În ședința ordinară din 26 martie, consilierii locali au adoptat Hotărârea privind aprobarea bugetului local al comunei Grădiștea pe anul 2025.

Pentru acest an, bugetul este estimat, atât la venituri cât și la cheltuieli, la 13.331.000 lei. Veniturile proprii estimate a se încasa se ridică la 6.187.000 lei. Cheltuielile de personal sunt evaluate la 5.188.000 lei.

Tot în cadrul aceleași ședințe a fost aprobată și utilizarea parțială a sumei de 411.700 lei din excedentul rezultat la finele anului 2024 pentru finanțarea unor obiective de investiții cuprinse în lista pentru acest an.

Convocați joi, 3 aprilie, în ședință ordinară consilierii locali au adoptat Proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului local pe anul 2025 și estimări pe anii 2026-2028.

Pentru anul în curs, bugetul este estimat, atât la partea de Venituri cât și de Cheltuieli, la 14.371.000 lei. Veniturile proprii sunt în cuantum de 8.270.000 lei. Cheltuielile de personal sunt în sumă de 4.961.000 lei.

Detalii aici https://primariafundeni.ro/ph-aprobare-buget-local-pe-anul-2025/

Compania industrială Silcotub, producător de țevi fără sudură cu diametre mici, a finalizat lucrările de construire a parcului fotovoltaic conceput să asigure o parte din consumul de energie electrică al oțelăriei pe care societatea o operează la Călărași.

Parcul fotovoltaic este amplasat pe terenul Silcotub având cu suprafață de 211854 mp.

Proiectul include 32.640 de panouri solare de înaltă eficiență cu celule monocristaline cu o putere de vârf de 650Wp per panou. Puterea instalată a parcului va fi 21,216 MWp.

Invertoarele propuse sunt de 110 kW, cu o eficiență de până la 98,6%. Structura de susținere propusă a panourilor fotovoltaice va permite o înclinare de 20° și orientată direct spre sud.

Sistemul fotovoltaic va avea o tensiune de intrare DC de 1000V pe partea generatoarelor și o tensiune de ieșire AC de 400V. Ieșirea invertoarelor va fi centralizată într-un panou de distribuție intermediar. Cablurile de la panourile fotovoltaice sunt conectate la invertoare care transformă curentul continuu generat de panourile fotovoltaice în curent alternativ. Pentru a transmite datele către panoul de comanda al parcului fotovoltaic, invertorul este echipat cu un dispozitiv de comunicație care monitorizează parametrii tuturor șirurilor de panouri fotovoltaice. Curentul electric alternativ, cu tensiunea de 110 kV, generat de invertoare, este transformat prin intermediul unor transformatoare de tensiune in curenti cu tensiuni de 10 si 33 kV care vor alimenta transformatoarele de 10 si respectiv 33 kV, existente în Stația de transformare 110/33/10 kV SRA OE aparținând Silcotub.

Producția medie anuală de energie generată va fi de aproximativ 28 GWh/an. Alimentarea acestor transformatoare se va face prin linii electrice în cablu ce vor fi instalate pe traseele subterane și supraterane existente în incinta Silcotub care fac legătura între cele două locații.

La eveniment a fost prezent și primarul municipiului Călărași, Marius Dulce care a transmis și un mesaj pe o rețea de socializare:

“Am inaugurat, alături de conducerea companiei, parcul fotovoltaic al Tenaris Silcotub. Un proiect de producție a energiei din surse regenerabile solare, cu finanțare din PNRR de 96.943.052,60 lei.

Prin implementarea proiectului, care a durat 18 luni, se realizează o producție totală de energie electrică din surse regenerabile în cuantum de 30,713 MWh/an, respectiv de 614,260 MWh în 20 ani.

Silcotub S.A. este cel mai important producător român de țevi fără sudură de diametre mici și, din 2004, este parte a companiei Tenaris - lider mondial în producția și furnizarea de produse tubulare și servicii conexe pentru industria energetică, industria auto, sectorul de petrol și gaze.

Pentru Călărași Tenaris înseamnă: implicare, colaborare și sprijin pentru comunitate. Vă doresc succes și mult soare îndreptat spre ferestrele viitorului din noul parc al energiei verzi.”

Controlată de gigantul multinațional Tenaris, listat la bursele din New York și Milano, Silcotub SA operează fabrica de țevi din Zalău, oțelăria din Călărași, fabrica de prăjini de pompare din Câmpina, centre de servicii în Ploiești și Cluj-Napoca și un centru de colectare a fierului vechi în Popești Leordeni, având birouri comerciale în București.

Compania a încheiat anul 2022 cu profit net de circa 442 milioane lei, la venituri totale de peste 4,2 miliarde lei și cu circa 1.800 de angajați. Grupul-mamă Tenaris a înregistrat în anul respectiv profit net de peste 2,5 miliarde dolari, la vânzări totale de 11,7 miliarde dolari.

Viceprimarul municipiului Călărași, Gheorghe Stoian și administratorul public, Ionuț Alexandru Savu-Radu vor participa joi, 10 aprilie a.c., la Congresul Primarilor și Administrației Locale din România 2025, ce se desfășoară, în București, la Romexpo.

Evenimentul, organizat de Asociația Română pentru Smart City în cadrul Green Energy Expo – Romenvirotec, reunește liderii administrației locale din peste 21 de județe și Municipiul București.

Participarea extinsă confirmă rolul acestui eveniment drept cel mai important forum dedicat dezvoltării sustenabile, digitalizării și atragerii de investiții pentru comunitățile locale din România.

Congresul asigură un dialog echilibrat și eficient, cu accent pe:

- Accesarea fondurilor europene și a finanțărilor prin PNRR

- Digitalizarea serviciilor publice și implementarea soluțiilor de tip Smart City

- Proiecte de infrastructură și dezvoltare sustenabilă

- Exemple de bună practică și parteneriate public-private

Viceprimarul Gheorghe Stoian va avea o intervenție în cadrul Sesiunii speciale oferită în parteneriat cu Smart Communities Network (SCN) – Comisia Europeană, având ca temă “Transformarea digitală a administrației locale”.

Subiectele abordate în cadrul acestui panel sunt:

- Importanța transformării digitale în administrația locală și alinierea la obiectivele europene (Digital Decade, EU Green Deal);

- Cum sprijină tehnologia luarea deciziilor bazate pe date? – Rolul Local Digital Twins (LDT);

- Exemple de bune practici din România și Uniunea Europeană;

- Accesarea resurselor UE pentru digitalizare – LORDIMAS, Online Procurement Helpdesk, LDT Toolbox;

- Cum pot administrațiile locale să obțină finanțare pentru proiectele digitale?;

Congresul se va încheia cu Gala Administrației Publice 2025, un eveniment de prestigiu unde sunt premiate cele mai inovatoare și eficiente proiecte implementate de administrațiile locale. Gala reprezintă o recunoaștere a performanței și inovației în domeniul guvernanței locale, aducând în prim-plan modele de succes din întreaga țară.

Tinerii din comuna Spanțov vor beneficia de un teren de fotbal de dimensiuni reduse. Miercuri, 9 aprilie au demarat lucrările pentru construcția unui teren de sport (fotbal) în satul Stancea, pe strada Răzoare.

Valoarea investiției, finanțată de la bugetul local este de 340.514,78 lei. Durata de execuție a lucrărilor care se întind pe o suprafață de 816 mp este de 24 de luni. “Este o promisiune mai veche, asumată pe care o vom onora.”, spune primarul Silviu – Niki Gheorghescu.

Municipiul Oltenița se pregătește de sărbătoare.

Vineri, 11 aprilie, începând cu ora 14.00, sala de spectacole a Direcției de Cultură, Tineret și Sport va găzdui o ședință festivă a Consiliului Local, dedicată marcării a 510 ani de la prima atestare documentară a localității Oltenița.

Evenimentul, organizat de Primăria Municipiului Oltenița și Consiliul Local, în colaborare cu Direcția de Cultură, Tineret și Sport Oltenița va cuprinde:

- O incursiune în trecutul orașului, oferită de prof. Constantin Tudor, care ne va reaminti de rădăcinile noastre, de zbuciumul istoriei și de locul Olteniței în evoluția zonei de sud a țării.

- Acordarea titlului de „Cetățean de Onoare” unor oltenițeni de seamă.

Lista nominalizărilor îi cuprinde pe:

Dr. Burcoș Traean

Dr. Negreanu Lucian

Dr. Petculescu Liana

Dr. Mariana Rusu

Prof. Ceaușu Constantin

Prof. Stoiciu Nicolai

Post – mortem, titlul va fi acordat următorilor:

Dr. Lucian Popescu

Prof. Lucian Pavel

Prof. Cristian Lichiardopol

Prof. Constantin Hociotă

- Lansarea volumului „Familia Regală a României și meleagurile călărășene”, semnat de prof. Constantin Tudor și Nicolae Țiripan, în foaierul instituției.

Olteniţa, municipiu în judeţul Călăraşi, port fluvial, este situată pe malul stâng al Dunării, în Lunca Dunării, în aval de confluenţa fluviului cu râul Argeş, la 5-15 m altitudine, la 60 km sud-est de Bucureşti.

În perimetrul oraşului Olteniţa, la cca 3 km est de centru, pe movila Gumelniţa, au fost descoperite în 1925 şi 1960 vestigiile unei mari aşezări eneolitice (mileniul IV î.Hr.), aparţinând Culturii Gumelniţa, extinsă pe cca 2 ha, cu mai multe niveluri de locuire. Principala caracteristică a culturii Gumelniţa este dată de vasele ceramice cu forme specifice (vase înalte cu gât dublu, castroane tronconice cu buza înaltă, străchini larg deschise cu buza întoarsă spre interior, vase de provizii cu corp cilindric şi fund tronconic etc.) modelate cu mâna, arse, decorate cu motive spiralice-meandrice, realizate prin incizie sau excizie şi pictate (cu alb, roşu sau grafit), sau cu brâuri în relief, alveolare. Bine reprezentate sunt şi plastica antropomorfă (figurine feminine sau perechi, din teracotă, idoli, figurine cu vas pe cap) şi cea zoomorfă (bovine, păsări etc.).

Se presupune că în timpul Imperiului Roman cetatea numită Daphne se afla pe teritoriul actual al oraşului Olteniţa. În timpul împăratului Constantin cel Mare (337-377) aceasta s-a numit Constantiana Daphne şi avea rol în întărirea limesului dunărean. Aşezarea Daphne este menţionată de către Procopius. Săpăturile arheologice din arealul oraşului au mai scos la iveală obiecte de podoabă, tezaure ş.a. datând din Evul Mediu.

Localitatea Olteniţa apare consemnată documentar, prima oară, într-un act emis de domnul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab (1512-1521) la 13 aprilie 1515, apoi şi într-un hrisov emis de domnul Radu de la Afumaţi (1522-1529) la 1 iunie 1526. Ea apare, de asemenea, notată pe prima hartă a Ţării Româneşti întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino.

Olteniţa a fost martora a numeroase războaie şi lupte duse pe aceste meleaguri în Evul Mediu şi în epoca modernă, precum cele purtate de voievodul Mihai Viteazul (1593-1601), în 1594 -1595, împotriva cetăţilor turceşti din dreapta Dunării, sau luptele dintre austrieci şi turci.

Datorită poziţiei sale geografice şi beneficiind de un pământ fertil, vegetaţie bogată, faună diversă, climă temperată etc. şi fiind un vad bun de trecere peste Dunăre, cap de pod şi loc de depozitare de grâne, vamă, punct de carantină şi graniţă, Olteniţa şi-a dobândit un important rol economico-social, lucru ce a determinat fondarea la 23 aprilie 1853 a oraşului Olteniţa.

În timpul Războiului de Independenţă a României (1877-1878), după ce la 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Turciei, mai multe oraşe de pe malul românesc, între care şi Olteniţa, au fost bombardate de către turci. Pe teritoriul oraşului s-au desfăşurat lupte şi în timpul celor două Războaie Mondiale.

În 1950, Olteniţa a căpătat statut de oraş raional şi reşedinţă a raionului Olteniţa din regiunea Bucureşti, statut ce s-a păstrat până în 1968, când a redevenit oraş component al judeţului Ilfov (reînfiinţat). În 1981, cu ocazia unei reorganizări administrative regionale, oraşul a fost transferat la judeţul Călăraşi. Oraşul a primit statut de municipiu în 1997. La recensământul populaţiei efectuat în 2011 municipiul Olteniţa număra 24.822 de locuitori.

Dintre obiectivele de interes cultural şi turistic sunt de amintit cele câteva situri arheologice (''Gumelniţa'', aflat la 3 km de oraş, situl de la ''Valea Mare'' şi cel de la ''Coada Lupului'', cu aşezări din perioada La Tene, situl de la ''Renie'', cu urmele unei aşezări eneolitice atribuită culturii Cernavodă I), Muzeul de arheologie şi istorie (unde sunt expuse unelte din piatră şi os, ceramică, figurine aparţinând culturii Gumelniţa), biserica având hramul ''Sfântul Nicolae'' (1855), Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, ridicat în 1930, Turnul de apă (începutul secolului al XX-lea); Hotelul Victoria (1900) ş.a.