Activitatea actualei conduceri a Primăriei împreună cu Consiliul Local al Municipiului Oltenița, a fost călăuzită pe principiul că numai educația este cea care poate aduce un viitor mai bun fiecărui copil în parte și prospertitate comunităților.

Indicatorii de performanță la începerea mandatului erau rata de promovabilitate a Evaluării Naționale și Bacalaureat, care se situa în jurul a 50%, iar sumele investite în recompensarea performantelor scolare erau egale cu zero.

Pentru a putea face trecerea de la vorbe la fapte, an de an s-au alocat sume de bani pentru investiții în infrastructura școlară, creșterea calității actului educativ și nu în ultimul rând recompensării performanței elevilor astfel:

- investiții în infrastructura școlară - în perioada 2015 – 2019 au fost alocați 2.180.000 lei

- pentru recompesarea performanțelor școlare în perioada 2015 – 2019 - 500.000 lei

Eforturile dascălilor dublate de efortul material al comunității a generat creșterea calității procesului de învățămant reliefat de faptul că din cei 4.142 de copii înscriși să frecventeze școlile oltenițene un număr de 950 de elevi au îndeplinit condițiile de acordare a burselor prevăzute în OMECST nr.5576/2011 ceea ce reprezintă un procent de 22,9 % din totalul elevilor.

Lăsăm la aprecierea dumneavoastră să spuneți dacă numărul bursierilor este mare sau mic. Din punct de vedere legal, acordarea de burse nu este obligatorie, iar Consiliul Local putea, să nu recompenseze pe nimeni, având în vedere cuantumul modic al sumei, dar a considerat că din punct de vedere moral, fiecare elev care face eforturi pentru pregătirea individuală, se bucură de respectul și considerația comunității.

Poate unii dintre dumneavoastră vor spune că evaluarea nu a fost obiectivă, că notele au fost mărite artificial, așa că vom prezenta un alt criteriu despre care nu se poate spune că nu este obiectiv și anume Evaluarea Națională care tocmai s-a încheiat. Astfel din cei 148 de elevi înscriși la această verificare de sfârșit de etapă, 119 au promovat examenul adică un procent de 80,4 %, atât peste media națională de 73,1% cât și media județului Călărași de 66,5%. dintre aceștia 77 au obținut medii peste 7 adică 64,7% dintre care o medie de 10, obținută de elevul Dobra Mario Ervin.

Urmează un alt test pentru elevii noștri, examenul de maturitate ocazie cu care le transmitem că le ținem pumnii și le urăm succes.

PRIMAR

Petre ȚONE

Având în vedere că a început vacanţa de vară, iar în această perioadă mulţi copii călătoresc în afara graniţelor ţării, Poliţia de Frontieră Română reamintește condiţiile privind călătoria cetăţenilor români minori în străinătate.

În cursul anului 2018, polițiștii de frontieră au fost nevoiţi să întrerupă călătoria a aproximativ 2.400 cetățeni români minori, ca urmare a faptului că părinţii/însoțitorii nu dețineau documentele necesare pentru a călători în afara ţării împreună cu minorul în condiții legale.

Conform Legii 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cetăţenii români minori pot ieşi din ţară în baza unui document de călătorie valabil – paşaport sau carte de identitate (minorii peste 14 ani) - numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră şi cu acordul părinţilor.

Astfel, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, poliţiştii de frontieră vor permite ieşirea din ţară a cetăţenilor români minori în următoarele cazuri:

1. a) în situaţia în care călătoresc în străinătate însoţiţi de ambii părinţi;
2. b) în situaţia în care călătoresc împreună cu unul dintre părinţi, numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părintesau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

În cazul părinţilor divorţaţi care exercită în comun autoritatea părintească, părintele însoţitor trebuie să prezinte acordul autentificat al celuilalt părinte cu privire la ieşirea din ţară.

1. c) în situaţia în care sunt însoţiţi de o altă persoană fizică majoră numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie:

• a ambilor părinţi,
• a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă,
• a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal.

Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii, trebuie să prezinte la controlul de frontieră şi certificatul de cazier judiciar.

Poate avea calitatea de însoţitor şi o persoană anume desemnată din cadrul unei societăţi comerciale autorizate să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane, în condiţiile legii.

Acordul părintelui/părinţilor/reprezentantului legal pentru efectuarea călătoriei în străinătate de către un minor este materializat într-o declaraţie notarială care are forma și conținutul stabilite de lege, modelele fiind postate pe site-ul     instituţiei https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-continutul-si-forma-declaratiei-168.html.

Menţionăm că, valabilitatea declarației date de către părinte/părinți/reprezentantul legal pentru ieșirea din România a unui cetățean român minor poate fi de maximum 3 ani, iar din conţinutul ei se elimină obligativitatea menționării scopului deplasării și a rutei, precum  și condiția indicării exprese a statului/statelor de destinație.

De asemenea, în cazul minorilor, cetăţeni români cu domiciliul/reședința în străinătate, care se deplasează însoţiţi în statul în care au domiciliul/reședința, nu mai este necesară prezentarea declarației părinților/tutorilor la ieşirea din România. Dovada domiciliului sau reşedinţei în străinătate a minorului se face cu documente în acest sens, după caz: paşaportul minorului, permisul de rezidenţă, adeverinţe care atestă rezidenţa etc.

În cursul anului trecut, polițiștii de frontieră au întrerupt călătoria a aproximativ  2.400 cetățeni români minori ca urmare a faptului că părinţii/însoțitorii nu dețineau documentele necesare pentru a călători împreună cu minorul în condiții legale.

Astfel, din cazuistica înregistrată, s-a constat că celor mai mulţi cetăţeni români minori nu li s-a permis ieşirea din ţară din următoarele motive:

• nu posedau documente de călătorie valabile;
• părintele însoţitor nu avea acordul celuilalt părinte prin procura notarială;
• însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii, nu au prezentat cazierul judiciar.

Informații privind călătoria în străinătate sunt disponibile pe site-ul www.politiadefrontiera.ro.

Comuna Grădiștea, județul Călărași a implementat proiectul „Piste pentru cicliști – cale de valorificare a tradițiilor și potențialului economico-social al comunei Grădiştea, judeţul Călăraşi” şi „Conservarea specificului local prin organizarea de târguri tradiţionale şi evenimente culturale, utilizarea mijloacelor de prezentare on-line a patrimoniului natural şi cultural al comunei Grădiştea”

Valoare totală a proiectului este de 665.906 lei, din care valoarea eligibilă este de 516.603 lei, valoare TVA de 127.260 lei, iar valoarea de cofinanţare de 22.043 lei. Perioada de implementare  a proiectului este de 12 luni.

Pista pentru cicliști se desfășoară de-a lungul Drumului Național 31 Călărași- Oltenița, pe partea stângă , cu o lungime de 5641 m. Începe de la lacul Gălățui din satul Rasa la km 10 pe DN31, si se termină în satul Grădiștea în dreptul străzii Buzeşti. Pista are o lățime de 1,0 m și 29 platforme de încrucișare cu lungimea de 8 m și lățimea de 1,0 m, amplasate la cca. 200 m una de alta.

În 29 iunie, la Grădiștea se va serba Ziua Internaţională a Dunării. Această zi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria). Ansamblul Folcloric “Brâulețul Dunării” va susține un spectacol la Parcul tematic din saul Grădiștea, acolo unde vor fi amplasate și cele două casuțe de lemn destinate valorificării produselor locale. Vor fi inițiate concursuri pentru elevii școlilor din localitate care vor avea ca tematică Dunărea, modalități de conservare a patrimoniului Dunărean. Vor fi organizate expoziții având ca tematică fluviul.

Prin această investiţie se încearcă revitalizarea spirituală şi culturală a comunei, dezvoltarea spiritului civic al locuitorilor, prin promovarea tradiţiilor culturale locale, cu ocazia fiecărei manifestaţii cultural artistice.

Pentru mai multe informații,

Oana-Denisa Glăvan

Primaria comunei Grădiștea, judet Călărași

Tel: 0242/336.017 , E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Primăria Municipiului Călărași organizează sâmbătă, 29 iunie, a șaptea ediție a Zilei Dunării. Încă de la prima ediție, alături de noi au fost alături maestrul Ivan Patzaichin și Asociația Mila 23, astfel că și anul acesta cele trei canotci binecunoscute se vor întrece, la Călărași, pe apele brațului Borcea.

Activitățile pregătite de Primăria Municipiului Călărași pentru această ediție dedicată Zilei Dunării includ și concursul de pescuit, trei ateliere pentru copii și servirea unui borș de pește. Toate activitățile se vor desfășura în Parcul Central, pe malul brațului Borcea sau pe apele brațului Borcea.

Programul este următorul:

7,00 – 9,30: concurs de pescuit organizat în colaborare cu AJVPS Călărași- 20 participanți

9,30 – 11,45:  înscrierea participanților pentru concursul de canotcă 10+1(echipe);

9,30 - 12,00:  Ateliere

1. Cercetașii Creștini Români
2. Construire de machete de ambarcațiuni( canotci, bărci, etc.) 
3. Pictură – 30 de posturi ce vor fi ocupate de copiii participanți

10,30 - 11,45: sesiuni de antrenament și demonstrație de vâslit în canotca 10+1;

11,00 - 12,00: servirea borșului de pește;

11,45 - 12,00: stabilirea ordinii de concurs și desfășurare ședință tehnică;

12,00 –14,00: desfășurarea competiției de canotci 10 + 1;

14,30 – 15,00: festivitatea de premiere a participanților la concursului de canotci;

BIROUL DE PRESĂ

Primăria Călăraşi dar chiar şi primarul Dan Drăgulin, prin intermediul paginii personale de Facebook, îi invită pe călărăşeni să participe sâmbătă la activitățile organizate cu prilejul celei de-a 7-a ediții a Zilei Dunării care includ și concursul de pescuit, trei ateliere pentru copii și servirea unui borș de pește.

Va fi din nou prezent la Călăraşi maestrul Ivan Patzaichin, „însoţit” de cele 3 canotci binecunoscute care se vor întrece pe apele brațului Borcea.

Ce mai, o să fie o „nebunie”!

Dar pentru că nimic nu e gratis pe lumea asta şi „distracţia” din acest an va lăsa un gol de câteva sute de milioane de lei vechi în contul Primăriei. Aşa cum s-a întâmplat, de pildă, anul trecut dar şi în 2017 când Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, partenera Primăriei, a încasat 66.709,02 lei (33.746,02 în 2018 şi respectiv 32.709,02 lei în 2017). Cât va arăta factura din acest an? Păi cam vreo 40 de mii de lei, că asta-i suma „prinsă” în buget!

Cert e că pe banii ăştia, călărăşenii, aşteptaţi în număr cât mai mare, merită să umple facebook-ul cu poze făcute alături de inimitabilul Patzaichin dar să şi „deguste” borşul de peşte gătit cu acest prilej.

Foarte probabil, cei mai mulţi dintre funcţionarii şi funcţionarele din Primărie se vor relaxa şi mâine aşa cum o fac mai toată săptămâna. În plus, domnul primar şi colaboratorii săi de nădejde vor face din nou o baie de mulţime, ca anul trecut, şi toţi vor pleca, apoi, mulţumiţi spre casele lor că le-au oferit călărăşenilor câte puţin din circ şi pâine.

Însă, bine ar fi ca mâine în Parcul central să vină cel puţin 7.000 de călărăşeni, cam câţi votanţii a avut PNL la europarlamentarele din 26 mai. Ar fi o foarte bună ocazie ca domnul primar să-i şi servească pe rând, mulţumindu-le personal şi pentru participare. Asta înseamnă să fii în slujba cetăţeanului!

De astfel de evenimente are nevoie contribuabilul călărăşean! Nu?

Guvernul României a aprobat marţii, 25 iunie, prin Ordonanţă de urgenţă, Codul Administrativ al României, un act normativ care aduce claritate şi eficienţă în administraţia publică, integrând mai multe acte normative pentru îmbunătăţirea serviciilor publice.

"În ultimele două luni, am avut întâlniri cu reprezentanţii structurilor asociative ale administraţiei publice din România, care ne-au solicitat adoptarea Codului Administrativ. De altfel, de 15 ani, reprezentanţii administraţiei publice locale, indiferent de culoarea lor politică, ne solicită ajutor pentru a simplifica toate procedurile", a precizat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Codul Administrativ creează un cadru legal unitar, coerent, clar şi simplificat pentru activitatea administraţiei publice şi reglementează următoarele domenii:

- administraţia publică centrală;

- administraţia publică locală;

- prefectul, instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate;

- reguli specifice proprietăţii publice şi private a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

- statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice;

- răspunderea administrativă;

- serviciile publice.

"Avem astăzi un act normativ complex, care creează cadrul necesar pentru modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice. Acest cod nu este pentru conducătorii administraţiei publice, ci pentru funcţionarea corectă a instituţiilor în interesul cetăţenilor", a precizat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu.

Codul administrativ stabileşte, printre altele:

- procedurile şi termenele pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului;

- validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, nu prin hotărârea unei comisii de validare;

- răspunderea aleşilor locali pentru aprecierea necesităţii şi oportunităţii actelor administrative;

- atestarea domeniului public prin hotărâre de Consiliu local sau judeţean, şi nu prin hotărâre de guvern;

- constituirea de venit la bugetul local a redevenţelor obţinute prin concesionare din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă (40% la nivelul bugetului local al judeţului pe pe teritoriul asupra căruia există activităţi de exploatare, 40% la bugetul local al comunei, oraşului sau municipiului şi 20% la bugetul de stat);

- organizarea concursurilor naţionale pentru înalţii funcţionari publici;

- condiţiile de transfer al funcţionarilor publici din administraţia publică centrală în cea locală şi invers.

* * *

Elaborarea unui Cod Administrativ în România a fost solicitată, pentru prima dată în spaţiul public românesc, de către Asociaţia Comunelor din România, în anul 2004.

În perioada 2014 - 2017, proiectul Codului Administrativ a fost definitivat la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în colaborare cu un grup de lucru interinstituţional, format din reprezentanţi ai mai multor instituţii publice, structurilor asociative ale administraţiei publice, mediului universitar şi organizaţiilor neguvernamentale.

Proiectul definitivat la nivelul MDRAP transpune măsuri prevăzute în documentele strategice asumate de România în contextul condiţionalităţilor ex-ante privind administraţia publică. În urma rundelor de întâlniri bilaterale cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, aceştia şi-au exprimat aprecierea faţă de proiectul realizat.