V. Iliuță: Consiliul Județean are 20 de șantiere deschise în județ

V. Iliuță: Consiliul Județean are 20 de șantiere deschise în județ

Președintele Vasile Iliuță a declarat joi că în momentul de față Consiliul Județean supraveghează desfășurarea lucrărilor în 20 de șantiere deschise în tot județul, investițiile finanțate din fonduri europene, guvernamentale și proprii vizând domenii precum infrastructura, sănătatea, cultura și construirea de locuințe.

“Consiliul județean are în momentul de față 20 de șantiere deschise în județ, pe infrastructură, sănătate, cultură, locuințe. Din iunie am început verificările pe șantiere pe care le vom continua până în august. Vă vom informa în timp util în legătură cu vizitele pe care le vom face împreună cu specialiștii CJ pentru a verfica stadiul acestor lucrări.”, a declarat într-o conferință de presă susținută la sediul CJ Călărași Vasile Iliuță.

În acest sens la începutul săptămânii care tocmai se încheie au fost verificate lucrările demarcate la Spitalul Județean Călărași și la Casa Demetriade, fosta clădire a bibliotecii județene, monument istoric de o frumusețe arhitecturală aparte.

CNSU propune prelungirea stării de alertă pentru o perioadă de 30 de zile

CNSU propune prelungirea stării de alertă pentru o perioadă de 30 de zile

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, în şedinţa de miercuri, hotărârea prin care se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 12 iulie, precum şi măsurile de prevenire şi control aplicate în contextul epidemiologic actual.

"Principala modificare faţă de măsurile aflate în vigoare vizează creşterea perioadei pentru care sunt aplicabile exceptările de la măsurile de prevenire şi control al răspândirii COVID-19 pentru persoanele care au trecut prin boală de la 90 la 180 de zile ulterioare datei confirmării infectării cu SARS-CoV-2", informează CNSU.

O hotărâre de guvern în acest sens va fi adoptată în şedinţa de joi a Executivului.

Mai exact, propunerea CNSU se referă la competiţiile sportive desfăşurate în spaţii deschise, unde va fi permisă inclusiv participarea persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 (anterior era prevăzut un interval de până la 90 de zile pentru persoanele care au trecut prin boală). De asemenea, se menţin prevederile referitoare la participarea persoanelor vaccinate şi a celor care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore.

Extinderea perioadei de la 90 la 180 de zile va fi valabilă şi pentru persoanele care participă la spectacole, concerte, festivaluri publice şi private sau alte evenimente culturale desfăşurate în aer liber (în limita a 2.500 de spectatori), precum şi la nunţi şi botezuri, în spaţii închise (cu participarea a cel mult 300 de persoane).

sursa www.agerpres.ro

CJ Călărași | V. Iliuță, despre situația de la Dunărea: Suntem nevoiți să intrăm în insolvență care nu înseamnă desființarea clubului

CJ Călărași | V. Iliuță, despre situația de la Dunărea: Suntem nevoiți să intrăm în insolvență care nu înseamnă desființarea clubului

Nu mai e un secret, echipa de fotbal Dunărea Călărași, prezentă în sezonul trecut al L2 până în play-off-ul competiției, traversează de la începutul anului momente financiare extrem de delicate, solicitând deunăz,i în instanță, insolvența. Vasile Iliuță, liderul Consiliului Județean, principalul finanțator al clubului a explicat motivele care au condus la această stare de lucruri, subliniind că intrarea în insolvență nu e sinonimă cu desființarea clubului. Obiectivul conducerii este asigurarea resurselor financiare atât pentru acoperirea datoriilor clubului cât și pentru desfășurarea în condiții normale a activității sportive.

“Fotbalul călărășean are nevoie să intre în reorganizare. După ce a pierdut meciul de menținere în liga 1 (n.r. cel de la Sibiu cu Hermannstadt, din ultima rundă a play-out-ului, pierdut cu 2-1 de Dunărea), Dunărea a avut o perioadă destul de dificilă. Jucătorii cu salarii foarte mari n-au vrut să rezilieze contractele. Din acel moment, am intrat în dificultate cu privire la achitarea salariilor. Jucătorii au depus memorii iar noi cu banii alocați de la Consiliul Județean plăteam acele memorii care veneau foarte rapid de la federație.

Făcând o analiză, avem 5 salarii neplătite. Ca să le plătim iar fotbaliștii care au depus memorii să nu ne ia banii din cont trebuie să intrăm în insolvență, așa cum e prevăzută de lege. E vorba de reorganizare care ne va permite să reeșalonăm toate datoriile pe care le are astăzi clubul.

Din cauza bugetului redus ca urmare a alocării de la Guvern a sumei de 42 de milioane de lei, în loc de 96 de milioane de lei, suntem astăzi nevoiți să intrăm în insolvență care nu înseamnă desființarea clubului. Înseamnă reorganizarea clubului și reeșalonarea datoriilor în termen de 2 ani, maxim 3 dacă nu reușim pe bugetul anului viitor să acoperim aceste datorii pe care clubul le are.

Nu vrem să nu plătim. Nu intenționăm să desființăm clubul. Îl reorganizăm, îl punem într-o situație în care trebuie să funcționăm în continuare. Echipa va primi bani de la Consiliul Județean care și-a pus în rezervă suficienți bani ca să putem să finanțăm în continuare activitatea sportivă.”, a declarat astăzi într-o conferință de presă susținută la sediul CJ Călărași, președintele Vasile Iliuță.

În această pauză competițională, din rațiuni exclusiv financiare, Dunărea s-a despărțit de antrenorul Cristian Pustai și de secunzii săi, Cristi Todea și Dorin Roșca (antrenor cu portarii) precum și de jucătorii Răzvan Began (ajuns la Sepsi Sf. Gheorghe), Valentin Alexandru (U Cluj), Cristi Pușcaș (Poli Iași), Kamil Wiktorski și Alin Cârstocea (ambii la FC Buzău, echipă antrenată de prof Cristi Pustai), Sandro Djuric, Saifeddine Alami.

În acest moment, echipa este antrenată de Mirel Condei (fost secund), Marius Păun (șeful Centrului de Copii și Juniori) și Gabriel Popa (antrenor cu portarii).

“Vom susține antrenori și fotbaliști din Călărași astfel încât situația să revină la normal. Vrem să-i vedem pe teren pe juniorii Călărașiului care să fie încurajați din tribună de părinți, bunici, colegi, microbiști locali.”

Vasile Iliuță, președinte al CJ Călărași

“În acest moment, clubul are datorii de 4 milioane de lei. Încercăm să reeșalonăm această sumă pentru 2 ani.”

Vasile Iliuță, președinte al CJ Călărași

“Lunar, vom finanța activitatea fotbalistică, cu 60 de mii de euro, banii provenind din bugetul Consiliului Județean. Salariile nu vor fi mai mari de 2 mii de euro.”

Vasile Iliuță, președinte al CJ Călărași

“Lotul va fi format cu preponderență din jucători călărășeni, juniori sau din liga a 3-a. Ne vom lupta să rezistăm în liga a 2-a.”

Vasile Iliuță, președinte al CJ Călărași

Stănescu: Sunt convins că locuitorii Călăraşiului nu se vor mai confrunta în perioada următoare cu o nouă situaţie de genul acesta

Stănescu: Sunt convins că locuitorii Călăraşiului nu se vor mai confrunta în perioada următoare cu o nouă situaţie de genul acesta

La finele săptămânii trecute, călărăşenii s-au confruntat cu o situaţie extremă de dificilă după ce operatorul local de salubrizare, REBU, a retras maşinile de colectat gunoiul sufocând practic oraşul.

Directorul executiv al ADI Ecomanagement Salubris, Ionel Stănescu a explicat motivele care au stat la baza deciziei asumate de conducerea REBU care a solicitat chiar o majorare a tarifului de 100%, dând totuşi asigurări că la nivelul municipiului cetăţenii nu se vor mai confrunta cu o situaţie similară în perioada următoare.

„În momentul de faţă sunt două aspecte care pot constitui subiect de discuţie. Primul se referă la solicitarea de majorare de tarif făcută de societatea REBU. Şi al doilea, situaţia cu care s-au confruntat călărăşenii la sfârşitul săptămânii trecute şi care poate constitui o problemă de sănătate a populaţiei.

Cu privire la creşterea de tarif, în baza evidenţelor contabile REBU a înaintat către ADI Ecomanagement Salubris, asociaţie care însumează 55 de UAT-uri şi Consiliul Judeţean, o situaţie financiară din care rezultă că în zona 1 Lehliu, ei au o pierdere de 1,4 milioane lei iar pe zona 3 Călăraşi, o pierdere de 1 milion de lei.

În aceste condiţii au cerut o modificare de tarif, aşa cum le permite Ordinul 109. Din păcate, documentaţia care ne-a fost prezentată prevedea o creştere de 100% a tarifului. Şi atunci recomandarea pe care am susţinut-o e că nu putem să aprobăm această solicitare din 2 motive. Creşterea e mult prea mare şi depăşeşte limita de suportabilitate a cetăţenilor şi doi, documentaţia care ni s-a prezentat era insuficientă. Nu prezenta un memoriu tehnico – economic din care să rezulte că acele cifre pot fi puse pe o solicitare.

A fost respinsă, s-a încercat o negociere la care au participat membrii Consiliului Director al ADI, dl vicepreşedinte al CJ Călăraşi, directorul general REBU, însoţit de aparatul tehnic al dumnealui.

Le-am arătat punct cu punct că nu putem să aprobăm o creştere de 100% la salarii, ci doar ce ne permite legea cu salariul minim. Nu pot creşte cheltuielile indirecte cu 100%. Toate puncte au fost analizate, nu au fost acceptate de REBU. Pe final au zis că solicită o indexare care e un element pe care suntem obligaţi s-o aprobăm. Numai că în momentul în care au venit cu solicitarea au introdus şi noile cantităţi colectate. La nivelul municipiului Călăraşi, de exemplu, când am pornit colectam 16.700 de tone, în anul precedent am colectat 19.900 tone. Într-adevăr aici au dreptate că trebuie plătită depozitarea. Dar nu au prezentat o documentaţie pentru o majorare de tarif ci vroiau s-o aprobăm ca pe-o indexare. Nu puteam face acest lucru.

În aceste condiţii am trimis documentaţia tuturor UAT-urilor membre. Am arătat că documentaţia e incompletă şi din punctul meu de vedere absolut corect consiliile locale au respins nu majorarea de tarif ci documentaţia. Să vină cu o documentaţie completă.”, a declarat Stănescu care a continuat „Acum nu ştiu dacă-i o simplă coincidenţă sau nu. Ei colectau şi sâmbăta şi duminica. Pentru ziua de duminică nu au o obligaţie contractuală. Dar pentru sâmbăta au. Cred că actuala conducere nu a realizat acest lucru. Când am trecut colectarea din poartă în poartă am prevăzut în actul adiţional să preia de 6 ori pe săptămână. S-a dat o dispoziţie directorului de zonă să nu colecteze sâmbăta şi duminica fără să ne anunţe.

Am încercat să contactăm conducerea, dl director general nu a putut fi găsit decât duminică seară. A doua zi, am pus la dispoziţie un număr destul de mare de autogunoiere astfel încât să colectăm în regim de urgenţă întreg deşeul.

Astăzi (n.r joi, 8 iulie) mă întâlnesc cu aparatul tehnic de la REBU pentru a găsi o soluţie de compromis în sensul să acceptăm elementele care sunt foarte clare. Dacă noi ducem acolo cu mult mai multe deşeuri decât prevede programul judeţean de gestionare a deşeurilor trebuie plătit. Pentru că presupune şi depozitare care înseamnă 206 lei plus TVA.

Sunt convins că locuitorii Călăraşiului nu se vor mai confrunta în perioada următoare cu o nouă situaţie de genul acesta.”

„E foarte uşor să reziliem contractul dar nu e o soluţie. Soluţia e să continuăm serviciul. Vreau să vă spun că am devenit cu mult mai exigenţi în momentul de faţă. Urmărim dacă se face spălarea containerelor, dezinfectarea, numărul de maşini şi vom îmbunătăţi calitatea serviciului. Va trebui să facem şi noi partea de obligaţii.”

Ionel Stănescu, director executiv ADI Ecomanagement Salubris

„Probabil că o creştere corectă a tarifului ar fi de 1,5 – 1,6 lei plus TVA”

Ionel Stănescu, director executiv ADI Ecomanagement Salubris

MF | Datoria guvernamentală totaliza, la finele primelor patru luni din 2021, 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB

MF | Datoria guvernamentală totaliza, la finele primelor patru luni din 2021, 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) totaliza, la finele primelor patru luni din 2021, 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.

Din aceasta, suma de 16,79 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt, iar restul datoria pe termen mediu şi lung.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 446,504 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 510,923 miliarde de lei, din care 494,148 miliarde de lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind în lei (236,084 miliarde de lei) şi euro (232,225 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,774 miliarde de lei, la finele lui aprilie 2021, din care 15,757 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 267,850 miliarde de lei (25,4% din PIB), din care 263,197 miliarde de lei cea a administraţiei publice centrale şi 4,653 miliarde de lei a administraţiei publice locale, şi aproape în totalitate (267,22 miliarde de lei) era pe termen mediu şi lung.

Sursa www.agerpres.ro

Clubul Pescarilor Dunăreni, inaugurat!

Clubul Pescarilor Dunăreni, inaugurat!

Duminică, 4 iulie, în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Dunării a avut loc şi inaugurarea Clubului Pescarilor Dunăreni din Municipiul Călăraşi, obiectiv finanţat din Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014 - 2020; Prioritatea 4 a UE - O ocupare a forței de muncă și o coeziune teritorială sporită, Măsura 2.1 – Promovarea și valorificarea produselor și activităților specifice zonei, în cadrul proiectului cu titlul “Promovarea incluziunii sociale prin înființarea unui Club al Pescarilor Dunăreni din Municipiul Călărași”.

La eveniment au participat primarul Marius Dulce, preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă, Senatorul Nicuşor Cionoiu şi deputatul Constantin Bîrcă, consilieri locali şi judeţeni.

„Astăzi am reuşit să inaugurăm acest club al pescarilor, obiectiv pe care le-am realizat în timp record. Am muncit destul de mult, aproape la 2 zile eram aici ca să găsim soluţii pentru finalizarea lui. Din cauza vremii nefavorabile s-a lucrat efectiv vreo 3 luni şi jumătate. Această locaţie reabilitată şi modernizată, cunoscută sub denumirea de „acvariu” va contribui la dezvoltarea durabilă a zonei pescărești, prin asigurarea condițiilor pentru creșterea bunăstării și coeziunii sociale și de respectare a mediului, în Municipiul Călărași.”, a declarat primarul municipiului Călăraşi, Marius Dulce.

club2

Proiectul va crea condiții propice organizării și desfășurării de întâlniri destinate dezvoltării activității piscicole călărășene, de promovare a tradiției zonale a pescuitului, de diseminare a informațiilor specifice etc.

În sensul atingerii obiectivelor proiectul, beneficiarul va acționa asupra stopării declinului din acest sector, inițiind și susținând programe socio - culturale în scopul valorificării tradițiilor populare în spiritul autenticității, cu accent pe domeniul pescuitului. De asemenea, va organiza instruiri în domeniu, sesiuni de informare care vizează dezvoltarea zonei pescărești prin accesarea de fonduri destinate desfășurării activităților specifice, sporind astfel, responsabilizarea comunității pescărești privind transmiterea meșteșugului către noua generație.

Privind activitatea de acvacultură se vor iniția expuneri care să susțină exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii, a biodiversității și care nu pun în pericol rezerva piscicolă din zonă, pe termen mediu și lung, inclusiv din perspectiva vecinătății cu Bulgaria, dezideratul comun în dezvoltarea zonei pescărești fiind acela al exploatării cu prudență și al conservării valorii resuselor naturale dunărene zonale.

Beneficiarul va continua inițiativele anterioare desfășurate pe această linie conform cărora a dezvoltat parteneriate și colaborări cu instituții interesate din domeniu - AJVPS, APM, ISU, AMPA, reprezentanți ai altor FLAG-uri dunărene, asociații pescărești locale, societăți comerciale cu specific pescăresc, USAMV București Filiala Călărași, Muzeul Municipal Călărași.

În acest sens, au fost necesare reabilitarea, consolidarea și modernizarea clădirii în care va funcționa Clubul Pescarilor, racordarea acesteia la rețelele de utilități ale orașului: gaz, apă, energie electrică, canalizare etc.; intervențiile asupra clădirii au drept rezultat amenajarea unei săli de activități (întâlniri, prezentări, expuneri, expoziții etc.), precum și înființarea și dotarea spațiilor de servicii (birou, cameră centrală termică, cameră depozitare, grupuri sanitare), dotarea acestora cu mobilier și dotări specifice desfășurării viitoarelor activități.

club3

  • Valoarea totală a proiectului: 1.622.249,66 lei (aproximativ 340.000 Euro)
  • Durata de implementare a proiectului: 26 luni;
  • Data semnării contractului pentru realizare Proiect Tehnic + execuție de lucrări: 10.01.2020;
  • Data finalizării și receptionării documentației Proiect Tehnic: 20.03.2020;
  • Data începerii efective a lucrărilor conform ordinului de începere a lucrărilor: 29.06.2020;

Întrucât valoarea maximă nerambursabilă a proiectului este de doar 200.000 Euro (883.212,80 lei) inclusiv TVA iar valoarea lucrărilor propuse și a dotărilor obiectivului de investiții este mai mare decât cea care se finanțează, Municipiul Călărași a adăugat contribuția proprie în sumă de 739.036,86 lei (încă 45,5%).

Scurt istoric al clădirii

În trecut, clădirea vizată pentru investiție a avut mai multe destinații, din care amintim: în perioada anilor `60 aici a funcționat cherhanaua orașului, între anii 1970 – 1980 a găzduit o secție a Casei Pionierilor (club karting), urmată de înființarea la data de 01.06.1980 a Grădinii Zoologice Călărași, în care se regăseau câteva mamifere sălbatice și domestice, precum și o colecție de păsări exotice provenite dintr-o colecție privată.

După mutarea Grădinii Zoologice în noul sediu, începând cu anul 1985 și până în 1990, clădirea a avut destinația de acvariu.

Perioada 1990 – 1993 regăsește clădirea cu destinația de unitate de alimentație publică și ca punct de atracție al orașului, prin desfășurarea activităților de agrement pe lacul din vecinătatea clădirii, amenajat în urma cu mai mulți ani, pe care se făceau plimbări cu hidrobiciclete și bărci de agrement.

Malurile lacului atrăgeau pescari de toate vârstele, în scop recreativ.

Începând cu anul 1993 și până în prezent, în clădire nu s-a mai desfășurat nicio activitate, lucru care a determinat degradarea acesteia, făcând improprie realizarea oricăror activități, inclusiv a celor vizate de acest proiect: creșterea atractivității și competitivității zonei, sprijinirea comunității pescărești din raza de acțiune a FLAG-ului Dunărea Călărășeană, stimularea diversificării activităților sociale în scopul dezvoltării durabile a zonei, prin adaptarea lui la condițiile de teritoriu și mediu.

Clădirea și anexele acesteia sunt realizate cu materialele, tehnologiile și concepții arhitecturale din perioada de edificare și în timp au acumulat un grad ridicat de uzura fizică și morală, la acest moment fiind nefuncționale.

Spațiile imobilului erau improprii desfășurării oricăror activități.

 

Free Joomla templates by Ltheme