Consilierii judeţeni, conovocaţi marţi, 31 ianuarie, în şedinţă ordinară. Pe ordinea de zi proiectul de buget pe 2023!

Consilierii judeţeni, conovocaţi marţi, 31 ianuarie, în şedinţă ordinară. Pe ordinea de zi proiectul de buget pe 2023!

Se convoacă Consiliul Judeţean Călăraşi în şedinţă ordinară, marţi, 31 ianuarie 2023, ora 1200, în sala de şedinţe ”Mihai Arbagic” din municipiul Călărași, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, cu următorul proiect al ordinii de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului propriu al Judetului Calarasi pe anul 2023 si a estimarilor pentru anii 2024-2026

2. Proiect de hotărâre privind aprobarea utilizarii excedentului bugetar, rezultat la incheierea exercitiului bugetar 2022, in exercitiul bugetar 2023

3. Proiect de hotărâre pentru validarea Dispoziției Președintelui Consiliului Județean Călărași nr.479/2022 privind majorarea bugetului propriu al Județului Călărași pe anul 2022

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea suplimentarii numarului personalului neclerical, pentru Parohia “Sf. Ierarh Nicolae” Unirea si pentru Parohia Sarulesti Sat din judetul Calarasi

5. Proiect de hotărâre privind trecerea unor active fixe din domeniul public al Județului Călărași în domeniul privat al acestuia

6. Proiect de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preemțiune pentru cumpărarea imobilului situat în Municipiul Călărași, str. București, nr. 219, Județul Călărași

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului pentru repartizarea și închirierea locuințelor de serviciu din Blocul de locuinţe realizat prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe situat în municipiul Călărași, b-dul Nicolae Titulescu, nr. 1 bis, județul Călărași, aflate în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea completării contractului de închiriere a terenului înscris în Cartea Funciară nr. 30331 UAT Călărași, nr. 17333/15/2022, încheiat între Consiliul Judeţean Călăraşi şi JONNY PREST S.R.L.

9. Proiect de hotărâre privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici și a devizului general pentru obiectivul de investiții „Modernizarea drumului județean DJ 311, Arțari km 0+000 – Nicolae Bălcescu km 17+650”, aprobat pentru finanțare prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, precum și a sumei reprezentând categoriile de cheltuieli finanțate de la bugetul local pentru realizarea obiectivului- faza P.A.C

10. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr. 236/2018 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţie “Modernizare pod trecere râu Argeș, km 23+000, inclusiv taxe și avize”

11. Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului de infrastructură rutieră ”Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene DJ201B tronson DN31 - Ulmeni - Lunca (Ostrovu) - Frăsinet km 49+730 - km 81+290, DJ305 tronson Lunca (Ostrovu) - Lehliu Sat - Săpunari km 0+000- km 33+529, DJ 313 tronson Săpunari - limită judeţ Ialomiţa km 28+700 - km 30+500 și DJ 309 - tronson Bogata – DJ 307A – Al. Odobescu – N. Balcescu – Zimbru (DJ 304) – Faurei – Danesti (DJ 303) - Nucetu (DN 3)” – Prioritatea 1, precum și a justificării impactului acestuia asupra dezvoltării economice la nivel județean/regional

12. Proiect de hotărâre pentru modificarea Statului de funcții al aparatului de specialitate al Consiliului Județean Călărași

13. Proiect de hotărâre privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, a costului de intretinere a unei persoane adulte asistata in centrele de adulti si a costului pentru serviciile sociale destinate protectiei si promovarii drepturilor copilului in centrele de copii, pentru anul 2023

14. Proiect de hotărâre pentru aprobare normativelor de cheltuieli privind promovarea si protectia drepturilor copilului pe anul 2023

15. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării și completării Organigramei și a Statului de Funcții ale Spitalului de Urgență „Dr.Pompei Samarian” Călărași,

16. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării și completării Organigramei și a Statului de Funcții ale Spitalului de Psihiatrie Săpunari

17. Proiect de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preemțiune pentru cumpărarea imobilului situat în Municipiul Călărași, str. Eroilor Revoluției 22 Decembrie 1989 (fostă str. Eroilor), nr. 38, Județul Călărași

18. Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului de infrastructură rutieră “Modernizarea drumului județean DJ 303 – Călăreți (DN3 –Sărulești   – Valea Argovei - Mânăstirea (DN31) de la km 0+000 la km 49+419” – Prioritatea 2, precum și a justificării impactului acestuia asupra dezvoltării economice la nivel județean/regional.

19. Proiect de hotărâre privind stabilirea și acordarea unor stimulente financiare lunare medicilor din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Pompei Samarian” Călăraşi pentru anul 2023

20. Diverse.

 

Ambasadorul Armeniei, în vizită la Consiliul Judeţean

Ambasadorul Armeniei, în vizită la Consiliul Judeţean

Consiliul Județean Călăraşi a primit vizita Excelenței Sale, domnul Sergey Minasyan, Ambasadorul Republicii Armenia în România.

Această vizită pune bazele unei dezvoltări ulterioare a relațiilor de cooperare dintre județul Călărași și autoritățile din Republica Armenia. S-au purtat discuții importante privind implementarea în Județul Călărași a unui concept nou în sistemul de educație, respectiv a centrului "TUMO" pentru tehnologii Creative.

Acesta este un program educațional gratuit și este alcătuit din activități de auto învățare, ateliere și laboratoare ce gravitează în jurul a 14 domenii de învățare (animație, dezvoltare web, producție de film, desen grafic, robotica, programare etc).

Implementarea unui astfel de proiect este oportun pentru județul Călărași, educația de calitate fiind investiție strategică, cu rezultate extraordinare pe termen lung. Viitorul copiilor călărășeni, educația și asigurarea accesului elevilor la un sistem de învățământ de calitate reprezintă o prioritate permanentă. Avem în vedere dezvoltarea acestui concept și la Călărași, aducând administrația să lucreze într-adevăr pentru oameni. Investim în educație, investim în viitor!

Sursa Facebook Consiliul Judetean Calarasi

Contractul privind realizarea SF pentru Drumul Expres TransRegio Galaţi – Brăila – Slobozia – Drajna – Autostrada A2 – Chiciu a fost semnat!

Contractul privind realizarea SF pentru Drumul Expres TransRegio Galaţi – Brăila – Slobozia – Drajna – Autostrada A2 – Chiciu a fost semnat!

Contractul privind realizarea studiului de fezabilitate pentru Drumul Expres TransRegio Galaţi – Brăila – Slobozia (Ialomiţa) – Drajna – Autostrada A2 – Chiciu (Călăraşi) a fost semnat!, a anunţat pe pagina personală de Facebook preşedintele CJ Ialomiţa, Marian Pavel

„Proiectul privind Drumul Expres TransRegio Galați – Brăila – Slobozia – Drajna – Autostrada A2 – Chiciu reprezintă cea mare mare investiție din județul Ialomița, bazată pe alianța administrativă a patru județe (Galați, Brăila, Ialomița și Călărași) ce au ca scop implementarea de proiecte majore în infrastructura de transport în zona de Est și Sud a țării.

Drumul TransRegio are o lungime estimată de 142 de kilometri, investiția totală fiind evaluată la aproximativ 500 de milioane de euro. Noua șosea de mare viteză va face conexiunea orașului Slobozia cu Galați și Brăila, cu Autostrada Soarelui (A2) și apoi cu Dunărea, via Călărași.

Sunt convins că acest parteneriat administrativ, început de anul trecut, va duce la dezvoltarea regiunii noastre și reprezintă o oportunitate de a menține județul nostru conectat la marile rețele de transport.”, se mai arată în mesajul postat de Pavel.

Consiliul Judeţean Călăraşi a fost reprezentat de administratorul public, Bogdan Mihai.

A început tipărirea cardurilor de energie. Boloș: „Beneficiarii ajutorului de 1.400 lei pentru plata facturilor vor primi plicul acasă de la 1 februarie”

A început tipărirea cardurilor de energie. Boloș: „Beneficiarii ajutorului de 1.400 lei pentru plata facturilor vor primi plicul acasă de la 1 februarie”

Distribuția cardurilor pentru tranșa I are loc între 1-28 februarie, iar plățile se vor putea efectua de la 20 februarie.

Cardurile alocate se vor putea utiliza până la 31 decembrie 2023.

Din bugetul de 4 miliarde de lei vor fi sprijinite 4 milioane de persoane din medii vulnerabile din România.

Ministrul Marcel Boloș și președintele Companiei Naționale Poșta Română, Valentin Ștefan, au efectuat miercuri o vizită de lucru a Fabrica de Timbre, cu ocazia startului procesului de printare și împlicuire a cardurilor de energie acordate de Guvernul României persoanelor vulnerabile, pentru plata facturilor la energie.

Ajutorul pentru plata facturilor se acordă în două tranșe, a câte 700 lei fiecare. Prin intermediul acestor vouchere se vor putea achita facturile pentru electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

„Odată cu tipărirea și împlicuirea cardurilor de energie care vor ajunge la beneficiari în cursul lunii viitoare, am început implementarea unei noi măsuri de sprijin finanțată din bani europeni, prin Programul Operațional Regional și prin Programul Operațional Capital Uman. De această măsură vor beneficia 2,8 milioane de locuințe din România, în contextul creșterii prețurilor pentru utilități și pentru toate produsele de consum, care afectează în primul rând pe cei mai vulnerabili dintre români. De la 20 februarie vor putea fi făcute plăți cu cardurile de energie. Alături de cardurile pentru alimente și mese calde pe care le-am oferit încă din vara anului trecut, voucherele pentru plata facturilor vor ajuta milioane de oameni aflați în situații dificile să aibă condiții decente de viață și mă refer în mod special la persoanele vârstnice, care constituie cea mai vulnerabilă categorie socială. Țin să mulțumesc Companiei Naționale Poșta Română, cu care avem deja o bună colaborare în derularea acestui tip de proiecte, dar și celorlalte instituții care sunt direct implicat, după cum știți, în stabilirea beneficiarilor măsurilor de sprijin finanțate din fonduri europene”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Beneficiarii eligibili vor primi cardul de energie în perioada 1-28 februarie 2023.

Plățile se vor putea efectua după următorul calendar:

- Pentru tranșa I – valoare de 700 lei în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023;

- Pentru tranșa II – valoare de 700 lei în perioada septembrie 2023 – 31.12.2023.

Potențialii beneficiari vor fi înștiințați dacă s-au descoperit situații care îi fac neeligibili. În acest caz, ei pot suna la 0319966, numărul de call center-ul pentru care Poșta a mobilizat peste 50 de angajați, unde vor primi informații suplimentare și vor fi îndrumați, dacă situația poate fi corectată.

Bugetul măsurii pentru acordarea sprijinului necesar populației vulnerabile pentru compensarea prețului la energie cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, acordată prin intermediul cardurilor de energie a fost stabilit la suma de 4.000.000 mii lei și are ca sursă de finanțare fonduri externe nerambursabile prin bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, potrivit regulilor de eligibilitate stabilite prin Programul Operațional Capital Uman precum și a Programului Operațional Regional pentru perioada de programare 2014-2020, în limita economiilor care sunt identificate la nivelul acestor programe și a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014-2020.

Pentru a veni în ajutorul beneficiarilor, MIPE răspunde celor mai frecvente întrebări adresate pe tema cardurilor de energie:

Cine beneficiază de acest ajutor?

pensionarii cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei;

familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.

Venitul net per coabitant, la nivelul unui loc de consum, nu trebuie sa depaseasca 2.000 lei.

Cum se stabilesc listele finale cu beneficiari?

Procedura de stabilire a listelor cuprinde următoarele etape:

Se stabilește lista potențialilor beneficiari care se încadrează în categoriile stabilite în ordonanță;

Se verifică veniturile acestora;

Se verifică numărul de locuitori pentru fiecare punct de consum;

Se verifică media venitului pentru fiecare loc de consum, pentru a vedea dacă se depășește pragul de 2.000 de lei.

Care este procedura de acordare?

Plățile din ajutorul pentru încălzire se fac prin servicii de mandat poștal prin una din următoarele modalități:

Direct la poștaș de care aparține beneficiarul ajutorului de încălzire;

Direct la oficiul poștal în raza căruia își are domiciliul beneficiarul;

Prin servicii electronice de mandat poștal;

La fiecare plată se poate vizualiza soldul contului beneficiarului.

La 1 ianuarie 2024, toate cardurile își încetează valabilitatea, indiferent de sumele rămase neutilizate. Cardurile alocate ambelor tranșe se pot folosi până la 31 decembrie 2023 inclusiv. Sprijinul nu poate fi utilizat în afara termenului de valabilitate prevăzut.

Care sunt actele necesare pentru plată?

Cardul de energie (primit prin Poșta Română);

Actul de identitate al beneficiarului (sau document de împuternicire și actul de identitate al împuternicitului);

Factura (curentă sau restantă) ori alt document justificativ (înștiințare de plată din partea furnizorului SAU certificat de validare a datoriei din partea asociației de proprietari/locatari, în cazul plății încălzirii în sistem centralizat de termoficare);

Dacă beneficiarul are alt domiciliu decât cel scris pe cardul de energie: contractul de furnizare a energiei la domiciliul declarat + declarație pe proprie răspundere a beneficiarului, că utilizează ajutorul pentru domiciliul la care locuiește.

Ce este certificatul de validare a datoriei?

Este un document emis de asociația de proprietari/locatari, pentru a certifica datoria curentă sau restantă a beneficiarului de sprijin față de asociația de proprietari/locatari, rezultată din furnizarea de energie termică în sistem centralizat.

Asociațiile de proprietari/locatari vor încheia protocoale de colaborare cu Poșta Română pentru a comunica conturile bancare și orice alte date necesare pentru virarea sumelor aferente mandatelor poștale emise prin utilizarea cardurilor de energie.

Beneficiarii de carduri care sunt racordați la alimentarea cu energie termică în regim centralizat, trebuie să solicite eliberarea acestui card de către Asociația de proprietari unde este înscris.

După ce îl primesc, pentru a achita factura la energie termică, trebuie să îl prezinte poștașului/oficiantului poștal împreună cu cartea de identitate și cardul de energie.

Certificatele de validare a datoriilor se emit în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la asociația de proprietari/locatari emitentă, iar cel de-al doilea exemplar se păstrează la Poșta Română.

Cum se efectuează plata?

La orice subunitate a Poștei Române SAU la poștașul care a sosit la domiciliul beneficiarului.

Se completează plata prin mandat poștal, către contul furnizorului de energie (ori al asociației de proprietari/locatari).

Se primește dovada plății, pe care este scrisă suma rămasă după efectuarea plății, valoarea plății/plăților efectuate și furnizorul/furnizorii către care s-a efectuat plata.

Pot retrage numerar de pe carduri?

Nu există această posibilitate. Scopul exclusiv pentru care pot fi acordate cardurile este pentru achitarea facturilor la energie.

Cardul nu poate fi vândut ori donat. Orice încercare de vânzare anulează cardul și atrage o amendă contravențională între 42.000-60.000 lei.

Plata altor produse/servicii decât cele pentru care este destinat cardul se pedepsește cu amendă contravențională între 4.500-6.000 lei.

Cum pot vizualiza soldul la ajutorul pentru încălzire?

Soldul se poate interoga în două modalități:

Prin dovada serviciilor de mandat poștal care are înscris soldul după fiecare plată efectuată de beneficiarul ajutorului de sprijin;

Prin accesarea paginii de internet a CN POȘTA ROMÂNĂ pentru afișarea electronică a acestui sold.

Ce este declarația pe proprie răspundere și în ce situație se utilizează?

Este un document ce trebuie completat de potențialul beneficiar în situația în care nu se poate stabili câți oameni stau la același punct de consum.

Sunt situații în care beneficiarii nu au nomenclatorul stradal trecut în cartea de identitate (figurează mai mulți la aceeași adresă). În această situație, ei trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere prin care spun câți locuiesc efectiv la punctul de consum.

Poșta distribuie declarațiile pentru toate acesti situații identificate la momentul întocmirii listelor cu beneficiari și să le preia în maxim 3 zile, pentru ca apoi să se recalculeze media veniturilor și să se actualizeze listele.

Ce este ancheta socială și în ce situație este necesară?

Pot fi situații în care la un loc de consum sunt luate în calcul veniturile unei persoane care nu mai locuiește acolo (dar figurează așa în acte) şi nici nu se poate face radierea acestor colocatari de la adresa de domiciliu.

În acest caz, potențialul beneficiar poate să solicite o anchetă socială la primărie, care să stabilească numărul și persoanele care locuiesc în fapt la locul de consum. Rezultatul se transmite la Poștă, iar ulterior se actualizează lista.

Textul OUG nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile, este disponibil aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/262296.

Cum pot deconta facturile pentru cumpărare lemne de foc pe care le-am achitat în numerar?

Facturile pentru lemne de foc care au fost cumpărate începând cu luna august 2022 pot fi decontate în numerar de la poștași sau de la oficiile poștale după caz pe baza documentelor doveditoare, respectiv factură și chitanță/ordin de plată pentru achitarea acestora ș.a.m.d. Documentele justificative care însoțesc factura sau după caz documentul de plată sunt cardul de energie și actul de identitate.

Dacă facturile sau după caz documentele de plată nu mai există sau au fost pierdute de beneficiar se acceptă duplicat după acestea. Duplicatul facturii de energie și a documentelor de plată se eliberează de către furnizorul de material lemn.

Roseți | N. Rîjnoveanu: Am speranța că toate proiectele se vor realiza

Roseți | N. Rîjnoveanu: Am speranța că toate proiectele se vor realiza

Conduce Primăria Roseți fără întrerupere din 1996, în calitate de primar. Nicolae Rîjnoveanu și-a fixat obiectivele pentru acest an și mandat fiind încrezător că proiectele propuse vor prinde și viață. Marele său ‘vis” este ca localitatea pe care o conduce să devină independentă din punct de vedere energetic. Acel moment nu e chiar atât de îndepărtat.

 

Domnule primar, cu ce gânduri ați intrat în 2023?

Nicolae Rîjnoveanu: Cu toate gândurile bune. Am speranța că toate proiectele propuse se vor îndeplini. Adică le vom realiza.

Bugetul pe acest an a fost aprobat?

Nicolae Rîjnoveanu: Urmează. Mai exact, în ședința ordinară din 31 ianuarie.

Mulțumit?

Nicolae Rîjnoveanu: Da, pentru că la “Dezvoltare” mai avem niște bani cu care putem rezolva treburile. Cât privește celelalte resurse, ele sunt puțin mai micuțe. Dar, ca orice bun gospodar, căci din acest motiv ne-a ales lumea, știm să chivernisim și puținul ăsta pe care-l avem, în folosul cetățenilor.

Care ar fi cea mai mare miză, anul ăsta?

Nicolae Rîjnoveanu: Gazele. În aceeași măsură și dispensarul și grădinița. Atribuirea locurilor de casă pentru tineri e o problemă, aproape, rezolvată. Săptămâna viitoare începem să atribuim locuri de casă tinerilor.

Cât privește “gazele”, în ce fază e proiectul?

Nicolae Rîjnoveanu: Faza de achiziție.

Ați finalizat, anul trecut, lucrările privind extinderea reţelei de canalizare menajeră şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei...

Nicolae Rîjnoveanu: Într-adevăr, așa este.

Despre sala de sport care se construieștre, ce noutăți aveți?

Nicolae Rîjoveanu: Am demarat proiectul, se executădar e nevoie să intervenim ori de câte ori se “reduc” motoarele.

În ce stadiu sunteți? S-a lucrat mai mult de jumătate?

Nicolae Rîjnoveanu: Nu pot să vă spun cu exactitate. Cred, totuși, că suntem la jumătate.

Pe PNRR câte proiecte aveți?

Nicolae Rîjnoveanu: Un proiect. N-am semnat încă contractul. Așteptăm. Mai sunt mici probleme de rezolvat. S-ar putea să mai inițiem unul pentru că intenționez să reabilităm străzile. Au mai rămas câteva bretele. Am două mari străzi care din cauza BRCT-ului n-am putut să le rezolv că sunt încă în instanță. Am recuperat o parte din penalizări dar mai sunt. Le vom recupera pe toate pentru că așa e normal. E cinstit și corect ceea ce am vrut eu. Dar când găsești oameni neprofesioniști, care nu știu, într-adevăr, de capul lor iar când într-o direcție așa de mare nu găsești decât un om de specialitate, n-ai cu cine vorbi.

2022 a fost un an dificil?

Nicolae Rîjnoveanu: A fost greu. Ca pentru orice primar care vrea să construiască mai mult.

Mulțumit de cum s-au repartizat sumele din fondul constituit la dispoziţia CJ Călăraşi, în procent de 6% din impozitul pe venit estimat a fi încasat în acest an?

Nicolae Rîjnoveanu: Nu e chiar corect. Dar n-ai ce face. Mi-aduc aminte când noi, cei din PSD, eram în opoziție și dl. președinte al CJ era de o altă culoare politică, pot să vă spun că ne rugam mult și bine să fie echitabil. Ei nu erau. Nouă ne revenea o parte și lor, 10 părți. În situația asta m-am simțit în toți cei 4 ani de zile. Dar, am reușit să realizez mai mult decât au realizat unii cu de 10 ori sumele pe care le-am avut eu. Nu vorbesc de numărul de locuitori, unde eram mult peste ei. Eu întotdeauna am căutat să rezolv lucrurile și acolo unde nu am reușit cu bani de la CJ, am reușit cu fonduri europene. Știți foarte bine că nu m-am dat la o parte. Când e vorba de programe europene, am căutat tot timpul să câștig ceva pentru comunitate.

Și acum, de când președintele CJ e de aceeași culoare politică cu dvs.?

Nicolae Rîjnoveanu: Și aici sunt mici inegalități. În primul rând că nu se potrivește o localitate de 3 mii de locuitori cu una de 6 mii. Când se trage linie și se spune “toți la fel”... Sau unei localități cu 2000 de locuitori să dai 100 de mii în plus pentru că nu știu ce procent a câștigat la alegeri... Una e să aduci la coșul PSD peste 2500 de voturi și alta 500. Dacă așa gândim, așa facem. N-aș vrea să mai vorbesc. Tac din gură și-mi văd de treabă.

Vă așteptați la ceva “deosebit” în 2023?

Nicolae Rîjnoveanu: 2023 să mă țină Dumnezeu sănătos și să putem rezolva împreună cu cetățenii, cu oamenii care m-au ajutat o viață întreagă, de când îndeplinesc această funcție, toate problemele.

Cât privește colectivul de management al proiectelor, pentru că vedeți dvs. una spunem, alta facem. În multe proiecte nu sunt prevăzuți bani pentru managementul lor. Să le dea Dumnezeu minte celor de sus încât să promoveze cum trebuie o lege privind salarizarea. Vedeți dvs., dacă salariul primarului ori al viceprimarului nu cresc, nu poți mări nici salariile angajaților. Și rămânem tot acolo, plafonați, de acum 3 ani de zile. Lumea îi suspectează pe cei care muncesc și scot la lumină necazurile pe care întâmpină cetățeanul. Primarii, cu aparatul de specialitate, sunt cei care promovează binele în localitățile lor. Dar cine să vadă? Cei care n-au contribuit cu nimic în viața lor? Dacă n-ar fi cetățeanul, m-aș da la o parte de mâine. Toți nebunii te împroașcă cu noroi. Legile ne îngreunează pur și simplu pașii.

În afara proiectului cu gazele, ce mai aveți în plan?

Nicolae Rîjnoveanu: Să devenim independenți din punct de vedere energetic. Măcar să putem menține prețul, din ziua de azi. La apă, la tot. Dacă energia nu ne-ar costa nimic...

Ar mai fi problema gunoiului de grajd. La țară mai stau cei care vor să mai crească un animal. Nu doar să-și asigure pentru ei hrana de zi cu zi dar toți avem copii la oraș. Ne dorim să-i ajutăm pe copii și nepoți până când ne stingem. Copiii așteaptă câte ceva de la părinți.

Știm ce avem de făcut, există proiectul, trebuie doar să reactualizăm datele. În rest, să fim sănătoși, să întreținem ce avem.

O altă chestiune vizează și dotarea școlii. Copiii, elevii să înțeleagă că trebuie să învețe, să pună mâna pe carte. Nu se poate! Internetul nu poate să ne dea tot.

Mulțumesc și spor în toate!    

A fost publicată Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor. Modificările aduse!

A fost publicată Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor. Modificările aduse!

În data de 9 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021 aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.

În plus autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti vor avea obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat.(articolul 60, alineatul (1) punctul A, litera h)

Până acum aceste centre (care lipsesc „cu desăvârșire” în multe zone!) ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.

Din fericire, centrele de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR la nivel național vor reuși să acopere o parte din aceste nevoi.

Principalele prevederi:

Pentru a putea fi folosite ca subproduse, substanțele sau obiectele rezultate din procesele de producție vor avea nevoie de un „contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată”(art.5, alin (1), lit. a)

La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

(21) Transportul deşeurilor se face numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil.

(22) Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale.”

La articolul 17 alineatul (5), literele a), i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) „Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:

a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;

. . . . . . . . . .

i) să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe/tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiuni aplicabile în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător fluxurile de deşeuri stabilite prin Legea serviciului de salubrizare a localităţilor 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

. . . . . . . . . .

l) să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea costurilor aferente achitării contribuţiei prevăzute la lit. j) şi k) pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;”.

A fost reintrodusă obligația de a avea un specialist în managementul deșeurilor în cadrul tuturor organizațiilor.

Anterior obligația era valabilă doar pentru organizațiile/generatorii de deșeuri care dețineau autorizație de mediu.

În schimb, în cazul organizațiilor care dețin autorizație de mediu responsabilii de managementul deșeurilor desemnați trebuie să fie instruiți în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional.

(articolul 23, alineatele (4) şi (5))

A fost modificat articolul care obliga producătorii și deținătorii de uleiuri uzate persoane juridice să predea în mod obligatoriu, cu titlu gratuit uleiurile uzate

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.”

La articolul 34, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) „Unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completată conform prevederilor alin. (2) şi să solicite revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu până la data de 1 februarie 2024.”

La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 40 > (2) Planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la alin. (1) conţin, după caz şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la:

e) informaţii privind măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de prevederile art. 7 (1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor sau în alte documente strategice care acoperă întreg teritoriul naţional;”.

Art. 7. – (1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.

Majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite. Amenzile contravenționale au fost mărite până la 45 000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60 000 lei pentru persoanele juridice. (articolul 62 alineatul (1), literele a)-e))

La articolul 64, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) „În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 20 alin. (4) – (4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă. – se aplică sancţiunea contravenţională complementară de confiscare a deşeurilor care au valoare, deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.”

La articolul 66, partea introductivă şi literele b) şi g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 66. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:

. . . . . . . . . .

b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu;

. . . . . . . . . .

g) eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate;”.

De asemenea „abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor“ constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art. 66, alin. 1, lit. h)

La anexa nr. 1, după punctul 11se introduc trei noi puncte, punctele 12-14, cu următoarele definiții.

12.ascunderea – aşezarea deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor într-un loc în care să nu poată fi văzute şi/sau găsite, alta decât îngroparea;

13.îngroparea – ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deşeurilor;

14.aruncarea – debarasarea de către o persoană fizică ori juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor în locurile sau spaţiile, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora;”.

Puteți consulta Legea 17/2023 https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2023/01/17_L_2023_RegimulDeseurilor_10ian2023.pdf

Sursa www.ecoteca.ro

Free Joomla templates by Ltheme