban.

El a menţionat că, odată cu aprobarea hotărârii, în baza legii, Guvernul are la dispoziţie "toate instrumentele legale necesare, inclusiv amenzile".

Sursa www.agerpres.ro

Grupul de Comunicare Strategică a elaborat o serie de răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări apărute în spaţiul public odată cu intrarea în vigoare a stării de alertă în România pentru următoarele 30 de zile.

Cum se defineşte zona metropolitană în interiorul căreia cetăţenii nu au nevoie de declaraţie pe propria răspundere pentru a se deplasa ?

Sunt considerate ca făcând parte din zona metropolitană localităţile aflate pe o rază de până la 30 de kilometri faţă de principalul oraş (conform art.11 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi). Totodată, se va considera zonă metropolitană Municipiul Bucureşti şi întreg teritoriul judeţului Ilfov.

Persoanele peste 65 de ani au vreo restricţie de a ieşi din casă sau vreun interval orar pe care trebuie să îl respecte?

Hotărârea CNSSU nr. 24 cu privire la declararea stării de alertă nu restricţionează deplasarea persoanelor de peste 65 de ani. Acestea pot părăsi domiciliul în orice interval orar doresc. Rămâne însă valabilă recomandarea de a limita pe cât de mult posibil deplasările şi de a evita locurile aglomerate mai ales pentru persoanele din categoriile vulnerabile pentru a reduce riscul infectării cu noul Coronavirus.

Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localităţi poate fi scrisă şi de mână ?Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localităţi poate fi scrisă şi de mână cu respectarea elementelor din formularul tip dat publicităţii. În cazul în care o nouă deplasare respectă acelaşi traseu menţionat în declaraţia pe propria răspundere, atunci aceasta poate fi refolosită şi în alte zile, tăind cu o linie data precizată iniţial şi completând noua dată aferentă zilei în care are loc deplasarea.

Vor fi sancţionate persoanele care nu poartă mască?

Purtarea măştii care acoperă nasul şi gura este obligatorie începând cu 15 mai 2020 în spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă şi în alte spaţii închise, potrivit anexei "Măsuri de prevenire şi control a infecţiilor aplicabile pe durata stării de alertă", ataşată Hotărârii nr. 24 a CNSSU. Persoanele care nu respectă obligaţia de a purta mască în spaţiile menţionate pot fi sancţionate contravenţional în baza Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) raportat la art.65 lit.h, respectiv "nerespectarea de către persoane fizice a măsurilor individuale de protecţie a vieţii" se sancţionează cu amendă între 500 de lei şi 2500 de lei.

Ce opţiune din declaraţia pe propria răspundere bifează un locuitor al zonei rurale care se deplasează în altă localitate pentru cumpărături la supermarket, farmacie sau pentru asigurarea unor bunuri pe care nu le poate achiziţiona din sat/comună?

În situaţia în care cetăţeanul se deplasează între localităţi din interiorul zonei metropolitane, nu are nevoie de declaraţie pe propria răspundere. Dacă asigurarea bunurilor necesare nu poate fi făcută în zona metropolitană, este nevoie de declaraţia pe propria răspundere, bifată la punctul 11 "alte motive justificate".

Vor mai fi date amenzi pentru nerespectarea deciziilor autorităţilor cu privire la starea de alertă?

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) defineşte la Capitolul III "Răspunderi şi sancţiuni", art. 64-70 contravenţiile şi cuantumul amenzilor pentru nerespectarea actului normativ. De asemenea, poliţiştii aplică legislaţia în vigoare. Scopul autorităţilor nu este de a sancţiona cetăţenii, ci de a limita răspândirea virusului COVID-19. În contextul trecerii la starea de alertă, poliţiştii vor acţiona în principal pentru îndrumarea cetăţenilor cu privire la noile reguli.

Se redeschid sălile de lectură din biblioteci?

Această variantă este în prezent în analiza autorităţilor, urmând ca o decizie să fie comunicată în perioada următoare. Activităţile bibliotecilor sunt permise în perioada stării de alertă, potrivit Hotărârii CNSSU nr.24 şi anexei ataşate, în condiţiile respectării normelor de prevenţie şi protecţie şi cu respectarea recomandărilor INSP.

Se redeschid clinicile private?

Clinicile private au avut în timpul stării de urgenţă şi vor continua să aibă şi în timpul stării de alertă acelaşi statut cu spitalele/clinicile de stat.

Dacă un cetăţean trebuie să ajungă urgent la bancă în altă localitate, ce bifează pe declaraţia pe propria răspundere?

În cazul în care tranzacţia bancară nu poate fi efectuată on-line, deplasarea în afara localităţii se poate face în baza declaraţiei pe propria răspundere, bifând punctul 11 - "alte motive justificate".

Rămâne vreo interdicţie valabilă după ora 22:00?

Interdicţiile emise prin hotărârea CNSSU sunt valabile indiferent de intervalul orar şi nu sunt diferite pentru intervalul post 22.00.

Persoanele care vor sta în aceeaşi locuinţă cu cineva venit din afara ţării vor trebui să intre şi ele în izolare 14 zile?

Potrivit Hotărârii CNSSU nr.24 şi anexei ataşate, pentru toate persoanele care au călătorit în străinătate şi intră pe teritoriul României, se instituie măsura carantinării/izolării la domiciliu împreună cu familia/aparţinătorii cu care locuiesc.Există opţiunea carantinei instituţionalizate pentru persoanele care au călătorit singure şi care nu doresc să-şi expună familia.

Câte persoane pot participa la evenimentele familiale cu număr limitat de persoane, opţiune care se regăseşte la punctul numărul 9 în declaraţia pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasărilor între localităţi?

Dacă evenimentul familial implică o slujbă religioasă în interiorul bisericii (ex: nuntă, botez, înmormântare), numărul maxim de persoane care pot participa este de 16 (punctul 5 (2), lit. a din anexa "Măsuri de prevenire şi control a infecţiilor aplicabile pe durata stării de alertă", ataşată Hotărârii nr. 24 a CNSSU). Dacă slujba se ţine în curtea bisericii, numărul participanţilor NU este limitat, însă se vor respecta măsurile de prevenire şi protecţie stabilite. Pentru evenimentele familiale private (ex: aniversări, petreceri, reuniuni de pomenire etc.) desfăşurate în spaţii închise, va fi avut în vedere acelaşi număr de persoane (maximum 16 persoane) cu respectarea normelor de igienă şi pe cât de mult posibil respectarea distanţei fizice.

În legea aprobată de Parlament există o prevedere care permite redeschiderea teraselor. Se deschid terasele în perioada stării de alertă?

Terasele rămân închise în perioada stării de alertă, potrivit Hotărârii nr. 24 a CNSSU şi anexei ataşate. Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) prevede la articolul 8, alin. 2 posibilitatea deschiderii teraselor, nu obligaţia.

Grupul de Comunicare Strategică